Parlamentul României

Legea nr. 189/1998 privind finanțele publice locale

Modificări (6), Puneri în aplicare (1), Referințe (2), Practică judiciară

Text publicat în M.Of. al României.

În vigoare de la 01 ianuarie 1999 până la 31 decembrie 2003, fiind abrogat și înlocuit prin Ordonanță de urgență 45/2003.

Acest document poate avea modificări ulterioare. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Cumpără forma actualizată

sau autentifică-te

  •  

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

CAPITOLUL I Dispoziții generale

Art. 1. -

În sensul prezentei legi, prin termenii și expresiile de mai jos se înțelege:

1. autorități ale administrației publice locale - consiliile locale, consiliile județene și Consiliul General al Municipiului București, ca autorități deliberative, și primarii, președinții consiliilor județene și primarul general al municipiului București, ca autorități executive;

2. articol bugetar - subdiviziune a clasificației cheltuielilor bugetare în funcție de caracterul economic al operațiunilor în care acestea se concretizează și care desemnează natura unei cheltuieli, indiferent de acțiunea la care se referă;

3. cheltuieli bugetare - cheltuieli aprobate și efectuate din bugetele locale, din bugetele instituțiilor și serviciilor publice de interes local și din bugetele activităților finanțate integral din venituri extrabugetare, în limita și cu destinația stabilite prin bugetele respective;

4. clasificație bugetară - gruparea, într-o ordine obligatorie și după criterii unitare, precis determinate, a veniturilor și cheltuielilor cuprinse în bugetele locale, bugetele instituțiilor și serviciilor publice de interes local și bugetele activităților finanțate din venituri extrabugetare; se utilizează atât în faza de elaborare și aprobare a bugetelor respective, cât și în execuția acestora, servind la înscrierea în bugete a veniturilor în funcție de proveniența lor și a cheltuielilor în raport cu obiectivul sau cu funcția căreia îi sunt destinate aceste cheltuieli și cu caracterul economic al operațiunilor în care acestea se concretizează;

5. credit bugetar - suma aprobată în bugetele locale, în bugetele instituțiilor și serviciilor publice de interes local și în bugetele activităților finanțate integral din venituri extrabugetare, reprezentând limita maximă până la care se pot angaja și efectua cheltuieli;

6. datorie publică locală - totalitatea obligațiilor de plată la un moment dat ale autorității administrației publice locale, rezultate din acorduri și contracte de împrumut interne și externe, prin care se stipulează termenii și condițiile împrumutului dintre beneficiar și creditor; Modificări (3)

7. deficit bugetar - partea cheltuielilor ce nu poate fi acoperită din veniturile bugetare ale anului respectiv, prezentate la art. 8 alin. (1), cu excepția veniturilor și a cheltuielilor cu destinație specială;

8. deschidere de credite bugetare - aprobare comunicată trezoreriei statului de către ordonatorul principal de credite, în limita căreia se pot efectua plăți de casă din bugetele locale;

9. dobândă - prețul folosirii temporare a capitalului împrumutat;

10. echilibru bugetar - egalitatea dintre veniturile bugetare și cheltuielile bugetare în cadrul unui exercițiu bugetar;

11. excedent bugetar - suma cu care veniturile bugetare depășesc cheltuielile bugetare pe un an bugetar;

12. execuție bugetară - activitatea de încasare a veniturilor bugetare și de efectuare a cheltuielilor aprobate prin buget;

13. execuție de casă a bugetului - complex de operațiuni care se referă la încasarea, păstrarea și eliberarea de resurse financiare pentru efectuarea cheltuielilor publice locale. La baza execuției de casă a bugetului stau următoarele principii: delimitarea atribuțiilor persoanelor care dispun de utilizarea resurselor financiare de atribuțiile celor care execută încasarea acestora și unitatea de casă, potrivit căreia veniturile fiecărui buget sunt concentrate în întregime în cont, de unde se eliberează resurse financiare pentru efectuarea cheltuielilor, fiind interzisă efectuarea de plăți direct din veniturile bugetare încasate;

14. fond de rezervă bugetară - fond prevăzut la partea de cheltuieli a bugetelor locale. Cuantumul acestui fond se stabilește o dată cu elaborarea și adoptarea bugetului respectiv, fiind destinat finanțării unor acțiuni sau sarcini intervenite în cursul anului, precum și înlăturării efectelor unor calamități naturale;

15. impozit - prelevare a unei părți din veniturile și din averea persoanelor fizice și juridice, obligatorie, cu titlu nerambursabil și fără contraprestație;

16. împrumut - suma acordată de un creditor unei autorități a administrației publice locale, rambursabilă la un anumit termen (scadență), cu obținerea unei sume în plus (dobândă) în favoarea creditorului;

17. taxă - suma plătită de o persoană fizică sau juridică, de regulă pentru serviciile prestate acesteia de către un agent economic, o instituție sau un serviciu de utilitate publică;

18. trezorerie - totalitatea operațiunilor bănești, financiare și bugetare, efectuate de către autoritățile executive pentru mobilizarea mijloacelor bănești necesare îndeplinirii sarcinilor și funcțiilor acestora;

19. vărsământ - plata unei sume, efectuată de un agent economic sau de o instituție publică ori financiară în vederea stingerii unei obligații legale;

20. venituri bugetare - resursele bănești care se cuvin bugetelor locale, bugetelor instituțiilor și serviciilor publice de interes local, bugetelor activităților finanțate integral din venituri extrabugetare, în baza unor prevederi legale, formate din impozite, taxe și alte vărsăminte;

21. virare de credite bugetare - diminuarea creditului bugetar de la o subdiviziune a clasificației bugetare care prezintă disponibilități și majorarea corespunzătoare a unei alte subdiviziuni la care mijloacele financiare sunt insuficiente, cu respectarea dispozițiilor legale de efectuare a operațiunilor respective;

22. fond de rulment - partea din excedentul anual bugetar definitiv al bugetului local, care se constituie la nivelul fiecărei unități administrativ-teritoriale și se utilizează potrivit prevederilor prezentei legi;

23. sume defalcate - partea din unele venituri ale bugetului de stat, care se alocă unităților administrativ-teritoriale în vederea echilibrării bugetelor proprii ale acestora, potrivit prevederilor prezentei legi și ale legii bugetului de stat.

Art. 2. -

(1) Prezenta lege stabilește normele privind formarea, administrarea, utilizarea și controlul resurselor financiare ale unităților administrativ-teritoriale și ale instituțiilor și serviciilor publice de interes local.

(2) Resursele financiare ale unităților administrativ-teritoriale se constituie din impozite, taxe și alte venituri fiscale, venituri nefiscale, venituri din capital, cote și sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, cote adiționale la unele venituri ale bugetului de stat și ale bugetelor locale, transferuri cu destinație specială de la bugetul de stat și venituri cu destinație specială.

(3) Fundamentarea, dimensionarea și repartizarea cheltuielilor publice locale, pe destinații și ordonatori de credite, se efectuează în concordanță cu atribuțiile care revin autorităților administrației publice locale și cu prioritățile stabilite de acestea, în vederea funcționării lor și în interesul comunității respective.

(4) Formarea și utilizarea resurselor financiare publice locale și contul de execuție a bugetelor locale sunt supuse controlului Curții de Conturi, potrivit legii.

Art. 3. -

Trecerea de către Guvern, în administrarea și finanțarea autorităților administrației publice locale, a unor cheltuieli publice ca urmare a descentralizării acestora și a altor cheltuieli publice noi se face prin lege, numai cu asigurarea resurselor financiare necesare realizării acestora.

Art. 4. -

La baza elaborării, aprobării și execuției bugetare stau principiile autonomiei locale, echilibrului, realității, anualității și publicității.

Art. 5. -

Autoritățile administrației publice locale au următoarele competențe și răspunderi în ceea ce privește finanțele publice locale:

1. elaborarea și aprobarea bugetelor locale la termenele stabilite;

2. stabilirea, încasarea și urmărirea impozitelor și taxelor locale, în condițiile legii; Modificări (1)

3. urmărirea execuției bugetelor locale și rectificarea acestora, pe parcursul anului bugetar, în condiții de echilibru bugetar;

4. stabilirea și urmărirea modului de prestare a serviciilor publice locale, inclusiv opțiunea trecerii sau nu a acestor servicii în răspunderea unor agenți economici specializați sau servicii publice locale, urmărindu-se eficientizarea acestora în beneficiul cetățenilor;

5. administrarea eficientă a bunurilor din proprietatea publică sau privată a unităților administrativ-teritoriale;

6. angajarea de împrumuturi pe termen scurt, mediu și lung și urmărirea achitării la scadență a obligațiilor de plată rezultate din acestea;

7. administrarea resurselor financiare pe parcursul execuției bugetare, în condiții de eficiență;

8. stabilirea opțiunilor și a priorităților în aprobarea și în efectuarea cheltuielilor publice locale;

9. elaborarea, aprobarea, modificarea și urmărirea realizării programelor de dezvoltare în perspectivă a unităților administrativ-teritoriale ca bază a gestionării bugetelor locale anuale;

10. organizarea și urmărirea efectuării controlului financiar de gestiune asupra gestiunilor proprii, gestiunilor instituțiilor și serviciilor publice din subordinea consiliilor locale, consiliilor județene și a Consiliului General al Municipiului București.

Art. 6. -

(1) Prin bugete locale se înțelege bugetele de venituri și cheltuieli ale unităților administrativ-teritoriale.

(2) Bugetele locale și bugetele instituțiilor și serviciilor publice de interes local se aprobă astfel:

1. bugetele locale, de către consiliile locale, consiliile județene și Consiliul General al Municipiului București, după caz;

2. bugetele instituțiilor și serviciilor publice, finanțate integral sau parțial din bugetele locale, de către consiliile menționate la pct. 1, în funcție de subordonarea acestora;

3. bugetele instituțiilor și serviciilor publice, finanțate integral din venituri extrabugetare, de către organul de conducere a acestora, cu avizul ordonatorului principal de credite.

(3) Fiecare comună, oraș, municipiu, sector al municipiului București, județ, respectiv municipiul București, întocmește bugetul local, în condiții de autonomie, potrivit legii. Între aceste bugete nu există relații de subordonare.

(4) Ordonatorii principali de credite elaborează și prezintă, o dată cu proiectul anual al bugetului local, o prognoză a acestuia pe următorii 3 ani, precum și programul de investiții publice, detaliat pe obiective și pe ani de execuție.

(5) Instituțiile publice, în înțelesul prezentei legi, cuprind autoritățile unităților administrativ-teritoriale, instituțiile publice și serviciile publice de interes local, cu personalitate juridică, indiferent de modul de finanțare a activității acestora.

Art. 7. -

(1) Veniturile și cheltuielile publice locale se grupează conform clasificației indicatorilor privind finanțele publice, elaborată de Ministerul Finanțelor.

(2) Clasificația indicatorilor privind finanțele publice cuprinde la venituri - capitole și subcapitole, iar la cheltuieli - părți, capitole, subcapitole, titluri și articole, precum și alineate, după caz.

CAPITOLUL II Veniturile și cheltuielile bugetelor locale

Art. 8. -

(1) Veniturile bugetelor locale se formează din impozite, taxe, alte venituri și din venituri cu destinație specială, prevăzute în anexa nr. 1, precum și din cote și sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, cote adiționale la unele venituri ale bugetului de stat și ale bugetelor locale și din transferuri cu destinație specială de la bugetul de stat.

(2) Impozitele și taxele locale se stabilesc de către consiliile locale, județene și Consiliul General al Municipiului București, după caz, în limitele și în condițiile legii.

(3) Din impozitul pe salarii datorat bugetului de stat, unitatea plătitoare virează, la data plății salariului, o cotă de 50% la bugetul de stat, 40% la bugetul unităților administrativ-teritoriale în a căror rază se desfășoară activitatea și 10% la bugetul județului respectiv. Pentru municipiul București cota este de 50% și se repartizează de către Consiliul General al Municipiului București pe bugetele fiecărui sector, respectiv pe bugetul municipiului București. Aceste cote pot fi modificate anual prin legea bugetului de stat. Modificări (2)

(4) Prin lege se vor stabili, începând cu anul 1999, cote adiționale la unele venituri ale bugetului de stat și ale bugetelor locale, care să constituie venituri ale bugetelor locale.

(5) Consiliile locale, județene și Consiliul General al Municipiului București, după caz, stabilesc și aprobă cotele adiționale, prevăzute la alin. (4), în cadrul limitelor maxime aprobate prin lege și în funcție de necesitățile funcționării normale a serviciilor publice de interes local și de îndeplinirea atribuțiilor care revin autorităților administrației publice locale.

Art. 9. -

(1) Sumele încasate din vânzarea ca atare sau din valorificarea materialelor rezultate în urma demolării, dezmembrării sau dezafectării, în condițiile prevăzute de lege, a unor mijloace fixe sau din vânzarea unor bunuri materiale care aparțin instituțiilor și serviciilor publice, finanțate integral din bugetele locale, după deducerea cheltuielilor efectuate pentru aceste operațiuni, constituie venituri ale bugetelor locale și se varsă la acestea.

(2) Sumele încasate potrivit alin. (1) de către celelalte instituții și servicii publice de interes local se rețin de către acestea, în vederea realizării de investiții.

(3) Sumele încasate din concesionarea sau din închirierea unor bunuri aparținând domeniului public sau privat, de interes local sau județean, constituie venituri ale bugetelor locale.

(4) Sumele încasate din vânzarea unor bunuri aparținând domeniului privat al unităților administrativ-teritoriale constituie venituri cu destinație specială ale bugetelor locale și se utilizează pentru realizarea de investiții din competența autorităților administrației publice locale.

(5) Sumele încasate din valorificarea bunurilor confiscate se fac venit la bugetul local, în funcție de subordonarea instituțiilor care au dispus confiscarea acestora, în condițiile legii, după deducerea cheltuielilor legate de activitatea de valorificare.

Art. 10. -

(1) Pentru asigurarea echilibrului bugetar al unor unități administrativ-teritoriale, prin legea bugetului de stat se pot stabili sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, precum și criterii de repartizare a acestora pe unitățile administrativ-teritoriale.

(2) Sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat și transferurile cu destinație specială din bugetul de stat se aprobă anual, prin legea bugetului de stat, pe ansamblul fiecărui județ, respectiv al municipiului București.

(3) Din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, aprobate anual, o cotă de până la 25% se alocă bugetului propriu al județului, iar diferența se repartizează pe comune, orașe și municipii, de către consiliul județean, prin hotărâre, după consultarea primarilor și cu asistența tehnică de specialitate a direcției generale a finanțelor publice și controlului financiar de stat, în funcție de criteriile de repartizare aprobate.

(4) În cadrul cotei menționate la alin. (3), anual, prin legea bugetului de stat, se stabilește limita maximă pe fiecare județ.

(5) Transferurile de la bugetul de stat la bugetele locale se vor acorda pentru investiții finanțate din împrumuturi externe, la a căror realizare contribuie și Guvernul.

(6) Propunerile de sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, formulate pe baza criteriilor aprobate, și de transferuri se cuprind în proiectele de buget pe ansamblul județului, respectiv al municipiului București, care se prezintă Ministerului Finanțelor, prin direcțiile generale ale finanțelor publice și controlului financiar de stat, pentru corelare cu proiectul bugetului de stat.

Art. 11. -

Din bugetele locale se finanțează acțiuni social-culturale, sportive, de tineret, inclusiv ale cultelor, acțiuni de interes local în beneficiul colectivității, cheltuieli de întreținere și funcționare a administrației publice locale, cheltuieli cu destinație specială, prezentate în anexa nr. 2, precum și alte cheltuieli prevăzute prin dispoziții legale.

Art. 12. -

(1) Consiliile județene, Consiliul General al Municipiului București și consiliile locale, după caz, pot aproba colaborarea sau asocierea pentru realizarea unor lucrări și servicii de interes public local. Colaborarea sau asocierea se realizează pe bază de convenții sau contracte de asociere, în care se prevăd și resursele financiare reprezentând contribuția fiecărei autorități a administrației publice locale implicate. Convențiile sau contractele de asociere se încheie de către ordonatorii principali de credite, în condițiile mandatelor aprobate de către fiecare consiliu implicat în colaborare sau asociere.

(2) Consiliile locale, județene și Consiliul General al Municipiului București, după caz, pot participa cu capital social sau cu bunuri la societăți comerciale, pentru realizarea de lucrări și servicii de interes public local sau județean, după caz.

(3) Fondurile necesare aplicării prevederilor alin. (1) și (2) se asigură din bugetele locale.

Art. 13. -

(1) Consiliile locale, județene și Consiliul General al Municipiului București, după caz, vor crea, vor organiza și vor urmări asigurarea serviciilor publice de interes local, pe baza unor studii tehnico-economice, fie prin gestionarea directă a acestora, fie prin delegarea gestiunii lor persoanelor fizice sau juridice prin încheierea de contracte corespunzătoare.

(2) Prevederile alin. (1) nu absolvă autoritățile administrației publice locale de răspunderile prevăzute la art. 5.

Art. 14. -

(1) În bugetele locale se înscrie fondul de rezervă bugetară la dispoziția consiliului local, județean și al Consiliului General al Municipiului București, după caz, în cotă de până la 5% din totalul cheltuielilor. Acesta se poate utiliza, pe baza hotărârilor consiliilor respective, pentru finanțarea acțiunilor sau a sarcinilor intervenite în cursul anului, precum și pentru înlăturarea efectelor unor calamități naturale.

(2) Fondul de rezervă bugetară prevăzut la alin. (1) poate fi majorat, în cursul anului, de către consiliul local, județean și Consiliul General al Municipiului București, după caz, din disponibilitățile de credite bugetare care nu mai sunt necesare până la sfârșitul anului.

Art. 15. -

Consiliile locale, județene și Consiliul General al Municipiului București, după caz, pot aproba și pot utiliza, în întregime, sumele încasate din veniturile proprii peste cele aprobate prin bugetele locale, pentru suplimentarea cheltuielilor prevăzute în aceste bugete, în următoarele condiții:

1. depășirea încasărilor să fie realizată pe total venituri proprii aprobate prin bugetul local respectiv și să se mențină până la finele anului;

2. bugetele respective să nu aibă împrumuturi restante, precum și dobânzi și comisioane neachitate, aferente împrumuturilor contractate. Modificări (3)

Art. 16. -

(1) Cheltuielile pentru investițiile județelor, municipiilor, orașelor și comunelor, după caz, și ale instituțiilor și serviciilor publice de subordonare județeană și locală, care se finanțează, potrivit legii, din bugetele locale și din împrumuturi, se înscriu în programul de investiții al fiecărei unități administrativ-teritoriale, care se aprobă ca anexă la bugetul local de către consiliul local, județean și Consiliul General al Municipiului București, după caz.

(2) Obiectivele de investiții și celelalte cheltuieli asimilate investițiilor se înscriu în programul de investiții, numai dacă, în prealabil, documentațiile tehnico-economice, respectiv notele de fundamentare privind necesitatea și oportunitatea efectuării cheltuielilor de investiții, au fost elaborate și aprobate potrivit dispozițiilor legale.

(3) Ordonatorii principali de credite stabilesc prioritățile în repartizarea sumelor pe fiecare obiectiv înscris în programul de investiții, în limita fondurilor cuprinse în proiectul de buget cu această destinație, asigurând, totodată, utilizarea rațională și eficientă a acestor fonduri, precum și realizarea obiectivelor de investiții în cadrul duratelor de execuție aprobate.

(4) În programul de investiții se nominalizează obiectivele de investiții în continuare, precum și obiectivele de investiții noi. În programele de investiții se cuprind într-o poziție globală, sub denumirea alte cheltuieli de investiții: achizițiile de imobile; dotările independente; cheltuielile de proiectare pentru elaborarea studiilor de prefezabilitate și a studiilor de fezabilitate, aferente obiectivelor de investiții noi; cheltuielile de proiectare și de execuție privind consolidările și intervențiile pentru prevenirea sau înlăturarea efectelor produse de acțiuni accidentale și calamități naturale: cutremure, inundații, alunecări, prăbușiri și tasări de teren, incendii, accidente tehnice, precum și alte cheltuieli legate de realizarea investițiilor - lucrări de foraj, cartarea terenului, fotogrammetrie, determinări seismologice, consultanță, asistență tehnică și alte cheltuieli asimilate investițiilor -, potrivit legii. Poziția globală se detaliază prin liste separate de către ordonatorul principal de credite, pe bază de note de fundamentare, care vor cuprinde elemente referitoare la necesitatea, oportunitatea și alți indicatori caracteristici unor asemenea investiții, și se aprobă de către consiliul local, județean și Consiliul General al Municipiului București, după caz, o dată cu bugetul local.

(5) Documentațiile tehnico-economice ale obiectivelor de investiții noi, a căror finanțare se asigură integral sau în completare din bugetele locale, precum și cele din împrumuturi interne și externe, contractate direct de autoritățile administrației publice locale, se aprobă, după caz, de către consiliile locale, județene și Consiliul General al Municipiului București. Modificări (3)

(6) Documentațiile tehnico-economice ale obiectivelor de investiții noi, a căror finanțare se asigură în completare din transferuri de la bugetul de stat în condițiile prevederilor art. 10 alin. (5), precum și integral sau în completare din împrumuturi externe garantate de Guvern se aprobă, cu acordul prealabil al Ministerului Finanțelor, de către:

1. consiliile județene și Consiliul General al Municipiului București, pentru investițiile proprii și pentru cele ale instituțiilor și serviciilor publice de sub autoritatea lor, a căror valoare este cuprinsă între 2 miliarde lei și 80 miliarde lei;

2. consiliile locale ale municipiilor, pentru investițiile proprii și pentru cele ale instituțiilor și serviciilor publice de sub autoritatea lor, a căror valoare este cuprinsă între 2 miliarde lei și 45 miliarde lei;

3. consiliile locale ale orașelor, pentru investițiile proprii și pentru cele ale instituțiilor și serviciilor publice de sub autoritatea lor, a căror valoare este cuprinsă între 2 miliarde lei și 35 miliarde lei;

4. consiliile locale ale comunelor și cele ale sectoarelor municipiului București, pentru investițiile proprii și pentru cele ale instituțiilor și serviciilor publice de sub autoritatea lor, a căror valoare este cuprinsă între 2 miliarde lei și 25 miliarde lei.

(7) Ordonatorii principali de credite, conducătorii instituțiilor și serviciilor publice de subordonare locală, care au calitatea de ordonatori secundari sau terțiari de credite pentru investițiile proprii a căror valoare nu depășește 2 miliarde lei, aprobă documentațiile tehnico-economice, cu avizul prealabil al consiliului local, județean și al Consiliului General al Municipiului București, după caz.

(8) Documentațiile tehnico-economice pentru obiectivele de investiții noi, ale căror valori depășesc plafoanele maxime prevăzute la alin. (6), se aprobă de către Guvern.

(9) Documentațiile tehnico-economice pentru investițiile destinate prevenirii sau înlăturării efectelor produse de acțiuni accidentale și de calamități naturale, elaborate și avizate potrivit dispozițiilor legale, precum și notele de fundamentare privind celelalte cheltuieli de investiții cuprinse în poziția globală alte cheltuieli de investiții se aprobă de către ordonatorii principali de credite.

(10) După aprobarea documentațiilor tehnico-economice potrivit prevederilor alin. (5)-(9), actualizarea valorii totale a fiecărei investiții, potrivit evoluției indicilor de prețuri, se face pe răspunderea și cu aprobarea fiecărui ordonator de credite în calitate de investitor.

(11) Valoarea obiectivelor de investiții noi, după caz, a investițiilor destinate prevenirii sau înlăturării efectelor produse de acțiuni accidentale și de calamități naturale, ale căror documentații tehnico-economice au fost aprobate potrivit competențelor prevăzute în prezentul articol, este estimativă până la contractarea execuției lucrărilor, conform prevederilor legale privind achizițiile publice.

(12) Limitele valorice privind competențele de aprobare a documentațiilor tehnico-economice ale obiectivelor de investiții noi se pot modifica prin hotărâre a Guvernului, în funcție de evoluția indicilor de prețuri.

Art. 17. -

(1) În bugetele locale nu se pot înscrie și nu se pot aproba cheltuieli fără asigurarea resurselor financiare corespunzătoare.

(2) Cheltuielile prevăzute în capitolele și articolele de cheltuieli au destinație precisă și limitată.

(3) În cursul execuției bugetare, în cazurile în care se fac propuneri de elaborare a unor acte normative a căror aplicare atrage micșorarea veniturilor sau majorarea cheltuielilor aprobate prin bugetele locale, inițiatorii au obligația să prevadă și mijloacele necesare acoperirii golurilor de venituri sau sporului de cheltuieli.

Art. 18. -

(1) Alocațiile pentru cheltuielile de personal aprobate nu pot fi majorate prin virări de credite bugetare.

(2) Virările de credite bugetare de la un capitol la alt capitol al clasificației bugetare se aprobă de către consiliul local, județean și Consiliul General al Municipiului București, după caz, pe baza justificărilor corespunzătoare ale ordonatorilor principali de credite și se pot efectua înainte de angajarea cheltuielilor, începând cu trimestrul al III-lea al anului bugetar.

(3) Virările de credite bugetare în cadrul aceluiași capitol bugetar sunt în competența fiecărui ordonator principal de credite, pentru bugetul propriu și bugetele instituțiilor și serviciilor publice subordonate, și se pot efectua înainte de angajarea cheltuielilor, începând cu trimestrul al III-lea al anului bugetar.

CAPITOLUL III Elaborarea, aprobarea și execuția bugetelor locale

Art. 19. -

(1) Proiectele bugetelor locale se elaborează pe baza proiectelor de bugete proprii ale administrației publice locale, ale instituțiilor și serviciilor publice de subordonare locală.

(2) Ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale vor iniția acțiuni de implementare a finanțării bugetare, pe bază de programe care vor fi întocmite de către instituțiile și serviciile publice de interes local, în scopul finanțării unor acțiuni, obiective, proiecte.

(3) Programele analizate de către ordonatorii principali de credite vor fi propuse spre aprobare ca anexe la bugetul local.

Art. 20. -

(1) Ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale prezintă proiectele bugetelor locale, echilibrate, direcțiilor generale ale finanțelor publice și controlului financiar de stat, până la data de 15 mai a fiecărui an, urmând ca acestea să depună la Ministerul Finanțelor proiectele bugetelor locale pe ansamblul județului, respectiv al municipiului București, cel mai târziu până la data de 1 iunie a fiecărui an.

(2) Ministerul Finanțelor examinează propunerile de sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat și de transferuri cu destinație specială, cuprinse în proiectele bugetelor locale, și, cu acordul Guvernului, comunică, până la data de 1 iulie, direcțiilor generale ale finanțelor publice și controlului financiar de stat limitele sumelor defalcate din unele venituri ale bugetului de stat și ale transferurilor cu destinație specială, precum și criteriile de repartizare a acestora pe unitățile administrativ-teritoriale, în vederea definitivării proiectelor bugetelor locale de către ordonatorii principali de credite. Limitele sumelor se transmit, pentru informare, consiliilor județene și Consiliului General al Municipiului București.

(3) Ordonatorii principali de credite, pe baza limitelor sumelor primite potrivit prevederilor alin. (2), elaborează și depun la direcțiile generale ale finanțelor publice și controlului financiar de stat, până la data de 20 iulie, noile propuneri pentru proiectul bugetului, urmând ca acestea să transmită proiectele bugetelor locale pe ansamblul județului și municipiului București la Ministerul Finanțelor până la data de 1 august a fiecărui an.

(4) Proiectele bugetelor locale se prezintă spre aprobare consiliilor locale, județene și Consiliului General al Municipiului București, după caz, în termen de maximum 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii bugetului de stat. Pe parcursul exercițiului bugetar, consiliile locale, județene și Consiliul General al Municipiului București, după caz, pot aproba rectificarea bugetelor locale, în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a rectificării bugetului de stat, precum și ca urmare a unor propuneri fundamentate ale ordonatorilor principali de credite.

Art. 21. -

(1) Proiectul bugetului local se publică în presa locală sau se afișează la sediul primăriei, după care, în termen de 15 zile, este supus aprobării consiliului local, județean și Consiliului General al Municipiului București, după caz.

(2) Proiectul bugetului local este însoțit de raportul primarului, al președintelui consiliului județean sau al primarului general al municipiului București, după caz, precum și de contestațiile depuse de către locuitori, în termen de 15 zile de la data publicării sau afișării proiectului.

(3) Consiliul local, județean și Consiliul General al Municipiului București, după caz, se pronunță asupra contestațiilor și adoptă proiectul bugetului local, după ce acesta a fost votat pe capitole, subcapitole, articole și anexe.

Art. 22. -

Veniturile și cheltuielile prevăzute în bugetele locale se repartizează pe trimestre, în funcție de termenele legale de încasare a veniturilor și de perioada în care este necesară efectuarea cheltuielilor, și se aprobă de către:

1. Ministerul Finanțelor, pentru sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat și pentru transferurile de la acest buget, pe baza propunerilor ordonatorilor principali de credite ai bugetelor locale, transmise de direcțiile generale ale finanțelor publice și controlului financiar de stat, în termen de 20 de zile de la intrarea în vigoare a legii bugetului de stat;

2. ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale, pentru bugetele proprii și bugetele instituțiilor și serviciilor publice subordonate, în termen de 15 zile de la aprobarea sumelor prevăzute la pct. 1.

Art. 23. -

Pe baza bugetelor locale aprobate, în condițiile legii, de consiliile locale, județene și Consiliul General al Municipiului București, după caz, direcțiile generale ale finanțelor publice și controlului financiar de stat întocmesc și transmit Ministerului Finanțelor bugetele pe ansamblul fiecărui județ, respectiv al municipiului București, cu repartizarea pe trimestre a veniturilor și cheltuielilor, grupate în cadrul fiecărui județ și al municipiului București pe comune, orașe, municipii, sectoare ale municipiului București și bugetul propriu, pe structura clasificației bugetare stabilită de Ministerul Finanțelor.

Art. 24. -

(1) Ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale sunt președinții consiliilor județene, primarul general al municipiului București și primarii celorlalte unități administrativ-teritoriale.

(2) Conducătorii instituțiilor sau serviciilor publice cu personalitate juridică din subordinea fiecărui consiliu local, județean și a Consiliului General al Municipiului București sunt, după caz, ordonatori de credite secundari sau terțiari.

Art. 25. -

(1) Ordonatorii principali de credite repartizează creditele bugetare, aprobate prin bugetele locale, pe unitățile ierarhic inferioare, în raport cu sarcinile acestora, cuprinse în bugetele respective, și aprobă efectuarea cheltuielilor din bugetele proprii, cu respectarea dispozițiilor legale.

(2) Ordonatorii secundari de credite repartizează creditele bugetare aprobate pe unități ierarhic inferioare, ai căror conducători sunt ordonatori terțiari de credite, și aprobă efectuarea cheltuielilor din bugetele proprii, cu respectarea dispozițiilor legale.

(3) Ordonatorii terțiari de credite utilizează creditele bugetare ce le-au fost repartizate, numai pentru nevoile unităților pe care le conduc, potrivit prevederilor din bugetele aprobate și în condițiile stabilite prin dispozițiile legale.

(4) Ordonatorii de credite au obligația de a angaja și de a utiliza creditele bugetare numai în limita prevederilor și destinațiilor aprobate, pentru cheltuieli strict legate de activitatea instituțiilor sau serviciilor publice respective și cu respectarea dispozițiilor legale.

(5) Ordonatorii de credite pot delega dreptul de a aproba folosirea creditelor bugetare.

Art. 26. -

(1) Ordonatorii principali, secundari și terțiari de credite răspund de:

1. elaborarea proiectului de buget propriu;

2. urmărirea modului de încasare a veniturilor;

3. necesitatea, oportunitatea și legalitatea angajării și utilizării creditelor bugetare în limita și cu destinația aprobate prin bugetul propriu;

4. integritatea bunurilor aflate în administrare;

5. organizarea și ținerea la zi a contabilității și prezentarea la termen a bilanțurilor contabile și a conturilor de execuție bugetară.

(2) Angajarea și efectuarea cheltuielilor din creditele bugetare aprobate în buget se aprobă de ordonatorul de credite și se efectuează numai cu viza prealabilă de control financiar preventiv intern, care atestă respectarea dispozițiilor legale, încadrarea în creditele bugetare aprobate și destinația acestora.

(3) În situația refuzului de viză de control financiar preventiv intern, menționată la alin. (2), ordonatorul de credite poate dispune, pe propria răspundere, angajarea și efectuarea cheltuielilor respective.

Art. 27. -

Transferurile către bugetele locale, în cadrul limitelor prevăzute în bugetul de stat, se efectuează de către Ministerul Finanțelor, prin direcțiile generale ale finanțelor publice și controlului financiar de stat, la cererea ordonatorilor principali de credite, în funcție de necesitățile execuției bugetare.

Art. 28. -

Finanțarea cheltuielilor din bugetele locale se asigură prin deschideri de credite de către ordonatorii principali ai acestora, în limita creditelor bugetare aprobate prin bugetele locale și potrivit destinației stabilite în raport cu gradul de folosire a sumelor puse la dispoziție anterior și cu respectarea dispozițiilor legale care reglementează efectuarea cheltuielilor respective.

Art. 29. -

(1) Efectuarea cheltuielilor bugetare se face numai pe bază de documente justificative, care să confirme angajamentele contractuale sau din convenții, primirea bunurilor materiale, prestarea serviciilor, executarea de lucrări, plata salariilor și a altor drepturi bănești, plata obligațiilor bugetare, precum și a altor obligații.

(2) Ordonatorii de credite pot efectua plăți în avans de până la 30% pentru anumite categorii de cheltuieli, în condițiile dispozițiilor legale.

Art. 30. -

Ordonatorii principali de credite întocmesc și prezintă spre aprobare, consiliilor județene, Consiliului General al Municipiului București și consiliilor locale, după caz, până la data de 31 mai a anului următor, conturile anuale de execuție a bugetelor locale, în structura următoare:

a) la venituri:

1. prevederi bugetare aprobate inițial;

2. prevederi bugetare definitive;

3. încasări realizate;

b) la cheltuieli:

1. credite aprobate inițial;

2. credite definitive;

3. plăți efectuate.

Art. 31. -

Trimestrial, ordonatorii principali de credite întocmesc dări de seamă contabile asupra execuției bugetare, care se depun la direcțiile generale ale finanțelor publice și controlului financiar de stat; după verificarea și centralizarea lor, acestea întocmesc și depun la Ministerul Finanțelor darea de seamă contabilă centralizată asupra execuției bugetelor locale, pe ansamblu, la termenele și potrivit normelor stabilite de acesta.

Art. 32. -

(1) Excedentul anual al bugetului local, rezultat la încheierea exercițiului bugetar, după efectuarea regularizărilor în limita transferurilor din bugetul de stat, se utilizează, în ordine, pentru:

1. rambursarea eventualelor împrumuturi restante, plata dobânzilor și a comisioanelor aferente acestora;

2. constituirea fondului de rulment.

(2) Fondul de rulment se păstrează într-un cont distinct, deschis fiecărei unități administrativ-teritoriale, la unitățile teritoriale ale trezoreriei statului și poate fi utilizat, temporar, pentru acoperirea unor goluri de casă provenite din decalaje între veniturile și cheltuielile anului curent, precum și pentru acoperirea definitivă a eventualului deficit bugetar rezultat la finele exercițiului bugetar.

(3) Fondul de rulment poate fi utilizat și pentru finanțarea unor investiții din competența autorităților administrației publice locale sau pentru dezvoltarea serviciilor publice locale în interesul colectivității.

(4) Utilizarea fondului de rulment în condițiile alin. (2) și (3) se aprobă de consiliul local, județean și Consiliul General al Municipiului București, după caz.

Art. 33. -

Execuția de casă a bugetelor locale se efectuează prin unitățile teritoriale ale trezoreriei statului, evidențiindu-se în conturi distincte:

1. veniturile bugetare pe structura clasificației bugetare;

2. cheltuielile în limita creditelor bugetare aprobate și a destinației stabilite;

3. alte operațiuni financiare ale ordonatorilor de credite bugetare dispuse de aceștia;

4. veniturile extrabugetare și cheltuielile dispuse din acestea, pe instituții publice locale și categorii de resurse.

Art. 34. -

Metodologia de elaborare și de execuție a bugetelor locale se stabilește de către Ministerul Finanțelor.

CAPITOLUL IV Finanțele instituțiilor și serviciilor publice

Art. 35. -

(1) Finanțarea cheltuielilor curente și de capital ale instituțiilor și serviciilor publice de interes local se asigură astfel:

1. integral din bugetul local, în funcție de subordonare;

2. din venituri extrabugetare și din subvenții acordate de la bugetul local, în funcție de subordonare;

3. integral din venituri extrabugetare.

(2) Instituțiile și serviciile publice, finanțate integral din bugetul local, varsă veniturile realizate la acest buget.

Art. 36. -

(1) Instituțiile și serviciile publice de interes local mai pot folosi, pentru desfășurarea și lărgirea activității lor, mijloace materiale și bănești primite de la persoane juridice și fizice, sub formă de donații și sponsorizări, cu respectarea dispozițiilor legale.

(2) Fondurile acordate de persoanele juridice și fizice în vederea participării împreună cu autoritățile administrației publice locale la finanțarea unor acțiuni de interes public, precum și mijloacele bănești primite în condițiile alin. (1), în situația instituțiilor și serviciilor publice, finanțate integral de la buget, sunt vărsate direct la bugetul local din care se finanțează acestea. Cu aceste sume se majorează creditele bugetare ale bugetului local, iar fondurile se vor utiliza potrivit prevederilor art. 28 și cu respectarea destinațiilor stabilite de transmițător.

Art. 37. -

Finanțarea cheltuielilor unor instituții publice, indiferent de subordonare, se asigură atât din bugetul de stat, cât și din bugetele unor unități administrativ-teritoriale, numai în cazurile în care, prin legea bugetară anuală sau prin legi speciale, se stabilesc categoriile de cheltuieli care se finanțează prin fiecare buget.

Art. 38. -

(1) Veniturile extrabugetare ale instituțiilor și serviciilor publice de interes local, finanțate în condițiile art. 35 alin. (1) pct. 2 și 3, se încasează, administrează, utilizează și contabilizează de către acestea.

(2) Veniturile proprii ale bugetelor instituțiilor și serviciilor publice de interes local, finanțate potrivit art. 35 alin. (1) pct. 2 și 3, provin din taxe, chirii, manifestări culturale și sportive, concursuri artistice, publicații, prestații editoriale, studii, proiecte, valorificări de produse din activități proprii sau anexe, prestări de servicii și altele.

Art. 39. -

(1) Excedentele rezultate din execuția bugetelor instituțiilor și serviciilor publice de interes local, finanțate în condițiile art. 35 alin. (1) pct. 2, se regularizează la sfârșitul anului cu bugetele locale, în limita sumelor primite de la acestea, dacă legea nu prevede altfel.

(2) Soldurile anuale rezultate din execuția bugetelor instituțiilor și serviciilor publice de interes local, finanțate integral din venituri extrabugetare, rămân la dispoziția acestora, urmând a fi folosite în anul următor cu aceeași destinație.

(3) Consiliile locale, județene și Consiliul General al Municipiului București, după caz, pot hotărî ca soldurile anuale rezultate din execuția bugetelor instituțiilor și serviciilor publice subordonate, finanțate integral din venituri extrabugetare, să se preia la bugetul local, după deducerea sumelor încasate anticipat și a obligațiilor de plată.

Art. 40. -

(1) Execuția de casă a bugetelor instituțiilor și serviciilor publice de interes local se efectuează prin unitățile teritoriale ale trezoreriei statului.

(2) Plățile pentru investițiile instituțiilor publice de interes local, indiferent de forma de finanțare, se efectuează prin unitățile teritoriale ale trezoreriei statului, pe baza listei de investiții, a fondurilor aprobate pentru cheltuieli de capital și cu respectarea dispozițiilor legale privind investițiile și decontarea acestora.

Art. 41. -

Consiliile locale, județene și Consiliul General al Municipiului București, după caz, pot aproba înființarea de activități integral finanțate din venituri extrabugetare pe lângă unele instituții și servicii publice, stabilind, totodată, domeniul de activitate, categoriile de venituri, natura cheltuielilor, sistemul de organizare și funcționare a acestor activități.

Art. 42. -

(1) Bugetele de venituri și cheltuieli pentru activitățile finanțate integral din venituri extrabugetare se întocmesc o dată cu bugetul instituției sau serviciului public de interes local de care aparțin și se aprobă o dată cu bugetul acestora, în condițiile art. 6 alin. (2) pct. 2.

(2) Veniturile și cheltuielile activităților finanțate integral din venituri extrabugetare se grupează pe baza clasificației indicatorilor privind finanțele publice, aprobată de Ministerul Finanțelor.

(3) În situația nerealizării veniturilor prevăzute în bugetele activităților finanțate integral din venituri extrabugetare, cheltuielile vor fi efectuate în limita veniturilor realizate.

(4) Soldurile anuale, rezultate din execuția bugetelor de venituri și cheltuieli ale activităților finanțate integral din venituri extrabugetare, se reportează în anul următor cu aceeași destinație sau se preiau ca venit la bugetul local, în condițiile prevederilor art. 39 alin. (3).

Art. 43. -

(1) În cazul în care, la înființarea unor instituții și servicii publice de interes local sau a unor activități finanțate integral din venituri extrabugetare, acestea nu dispun de fonduri suficiente, în baza unor documentații temeinic fundamentate, consiliile locale, județene și Consiliul General al Municipiului București, după caz, pot acorda împrumuturi temporare din bugetul local, pe bază de convenție.

(2) Împrumuturile acordate în condițiile alin. (1) vor fi rambursate integral în termen de un an de la data acordării.

Art. 44. - Practică judiciară (1)

(1) Pentru funcționarea unor servicii publice locale, create în interesul persoanelor fizice și juridice, consiliile locale, județene și Consiliul General al Municipiului București, după caz, stabilesc taxe speciale.

(2) Cuantumul taxelor speciale se stabilește anual și trebuie să acopere cel puțin sumele investite și cheltuielile curente de întreținere și funcționare a acestor servicii.

(3) Taxele speciale, instituite potrivit prevederilor prezentului articol, constituie venituri cu destinație specială ale bugetelor locale, fiind utilizate în scopurile pentru care au fost înființate.

(4) Sumele rămase neutilizate din taxele speciale, stabilite ca diferență între veniturile încasate și plățile efectuate, se reportează în anul următor cu aceeași destinație, o dată cu încheierea exercițiului bugetar. Același regim se aplică și celorlalte venituri cu destinație specială.

Art. 45. - Practică judiciară (1)

(1) Taxele speciale se încasează numai de la persoanele fizice și juridice care se folosesc de serviciile publice locale pentru care s-au instituit taxele respective.

(2) Prin regulamentul aprobat de consiliile locale, județene și Consiliul General al Municipiului București, după caz, se vor determina condițiile în care se pot percepe taxele speciale, modul în care se obține acordul persoanelor fizice și juridice plătitoare, precum și modul de repartizare a acestora. Practică judiciară (1)

(3) Hotărârile luate de consiliile locale, județene și Consiliul General al Municipiului București, după caz, în legătură cu repartizarea taxelor speciale pe persoanele fizice și juridice plătitoare vor fi afișate la sediul acestora sau prin publicare.

(4) Împotriva acestor hotărâri orice persoană interesată poate face contestație în termen de 15 zile de la afișarea sau publicarea acestora. După expirarea acestui termen consiliul care a adoptat hotărârea se întrunește și deliberează asupra contestațiilor primite.

Art. 46. -

Constatarea, așezarea și urmărirea încasării taxelor speciale se realizează prin compartimentele de specialitate ale primăriilor, consiliilor județene și ale Primăriei Municipiului București, după caz.

Art. 47. -

(1) Serviciile publice de interes local care desfășoară activități de natură economică au obligația calculării, înregistrării și recuperării uzurii fizice și morale a mijloacelor fixe aferente acestor activități, prin tarif sau preț, potrivit legii.

(2) Sumele reprezentând amortizarea calculată pentru aceste mijloace fixe se utilizează pentru realizarea de investiții în domeniul respectiv și se evidențiază distinct în programul de investiții, ca sursă de finanțare a acestora.

(3) Activitățile de natură economică, pentru care se calculează amortizarea mijloacelor fixe, se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.

CAPITOLUL V Împrumuturi contractate de autoritățile administrației publice locale

Art. 48. -

(1) Consiliile locale, județene și Consiliul General al Municipiului București, după caz, pot aproba contractarea de împrumuturi interne sau externe, pe termen mediu și lung, pentru realizarea de investiții publice de interes local, precum și pentru refinanțarea datoriei publice locale, în condițiile respectării prevederilor prezentului capitol. Modificări (3)

(2) Consiliile locale, județene și Consiliul General al Municipiului București, după caz, hotărăsc contractarea de împrumuturi, cu votul a cel puțin două treimi din numărul membrilor ce le compun. Modificări (3)

(3) Datoria publică locală, angajată în condițiile alin. (1), reprezintă o obligație generală care trebuie rambursată, conform acordurilor încheiate, din resursele aflate la dispoziția unității administrativ-teritoriale, cu excepția transferurilor de la bugetul de stat cu destinație specială.

(4) Instrumentele datoriei publice locale sunt, în principal, următoarele:

1. titluri de valoare;

2. împrumuturi de la băncile comerciale sau de la alte instituții de credit.

(5) Emiterea și lansarea titlurilor de valoare se pot face direct de către autoritățile administrației publice locale sau prin intermediul unor agenții sau al altor instituții specializate.

(6) Consiliile locale, județene și Consiliul General al Municipiului București, după caz, pot angaja împrumuturi interne fără garanția Guvernului, potrivit prevederilor prezentului capitol, cu condiția informării prealabile a Ministerului Finanțelor.

(7) Împrumuturile externe se vor contracta numai cu aprobarea comisiei de autorizare a acestor împrumuturi, constituită din reprezentanți ai autorităților administrației publice locale, ai Guvernului și ai Băncii Naționale a României, a cărei componență se aprobă prin hotărâre a Guvernului. Modificări (3)

Art. 49. -

(1) Ratele scadente aferente împrumuturilor contractate, dobânzile și comisioanele datorate de unitățile administrativ-teritoriale se prevăd în bugetul local.

(2) Împrumuturile contractate de unitățile administrativ-teritoriale pot fi garantate de către autoritatea administrației publice locale prin orice sursă de venituri, cu excepția prevăzută la art. 48 alin. (3). Orice garantare prin venituri devine valabilă și se aplică din momentul acordării garanției; veniturile care se constituie în garanție și care sunt încasate la bugetul local vor fi supuse condițiilor acordului de garantare respectiv, care se va aplica cu prioritate față de orice revendicări ale unor terți către autoritatea administrației publice locale respective, indiferent dacă aceste terțe părți cunosc sau nu cunosc acordul de garantare. Documentul prin care se încheie acordul de garantare prin venituri trebuie înregistrat la primărie sau, după caz, la consiliul județean respectiv și la împrumutător. Modificări (4)

(3) Toate acordurile de împrumut încheiate potrivit prevederilor prezentei legi vor fi considerate ca fiind pe deplin autorizate și vor constitui obligații care pot fi impuse bugetelor locale respective. Modificări (3)

Art. 50. -

(1) Datoria publică locală nu reprezintă obligații sau răspunderi ale Guvernului și aceasta va fi rambursată exclusiv din veniturile prin care s-a garantat împrumutul respectiv de către autoritățile administrației publice locale.

(2) Documentele care fac dovada datoriei publice locale vor include o clauză prin care unitatea administrativ-teritorială se obligă să ramburseze datoria și să plătească dobânzile și comisioanele aferente acestei datorii numai din veniturile autorității administrației publice locale respective, fără ca Guvernul să aibă vreo obligație de plată și fără ca credibilitatea sau capacitatea de impozitare a Guvernului să fie folosită pentru garantarea rambursării datoriei unității administrativ-teritoriale, a plății dobânzilor și comisioanelor aferente.

(3) Documentele care fac dovada datoriei publice locale, care nu respectă prevederile alin. (2), nu vor fi considerate valabile.

Art. 51. -

(1) Autorităților administrației publice locale li se interzice accesul la orice fel de împrumut, dacă totalul datoriilor anuale reprezentând ratele scadente la împrumuturile contractate, dobânzile și comisioanele aferente acestora, inclusiv ale împrumutului care urmează să fie angajat în anul respectiv, depășește limita de 20% din totalul veniturilor curente ale bugetelor locale, potrivit anexei nr. 1, inclusiv cotele defalcate din impozitul pe salarii. Modificări (5)

(2) În scopul calculării acestei limite, pentru împrumuturile contractate cu o rată variabilă a dobânzii se va lua în calcul valoarea datoriei la rata dobânzii valabile la data efectuării calculului. Modificări (3)

(3) În scopul calculării acestei limite, împrumuturile acordate în valută vor fi luate în calcul la valoarea cursului de schimb comunicat de Banca Națională a României la data efectuării calculului.

Art. 52. -

(1) Valoarea totală a datoriei contractate de autoritatea administrației publice locale va fi înscrisă în registrul de evidență a datoriei publice locale al acestei autorități și se raportează anual prin dările de seamă contabile.

(2) Registrul de evidență a datoriei publice locale va include informații care să specifice suma totală a datoriilor autorităților administrației publice locale, precum și detalierea datoriilor și alte informații stabilite prin norme metodologice privind registrul de evidență a datoriei publice locale, emise de Ministerul Finanțelor.

Art. 53. -

(1) În situația în care, pe parcursul execuției, apar goluri temporare de casă ca urmare a decalajului dintre veniturile și cheltuielile bugetului local, acestea pot fi acoperite prin împrumuturi fără dobândă din disponibilitățile contului general al trezoreriei statului, numai după utilizarea fondului de rulment.

(2) Valoarea totală a împrumutului care poate fi angajat de autoritățile administrației publice locale potrivit prevederilor alin. (1) este supusă următoarelor limite:

1. nu va depăși 5% din totalul veniturilor estimate a fi încasate pe durata anului fiscal în care se face împrumutul;

2. în condițiile prevederilor pct. 1, autoritățile administrației publice locale nu pot angaja împrumuturi mai mari decât fondurile pe care le pot rambursa pe durata aceluiași an fiscal.

(3) Rambursarea fondurilor împrumutate conform prevederilor prezentului articol va fi garantată cu veniturile estimate a fi încasate în anul fiscal respectiv, în condițiile respectării garantării, prin venituri, a celorlalte datorii publice locale.

Art. 54. -

(1) Activitatea autorităților administrației publice locale va fi supusă unei verificări excepționale de către Curtea de Conturi, potrivit prevederilor prezentului articol, în următoarele situații:

1. autoritatea administrației publice locale nu își rambursează toate obligațiile de plată pe termen scurt până la sfârșitul anului fiscal în care au fost angajate împrumuturile;

2. dacă, la un anumit moment pe durata anului fiscal, datoriile pe termen scurt ale autorității administrației publice locale depășesc limita stabilită la art. 53 alin. (2) pct. 1.

(2) Curtea de Conturi va solicita autorităților administrației publice locale care se află într-una dintre situațiile specificate la alin. (1) să întocmească și să depună un plan de redresare, prin care aceasta se obligă să se supună prevederilor art. 53 alin. (2) în termen de 12 luni.

(3) Ministerul Finanțelor poate acorda din disponibilitățile contului general al trezoreriei statului împrumuturi cu dobândă autorităților administrației publice locale, în cadrul planului de redresare, cu condiția ca acestea să se angajeze la rambursarea acestor fonduri într-un termen stabilit de Ministerul Finanțelor, dar care nu poate depăși 2 ani.

CAPITOLUL VI Dispoziții tranzitorii și finale

Art. 55. -

Guvernul poate acorda garanții la împrumuturile externe contractate de autoritățile administrației publice locale, în condițiile prevederilor Legii privind datoria publică.

Art. 56. -

(1) Exercițiul bugetar este anual, coincide cu anul calendaristic și se încheie pe baza normelor metodologice elaborate de Ministerul Finanțelor.

(2) Execuția bugetară se încheie la data de 31 decembrie a fiecărui an. Orice venit neîncasat și orice cheltuială neefectuată până la data de 31 decembrie se vor încasa sau se vor efectua, după caz, în contul bugetului local pe anul următor.

(3) Creditele bugetare neutilizate până la închiderea anului sunt anulate de drept.

(4) Toate operațiunile de încasări și plăți, efectuate în cursul unui an în contul bugetului local sau județean, aparțin exercițiului corespunzător de execuție a bugetului respectiv.

Art. 57. -

(1) Este interzisă efectuarea de plăți direct din veniturile încasate, cu excepția cazurilor când legea prevede altfel.

(2) Nici o cheltuială nu poate fi înscrisă în bugetul local și nici nu poate fi efectuată din acest buget, dacă nu există bază legală pentru asemenea cheltuieli.

Art. 58. -

Obligațiile financiare rezultate din acordurile de colaborare, cooperare, asociere, înfrățire, precum și din aderarea la asociații interne și internaționale de autorități ale administrației publice locale, hotărâte de consiliile locale, județene și Consiliul General al Municipiului București, după caz, în condițiile legii, se suportă din bugetele locale ale acestora.

Art. 59. -

(1) Prin bugetele locale și bugetele instituțiilor și serviciilor publice locale sunt aprobate credite bugetare în limita cărora se pot angaja și efectua cheltuieli și reprezintă limite maxime, care nu pot fi depășite.

(2) Utilizarea creditelor bugetare pentru alte destinații decât cele aprobate atrage, în condițiile legii, răspunderea celor vinovați.

Art. 60. -

Este interzis instituțiilor publice locale să efectueze operațiunile de încasări și plăți prin băncile comerciale.

Art. 61. -

Soldul fondului de tezaur constituit la nivelul consiliului județean și al Consiliului General al Municipiului București se va utiliza, până la lichidare, pentru realizarea de investiții publice de interes județean, cu aprobarea consiliului județean și, respectiv, a Consiliului General al Municipiului București.

Art. 62. -

Dacă bugetele locale nu au fost aprobate cu cel puțin 3 zile înainte de expirarea exercițiului bugetar, se aplică în continuare bugetele locale ale anului precedent, până la aprobarea noilor bugete, dar nu mai târziu de 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii bugetului de stat.

Art. 63. -

(1) Constituie contravenții următoarele fapte dacă, potrivit legii penale, nu sunt considerate infracțiuni:

1. nerespectarea dispozițiilor art. 15, art. 16 și ale art. 30;

2. nerespectarea dispozițiilor art. 17, art. 18, art. 31 și ale art. 59;

3. nerespectarea dispozițiilor art. 20, art. 25 alin. (4), art. 26, art. 28, art. 51 alin. (1), art. 57 și ale art. 60.

(2) Contravențiile prevăzute la pct. 1 se sancționează cu amendă de la 500.000 lei la 1.500.000 lei, cele de la pct. 2, cu amendă de la 1.000.000 lei la 2.000.000 lei, iar cele de la pct. 3, cu amendă de la 1.500.000 lei la 3.000.000 lei. Nivelul acestor amenzi poate fi actualizat prin hotărâre a Guvernului. Modificări (3)

(3) Constatarea contravențiilor și aplicarea amenzilor se fac de către Curtea de Conturi, Ministerul Finanțelor și de către alte organe împuternicite prin lege.

Art. 64. -

Contravențiilor prevăzute la art. 63 li se aplică prevederile Legii nr. 32/1968 privind stabilirea și sancționarea contravențiilor, cu excepția art. 25-27.

Art. 65. -

Anexele nr. 1 și 2 fac parte integrantă din prezenta lege.

Art. 66. - Modificări (1)

(1) Prezenta lege intră în vigoare la data de 1 ianuarie 1999.

(2) Pe data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă: capitolul III "Elaborarea, aprobarea, execuția și încheierea execuției bugetelor locale" și alte prevederi referitoare la bugetele locale din Legea nr. 72/1996 privind finanțele publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 152 din 17 iulie 1996; capitolul VIII "Administrarea finanțelor publice" din Legea administrației publice locale nr. 69/1991, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 79 din 18 aprilie 1996; Decretul Consiliului de Stat nr. 151/1975 privind autofinanțarea unor activități ale instituțiilor de stat - pentru prevederile referitoare la instituțiile publice și activitățile de subordonare locală -, publicat în Buletinul Oficial nr. 130 din 12 decembrie 1975, precum și orice alte dispoziții contrare.

Această lege a fost adoptată de Camera Deputaților în ședința din 14 septembrie 1998, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constituția României.
p. PREȘEDINTELE CAMEREI DEPUTAȚILOR,
ANDREI IOAN CHILIMAN

Această lege a fost adoptată de Senat în ședința din 14 septembrie 1998, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constituția României.
p. PREȘEDINTELE SENATULUI,
MIRCEA IONESCU-QUINTUS

București, 14 octombrie 1998.

Nr. 189.

ANEXA Nr. 1

LISTA
impozitelor, taxelor și a altor venituri ale bugetelor locale

Nr. crt. Denumirea veniturilor
CAPITOLUL I
Veniturile proprii care se prevăd în bugetele proprii ale județelor
A. VENITURI CURENTE
1. Impozitul pe profit
2. Alte impozite directe
2.1. Alte încasări din impozite directe
3. Vărsăminte din profitul net
4. Vărsăminte de la instituțiile publice
4.1. Alte venituri de la instituțiile publice
5. Diverse venituri
5.1. Venituri din amenzile și sancțiunile aplicate, potrivit dispozițiilor legale, de organele proprii
5.2. Restituiri de fonduri din finanțarea bugetară locală a anilor precedenți
5.3. Venituri din concesiuni și închirieri
5.4. Încasări din valorificarea bunurilor confiscate, potrivit legii
5.5. Încasări din alte surse
B. VENITURI DIN CAPITAL
6. Venituri din valorificarea unor bunuri
6.1. Venituri din valorificarea unor bunuri ale instituțiilor publice
C. VENITURI CU DESTINAȚIE SPECIALĂ
7. Taxe speciale
8. Venituri din vânzarea unor bunuri aparținând domeniului privat
9. Venituri din fondul pentru drumurile publice
10. Venituri din fondul de intervenție
11. Venituri din fondul pentru locuințe
12. Venituri din amortizarea mijloacelor fixe
13. Donații și sponsorizări
14. Sume acordate de persoane juridice și fizice în vederea participării la finanțarea unor acțiuni de interes public
CAPITOLUL II
Veniturile proprii care se prevăd în bugetele proprii ale comunelor, orașelor, municipiilor, sectoarelor municipiului București și al municipiului București
A. VENITURI CURENTE
1. Impozitul pe profit
2. Impozite și taxe de la populație
2.1. Impozitul pe veniturile liber-profesioniștilor, meseriașilor și ale altor persoane fizice independente și asociații familiale
2.2. Impozitul pe clădiri și terenuri de la persoane fizice
2.3. Taxe asupra mijloacelor de transport deținute de persoane fizice
2.4. Impozitul pe veniturile din închirieri de imobile
2.5. Alte impozite și taxe de la populație
3. Taxa pentru folosirea terenurilor proprietate de stat, folosite în alte scopuri decât pentru agricultură sau silvicultură
4. Impozitul pe clădiri și terenuri de la persoane juridice
5. Taxe asupra mijloacelor de transport deținute de persoane juridice
6. Alte impozite directe
6.1. Alte încasări din impozite directe
7. Impozitul pe spectacole
8. Alte impozite indirecte
8.1. Alte încasări din impozite indirecte
9. Vărsăminte din profitul net
10. Vărsăminte de la instituțiile publice
10.1. Taxe pentru examinarea conducătorilor de autovehicule, eliberarea permiselor de conducere și alte venituri privind circulația pe drumurile publice
10.2. Venituri din încasarea contravalorii lucrărilor de combatere a dăunătorilor și bolilor în sectorul vegetal - de la centrele locale pentru protecția plantelor
10.3. Veniturile punctelor de însămânțări artificiale
10.4. Veniturile circumscripțiilor sanitar-veterinare
10.5. Vărsăminte din disponibilitățile instituțiilor publice și ale activităților autofinanțate
10.6. Alte venituri de la instituțiile publice
11. Diverse venituri
11.1. Venituri din recuperarea cheltuielilor de judecată, imputații și despăgubiri
11.2. Venituri din amenzile și sancțiunile aplicate, potrivit dispozițiilor legale, de organele proprii
11.3. Restituiri de fonduri din finanțarea bugetară locală a anilor precedenți
11.4. Venituri din concesiuni și închirieri
11.5. Încasări din valorificarea bunurilor confiscate, potrivit legii
11.6. Încasări din alte surse
B. VENITURI DIN CAPITAL
12. Venituri din valorificarea de bunuri
12.1. Venituri din valorificarea unor bunuri ale instituțiilor publice
12.2. Venituri din vânzarea locuințelor construite din fondurile statului
C. VENITURI CU DESTINAȚIE SPECIALĂ
13. Taxe speciale
14. Venituri din vânzarea unor bunuri aparținând domeniului privat
15. Venituri din fondul pentru drumurile publice
16. Venituri din fondul de intervenție
17. Venituri din fondul pentru locuințe
18. Venituri din amortizarea mijloacelor fixe
19. Donații și sponsorizări
20. Sume acordate de persoane juridice și fizice în vederea participării la finanțarea unor acțiuni de interes public
Modificări (1)

NOTĂ:

Lista impozitelor locale, taxelor și a altor venituri ale bugetelor locale poate fi actualizată ca urmare a perfecționării legislației fiscale, precum și prin legile bugetare anuale, în concordanță cu programele de creștere a autonomiei financiare a unităților administrativ-teritoriale și de descentralizare a serviciilor publice.

ANEXA Nr. 2

LISTA
cheltuielilor care se prevăd în bugetele locale

Nr. crt. Denumirea veniturilor
CAPITOLUL I
Cheltuieli care se prevăd în bugetele proprii ale județelor
1. Autorități executive
2. Cultură și religie
2.1. Biblioteci județene
2.2. Muzee
2.3. Instituții profesioniste de spectacol și concerte
2.4. Școli populare de artă
2.5. Centre de conservare și de valorificare a tradiției și creației populare
2.6. Culte religioase
2.7. Alte instituții și acțiuni privind cultura
3. Asistență socială, ajutoare și indemnizații
3.1. Serviciu public specializat pentru protecția copilului
3.2. Alte acțiuni privind asistența socială, ajutoare și indemnizații
4. Servicii, dezvoltare publică și locuințe
4.1. Alimentări cu apă, stații de epurare pentru ape uzate, colectoare, stații de pompare
4.2. Rețele, centrale și puncte termice
4.3. Canalizare
4.4. Amenajări hidrotehnice de interes local, în intravilan
4.5. Alte acțiuni privind serviciile, dezvoltarea publică și locuințe
5. Transporturi
5.1. Drumuri și poduri
5.2. Aeroporturi
5.3. Alte cheltuieli în domeniul transporturilor
6. Alte acțiuni
6.1. Comandamente militare
6.2. Protecție civilă
6.3. Alte cheltuieli
7. Fond pentru garantarea împrumuturilor externe, dobânzilor și comisioanelor aferente
8. Plăți de dobânzi și comisioane
9. Rambursări împrumuturi
9.1. Rambursare împrumuturi pentru investiții
9.2. Rambursare împrumuturi acordate din trezoreria statului
10. Fonduri de rezervă
10.1. Fond de rezervă bugetară la dispoziția consiliilor județene
11. Cheltuieli cu destinație specială
11.1. Servicii publice finanțate din taxe speciale
11.2. Cheltuieli din fondul pentru drumurile publice
11.3. Cheltuieli din fondul de intervenție
11.4. Cheltuieli din fondul pentru locuințe
11.5. Cheltuieli din amortizarea mijloacelor fixe
11.6. Cheltuieli din donații
11.7. Cheltuieli din sume acordate de persoane juridice și fizice în vederea participării la finanțarea unor acțiuni de interes public
CAPITOLUL II
Cheltuieli care se prevăd în bugetele proprii ale comunelor, orașelor, municipiilor, sectoarelor municipiului București și al municipiului București
1. Autorități executive
2. Învățământ*)
2.1. Învățământ preșcolar
2.2. Învățământ primar și gimnazial
2.3. Învățământ liceal
2.4. Învățământ profesional
2.5. Învățământ postliceal
2.6. Internate, cămine și cantine pentru elevi (alocații de la bugetele locale în completarea veniturilor proprii)
3. Sănătate
3.1. Creșe
3.2. Alte instituții și acțiuni sanitare
4. Cultură și religie
4.1. Biblioteci publice
4.2. Muzee
4.3. Instituții profesioniste de spectacole și concerte
4.4. Case de cultură
4.5. Cămine culturale
4.6. Culte religioase
4.7. Alte instituții și acțiuni privind cultura
5. Asistență socială, ajutoare și indemnizații
5.1. Cămine de bătrâni și pensionari
5.2. Cămine-spital pentru invalizi și bolnavi cronici
5.3. Cantine de ajutor social
5.4. Cămine pentru copii infirmi și cămine-atelier
5.5. Ajutor social
5.6. Serviciu public specializat pentru protecția copilului
5.7. Indemnizații de naștere
5.8. Alte acțiuni privind asistența socială, ajutoare și indemnizații
6. Servicii, dezvoltare publică și locuințe
6.1. Străzi
6.2. Iluminat public
6.3. Salubritate
6.4. Grădini publice, parcuri, zone verzi, baze sportive și de agrement
6.5. Locuințe
6.6. Alimentări cu apă, stații de epurare pentru ape uzate, colectoare, stații de pompare
6.7. Rețele, centrale și puncte termice
6.8. Canalizare
6.9. Amenajări hidrotehnice de interes local, în intravilan
6.10. Introducere de gaze naturale în localități
6.11. Alte acțiuni privind serviciile, dezvoltarea publică și locuințe
7. Transporturi
7.1. Drumuri și poduri
7.2. Transport în comun
7.3. Alte cheltuieli în domeniul transporturilor
8. Agricultură**)
8.1. Combaterea dăunătorilor și bolilor în sectorul vegetal - centre locale pentru protecția plantelor
8.2. Puncte de însămânțări artificiale
8.3. Circumscripții sanitar-veterinare (exclusiv epizootii)
9. Alte acțiuni economice
9.1. Prevenirea și combaterea inundațiilor și ghețurilor
9.2. Alte cheltuieli pentru acțiuni economice
10. Alte acțiuni
10.1. Comandamente militare
10.2. Protecție civilă
10.3. Alte cheltuieli
11. Fond pentru garantarea împrumuturilor externe, dobânzilor și comisioanelor aferente
12. Plăți de dobânzi și comisioane
13. Rambursări împrumuturi
13.1. Rambursare împrumuturi pentru investiții
13.2. Rambursare împrumuturi acordate din trezoreria statului
14. Fonduri de rezervă
14.1. Fond de rezervă bugetară la dispoziția consiliilor locale
15. Cheltuieli cu destinație specială
15.1. Servicii publice finanțate din taxe speciale
15.2. Cheltuieli din fondul pentru drumurile publice
15.3. Cheltuieli din fondul de intervenție
15.4. Cheltuieli din fondul pentru locuințe
15.5. Cheltuieli din amortizarea mijloacelor fixe
15.6. Cheltuieli din donații
15.7. Cheltuieli din sume acordate de persoane juridice și fizice în vederea participării la finanțarea unor acțiuni de interes public.
Modificări (2)

*) Din bugetele locale se finanțează cheltuielile de întreținere și gospodărie, reparații curente și reparații capitale, unele cheltuieli de investiții, aprobate potrivit legii, pentru racordări la rețeaua de gaze naturale, alimentări cu apă sau alte lucrări privind îmbunătățirea instalațiilor de încălzire la unități ale învățământului preuniversitar de stat, precum și alte cheltuieli prevăzute de dispozițiile legale.

**) Cheltuielile care se finanțează din bugetele locale sunt următoarele: cheltuieli de personal, materiale și servicii și cheltuieli de capital.

NOTĂ:

Lista cheltuielilor care se prevăd în bugetele locale poate fi actualizată ca urmare a perfecționării legislației, precum și prin legile bugetare anuale, în concordanță cu programele de creștere a autonomiei financiare a unităților administrativ-teritoriale și de descentralizare a serviciilor publice.

Acest document poate avea modificări ulterioare. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

;
se încarcă...