Curtea Constituțională - CCR

Decizia nr. 81/1998 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 6 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 1/1991 privind protecția socială a șomerilor și reintegrarea lor profesională, republicată

Modificări (...)

Text publicat în M.Of. al României.

În vigoare de la 16 iunie 1998

Acest document poate avea modificări ulterioare. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Cumpără forma actualizată
sau autentifică-te
  •  
Ioan Muraru - președinte
Costică Bulai - judecător
Viorel Mihai Ciobanu - judecător
Mihai Constantinescu - judecător
Nicolae Popa - judecător
Lucian Stângu - judecător
Florin Bucur Vasilescu - judecător
Romul Petru Vonica - judecător
Victor Dan Zlătescu - judecător
Paula C. Pantea - procuror
Maria Bratu - magistrat-asistent

Pe rol, pronunțarea asupra excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 6 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 1/1991, republicată, invocată de Nagy Ferenc în Dosarul nr. 2.378/1997 al Curții de Apel Cluj-Napoca - Secția civilă.

Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 5 mai 1998 și sunt consemnate în încheierea de la acea dată, când Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea pentru data de 12 mai 1998 și apoi pentru data de 19 mai 1998.

C U R T E A,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea nr. 1.213 din 2 octombrie 1997, Curtea de Apel Cluj-Napoca - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 6 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 1/1991, republicată, invocată de Nagy Ferenc în Dosarul nr. 2.378/1997 al acestei instanțe.

În motivarea excepției se susține că dispozițiile art. 6 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 1/1991, republicată, potrivit cărora nu beneficiază de ajutor de șomaj sau de ajutor de integrare profesională absolvenții învățământului liceal care urmează forme superioare de pregătire profesională, au caracter discriminatoriu în opinia autorului, în ceea ce privește persoanele care urmează cursurile unei instituții de învățământ superior și care, fiind salariate, au devenit între timp șomeri, privarea lor de ajutorul de șomaj, potrivit dispozițiilor sus-menționate, constituind o încălcare a prevederilor art. 16 alin. (1) și (2), art. 26 alin. (2), art. 32 alin. (1), art. 38 alin. (1) și (2), art. 43 alin. (1) și (2), art. 45 alin. (1) și (2) și ale art. 134 alin. (2) lit. e) din Constituție.

Exprimându-și opinia, instanța de judecată apreciază excepția invocată ca "nefondată", întrucât dispozițiile art. 6 din Legea nr. 1/1991, republicată, reglementează excepții care "au în vedere prevederi legale care reglementează măsuri ce asigură posibilitatea de a realiza venituri din muncă și alte măsuri de protecție socială, în cazul reclamantului, obținerea de bursă".

În conformitate cu prevederile art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, încheierea prin care a fost sesizată Curtea Constituțională a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului și Guvernului pentru a-și exprima punctele lor de vedere.

În punctul său de vedere Guvernul apreciază că dispozițiile art. 6 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 1/1991, republicată, nu contravin prevederilor constituționale, deoarece pe perioada studiilor universitare studenții beneficiază de bursă și de alte forme de ajutor prevăzute de Legea învățământului nr. 84/1995.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.

C U R T E A,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, susținerile părții prezente și dispozițiile legale atacate, raportate la prevederile Constituției și ale Legii nr. 47/1992, republicată, reține următoarele:

În temeiul art. 144 lit. c) din Constituție și al art. 23 din Legea nr. 47/1992, Curtea este competentă să soluționeze excepția de neconstituționalitate invocată.

Art. 6 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 1/1991, republicată, prevede că nu pot beneficia de ajutor de șomaj sau de ajutor de integrare profesională absolvenții învățământului liceal care urmează forme superioare de pregătire profesională. În speță, în timpul studiilor universitare autorul excepției a avut calitatea de salariat, pe care însă a pierdut-o devenind șomer. În temeiul dispozițiilor art. 6 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 1/1991, republicată, acestuia nu i s-a mai plătit ajutorul de șomaj.

Curtea Constituțională, prin Decizia nr. 95 din 18 septembrie 1996, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 350 din 27 decembrie 1996, a statuat că dispozițiile art. 6 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 1/1991, republicată, sunt constituționale. Această decizie a avut însă în vedere numai prevederile art. 3 alin. (1) lit. a) din această lege ce asimilează, în anumite condiții, șomerilor absolvenții învățământului liceal care nu s-au putut încadra în muncă. În cauza de față însă, situația este alta, întrucât privește condiția de șomer a persoanelor încadrate cărora li s-a desfăcut contractul de muncă dintr-un motiv neimputabil acestora și care beneficiază, potrivit Legii nr. 1/1991, republicată, de ajutorul de șomaj, pe de o parte, și aceleași persoane care, deși șomere, sunt private de plata acestui ajutor, întrucât urmează cursurile unei instituții de învățământ superior, pe de altă parte.

Dreptul la ajutorul de șomaj este nu numai un drept legal, prevăzut de Legea nr. 1/1991, republicată, ci și constituțional, potrivit art. 43 alin. (2) din legea fundamentală. Privarea de ajutorul de șomaj a șomerilor ce urmează cursurile unei instituții de învățământ superior constituie o discriminare în sensul art. 16 alin. (1) din Constituție privind egalitatea cetățenilor în fața legii sau a autorităților publice, fără privilegii sau discriminări.

Principiul egalității în fața legii și a autorităților publice se aplică, prin natura lui, tuturor drepturilor și libertăților consacrate prin Constituție sau lege. Acest principiu este prevăzut și la art. 14 din Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și a fost consacrat și în practica jurisdicțională a Curții Europene a Drepturilor Omului. Astfel, în cazul Marekx contra Belgiei, Curtea Europeană a adoptat o soluție în temeiul articolului sus-menționat, reținând că orice diferență de tratament, făcută de stat între indivizi aflați în situații analoage, trebuie să-și găsească o justificare obiectivă și rezonabilă.

Faptul că un șomer urmează cursurile unei instituții de învățământ superior nu constituie o justificare obiectivă și rezonabilă pentru decăderea sa din dreptul la plata ajutorului de șomaj, care, așa cum s-a arătat, constituie un drept constituțional.

De principiu, exercițiul unui drept constituțional, cum este dreptul la învățătură, nu poate reprezenta un motiv de decădere din exercițiul altui drept constituțional care este ajutorul de șomaj. De asemenea, acest motiv nu se încadrează în nici una din ipotezele prevăzute la art. 49 alin. (1) din Constituție pentru restrângerea exercițiului unor drepturi.

Din aceste considerente rezultă și diferența față de soluția adoptată prin Decizia Curții Constituționale nr. 95 din 18 septembrie 1996, deoarece privarea de ajutorul de șomaj a unor șomeri, întrucât își exercită dreptul la învățătură, reprezintă o discriminare față de ceilalți șomeri care se bucură de ajutorul de șomaj atât în temeiul art. 43 alin. (2) din Constituție, cât și al art. 2 din Legea nr. 1/1991, republicată, ei suportând, cât erau încadrați, plata asigurărilor sociale.

Legea nr. 1/1991, fiind anterioară Constituției, potrivit art. 150 alin. (2) din legea fundamentală, ar fi necesar să facă parte din legislația asupra căreia Consiliul Legislativ urmează să propună măsuri pentru punerea ei de acord cu normele și principiile Constituției. Având în vedere această obligație, se impune ca această analiză să aibă în vedere și eliminarea din legislație a discriminării ce face obiectul excepției de față, spre a se adopta o reglementare corespunzătoare.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) din Constituție, precum și al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 și al art. 25 din Legea nr. 47/1992, republicată,

C U R T E A

În numele legii

D E C I D E:

Admite excepția invocată de Nagy Ferenc în Dosarul nr. 2.378/1997 al Curții de Apel Cluj-Napoca - Secția civilă și constată că dispozițiile art. 6 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 1/1991 privind protecția socială a șomerilor și reintegrarea lor profesională, republicată, sunt neconstituționale în cazul în care se aplică unei persoane care, ca urmare a desfacerii contractului de muncă dintr-o cauză neimputabilă acesteia, a devenit șomer și are, potrivit legii, dreptul la ajutor de șomaj.

Definitivă și obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 19 mai 1998.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE,
prof. univ. dr. IOAN MURARU

Magistrat-asistent,
Maria Bratu

Acest document poate avea modificări ulterioare. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

;
se încarcă...