Universul Juridic nr. 10/2017

Principiul irevocabilității donațiilor
de Victor Marcusohn

02 octombrie 2017

În versiunea gratuită textul este afișat parțial. Pentru textul integral alegeți un abonament Lege5 care permite vizualizarea completă a documentului.

Cumpără forma completă
  •  

1. Generalități

Conform art. 1.270 alin. (1) C. civ., "contractul valabil încheiat are putere de lege între părțile contractante", ceea ce înseamnă că orice contract valabil încheiat este și irevocabil, adică nu poate fi revocat prin voința unilaterală a unei singure părți, ci prin voința simultană a ambelor părți (mutuus dissensus), întrucât astfel s-ar aduce atingere principiului forței obligatorii a contractului (irevocabilitate de gradul I)(1) .

Însă, în materia contractului de donație avem de-a face nu doar cu această irevocabilitate generală, aplicabilă oricărui contract, ci și cu o irevocabilitate specială(2), proprie acestui contract, derivată din natura sa de liberalitate.

Aceasta este, de altfel, și sensul în care trebuie privit art. 985 C. civ., conform căruia "donația este contractul prin care, cu intenția de a gratifica, o parte, numită donator, dispune în mod irevocabil de un bun în favoarea celeilalte părți, numită donatar".

Prin urmare, în cazul donației irevocabilitatea este una specială, deoarece privește nu doar efectele contractului, ci și natura intrinsecă a acestuia(3), motiv pentru care doctrina a denumit-o irevocabilitate de gradul II(4).

Prin intermediul principiului irevocabilității donației se urmărește, ocrotirea intereselor legitime ale donatorului, garantarea dreptului de proprietate al donatarului asupra bunului donat, precum și consolidarea siguranței circuitului civil prin protejarea intereselor terților care intră în raporturi juridice cu donatarul(5) . De aceea, legiuitorul a prevăzut la art. 1.015 alin. (1) C. civ. că donația care cuprinde clauze ce permit donatorului să o revoce prin voința sa nu este valabilă fiind lovită de nulitate absolută(6) .

2. Clauze incompatibile cu principiul irevocabilității donației

Codul civil în vigoare a prevăzut, în mod expres, la art. 1.015 alin. (2), patru clauze incompatibile cu principiul irevocabilității donației, a căror inserare în contract face ca acesta să fie lovit de nulitate absolută, și anume:

a. Donația afectată de o condiție a cărei realizare depinde exclusiv de voința donatorului. Aceasta înseamnă că este nulă absolut donația afectată de o condiție pur potestativă, adică a cărei realizare depinde exclusiv de voința donatorului (de exemplu, clauza prin care donatorul își rezervă dreptul de a denunța unilateral contractul de donație este o clauză pur potestativă). În doctrină se consideră că ar fi lovită de nulitate absolută și o donație afectată de condiție simplă potestativă, chiar dacă aceasta nu depinde exclusiv de voința donatorului, ci și de circumstanțe exterioare, întrucât donația este o liberalitate, și nu un contract cu titlu oneros, care ar deveni nul numai dacă ar fi afectat de o condiție pur potestativă(7).

Pe de altă parte, este valabilă donația afectată de o condiție potestativă mixtă, care presupune un eveniment a cărui realizare depinde de ambele părți contractante sau de o terță persoană față de contract, precum și cea afectată de un termen, întrucât acesta afectează numai executarea obligației nu și formarea ei.

b. Donația care impune donatarului plata datoriilor pe care donatorul le-ar contracta în viitor, dacă valoarea maximă a acestora nu este determinată în contractul de donație. Pe de altă parte, este valabilă clauza prin care donatorul impune donatarului, în mod expres, tacit sau implicit, plata datoriilor prezente, care existau în patrimoniul donatorului la data încheierii contractului de donație sau chiar și plata unor datorii viitoare, dacă ele sunt determinate prin actul de donație (de exemplu, sunt valabile clauzele prin care donatorul îl obligă pe donatar la suportarea cheltuielilor de înmormântare sau la plata pensiei alimentare).

c. Donația care conferă donatorului dreptul de a denunța unilateral contractul este și ea lovită de nulitate absolută, deoarece constituie tot o condiție pur potestativă, în baza căreia donatarul s-ar afla la discreția donatorului, în ceea ce privește posibilitatea de a denunța unilateral sau de a menține contractul, după bunul plac.

d. Donația care permite donatorului să dispună în viitor de bunul donat, chiar dacă donatorul moare fără să fi dispus de acel bun. Dacă dreptul de a dispune vizează doar o parte din bunurile donate, nulitatea operează numai în privința acestei părți.

..........


În versiunea gratuită textul este afișat parțial. Pentru textul integral alegeți un abonament Lege5 care permite vizualizarea completă a documentului.

;
se încarcă...