Săptămânalul de drept nr. 28/2017

CJUE: Constituie discriminare norma unei întreprinderi care interzice purtarea vizibilă a oricărui semn politic, filozofic sau religios?
de Mădălina Moceanu

14 iulie 2017

În versiunea gratuită textul este afișat parțial. Pentru textul integral alegeți un abonament Lege5 care permite vizualizarea completă a documentului.

Cumpără forma completă
  •  

O normă internă a unei întreprinderi care interzice purtarea vizibilă a oricărui semn politic, filozofic sau religios nu constituie o discriminare directă.

Cu toate acestea, în lipsa unei asemenea norme, voința unui angajator de a ține seama de dorințele clientului ca prestările de servicii să nu mai fie efectuate de o lucrătoare care poartă vălul islamic nu poate fi considerată o cerință profesională de natură să înlăture existența unei discriminări.

Astfel s-a pronunțat, printre altele, CJUE prin Hotărârile din data de 14.03.2017 în cauzele C-157/15 și C-188/15.

Menționam faptul că CJUE s-a pronunțat în sensul mai sus arătat referitor la:

- un litigiu (C-157/15) între doamna Samira Achbita și Centrum voor gelijkheid van kansen en voor racismebestrijding (Centrul pentru Egalitatea de Șanse și Combaterea Rasismului, denumit în continuare „Centrum”), pe de o parte, și G4S Secure Solutions NV (denumită în continuare „G4S”), o societate cu sediul în Belgia, pe de altă parte, în legătură cu interdicția impusă de G4S lucrătorilor săi de a purta la locul de muncă semne vizibile care exprimă convingerile lor politice, filozofice sau religioase și de a îndeplini orice rit aferent acestor convingeri;

- un litigiu (C-188/15) între doamna Asma Bougnaoui și Association de défense des droits de l’homme (ADDH), pe de o parte, și Micropole SA, fostă Micropole Univers SA (denumită în continuare „Micropole”), pe de altă parte, în legătură cu concedierea de către aceasta din urmă a doamnei Bougnaoui, pentru motivul că aceasta refuza să nu poarte vălul islamic atunci când se afla în misiune la clienți ai întreprinderii respective.

Ce a declanșat litigiile principale în discuție? Ce a determinat instanțele de trimitere să formuleze întrebări preliminare CJUE?

Cauza C-157/15: La 12.02.2003, doamna Achbita, de confesiune musulmană, a fost angajată ca recepționistă de întreprinderea G4S.

Această întreprindere privată furnizează în special servicii de recepție și de primire a unor clienți atât din sectorul public, cât și din sectorul privat.

La momentul recrutării doamnei Achbita, o normă nescrisă din cadrul G4S interzicea lucrătorilor purtarea la locul de muncă a unor semne vizibile referitoare la convingerile lor politice, filozofice sau religioase.

..........


În versiunea gratuită textul este afișat parțial. Pentru textul integral alegeți un abonament Lege5 care permite vizualizarea completă a documentului.

;
se încarcă...