Universul Juridic nr. 8/2017

Accesul liber la justiție în dreptul românesc actual*
de Friedmann-Nicolescu Iosif

02 august 2017

În versiunea gratuită textul este afișat parțial. Pentru textul integral alegeți un abonament Lege5 care permite vizualizarea completă a documentului.

Cumpără forma completă
  •  

ARGUMENTUM

Aspectele accesului liber la Justiție, ca și principiu de bază al Statului de Drept, îmbracă alte forme, astăzi la un deceniu de la aderarea României post-decembriste la Uniunea Europeană.

Astăzi, la 10 ani de la aderarea României la Uniunea Europeană, sintagmele: "Dreptul european, este dreptul intern al României", sau "Dreptul național face parte din Dreptul european", reflectă o anumită realitate, care nu poate fi ignorată de sistemul judiciar național.

Epoca actuală a dreptului național, se află într-un amplu proces al transpunerii dreptului Uniunii Europene, ca și pe teritoriile altor state din construcția europeană și în dreptul altor state, sistemul de drept european tinde să devină un sistem unitar, caracterizat prin principiile generale, care sunt generate de ideea integrării într-o construcție europeană unică, a tuturor sistemelor de drept naționale.

Într-o primă etapă, tranzitorie, păstrându-se în cadrul dreptului național elemente de drept tradițional, iar la confluența dintre dreptul românesc și dreptul Uniunii Europene, apar instituții juridice noi, pe de o parte, iar pe de altă parte asistăm la trecerea către un alt sistem de gândire juridică, determinat de numeroasele transformări în noua doctrină juridică europeană, determinate de jurisprudență și ea aflată în continuă transformare.

Gândirea și regândirea dreptului, a principiilor și instituțiilor fundamentale, ale fiecărei ramuri de drept, al doctrinei juridice și jurisprudenței, este o nouă provocare pentru dreptul românesc actual, determinat de adoptarea și intrarea în vigoare într-o perioadă istorică foarte scurtă a unui nou sistem normativ codificat: Codul civil, Codul de procedură civilă, Codul penal, Codul de procedură penală etc., fiind în pregătire și alte acte normative de interes major pentru societatea românească. Astfel, apare un nou sistem de gândire juridică, care determină existența unei jurisprudențe având la bază principii de drept diferite de trecutul apropiat. Toate acestea, într-o relaționare în care dreptul uniunii europene este impus prin absolut toate mijloacele, de la consens la impunere sub spectrul sancțiunilor asupra statului național care a aderat la construcția uniunii europene.

"Europenizarea" dreptului românesc, se impune a fi privită și în contextul mai larg al globalizării sistemelor de drept, ca efect al globalizării relațiilor sociale(1), economice și geo-politice la nivel mondial, într-o lume în continuă mișcare. Totodată este de observat că mijloacele de comunicare în masă și între oameni, care se realizează în "timp real" și cu costuri mici, care în urmă cu un deceniu nu erau de conceput au un rol determinant și în diseminarea informației juridice(2).

Evoluția dreptului național se impune a fi analizată și din perspectiva apartenenței României la mai multe sisteme geo-politice și geo-strategice, care implică și existența unor dispoziții normative distincte. Ne referim la apartenența României și la ONU, dar și la NATO, ca să nu amintim decât cele mai importante "sisteme" vitale pentru România contemporană(3).

Toate aceste aspecte particulare, inexistente în urmă cu puțin timp, impun obligatoriu, o serie de analize teoretice, evaluări teoretice, determinate de o nouă viziune în interpretarea normei juridice naționale, aplicarea normei juridice naționale, în strictă concordanță cu tratatele internaționale la care România este parte. Totodată se impune elaborarea unor acte normative noi, care să evite "șocuri" majore pe plan social, economic, politic etc.

Astfel, cercetarea științifică are un rol prioritar în a găsi căi și mijloace, de trecere către un nou drept național, păstrând un just echilibru între tradiție și inovație, între ceea de este bun în dreptul românesc și ceea ce trebuie preluat în mod critic din sistemul european de drept, fără a distruge contribuțiile românești care de-a lungul timpului s-au statornicit și s-au dovedit a avea deschidere către om.

În acest context se impune o analiză a principiului accesului liber la Justiție în Dreptul românesc actual, pe care o vom face în cadrul acestui eseu juridic exclusiv din perspectiva Constituției României(4) , fiind un început pentru o analiză amplă a unei analize dedicată întregului drept românesc contemporan, pe ramuri de drept distincte.

..........


În versiunea gratuită textul este afișat parțial. Pentru textul integral alegeți un abonament Lege5 care permite vizualizarea completă a documentului.

;
se încarcă...