Universul Juridic nr. 7/2017

Garanții legale privind buna conduită a persoanei acuzate în cadrul procesului penal
de Cantemir-Stoica Nadia

06 iulie 2017

În versiunea gratuită textul este afișat parțial. Pentru textul integral alegeți un abonament Lege5 care permite vizualizarea completă a documentului.

Cumpără forma completă
  •  

Plecând de la aforismul, Legea nu iartă, dar judecătorii da(1), și în raport de realitățile juridice actuale în care colaborarea cu organele judiciare de către persoanele care au nesocotit normele de drept substanțial este într-un trend ascendent, am încercat să identificăm dispozițiile de drept material și drept procedural pe care legiuitorul le-a reglementat în vederea atribuirii unui regim favorabil actorului care alege să coopereze cu anchetatorii și cu instanța de judecată.

Din perspectiva noastră, conduita persoanei acuzate, reprezintă un factor determinant în viziunea organului judiciar care urmează să aplice o soluție în cauza pendinte. Astfel, atitudinea actorului principal al procesului penal poate fi valorificată cu ocazia individualizării pedepsei ca o cauză de reducere, o cauză de impunitate ori ca o circumstanță atenuantă.

În cazul săvârșirii unei infracțiuni, instanța de judecată este singura în măsură să înfăptuiască nemijlocit opera de individualizare a pedepsei pentru infractorul care a comis acea infracțiune, având deplina libertate de acțiune în vederea realizării acestei operațiuni(2).

Astfel, potrivit art. 74 C. pen., legiuitorul a instituit în sarcina instanței de judecată, ca în procesul individualizării pedepsei să se orienteze după anumite criterii generale, reținând printre altele și conduita acuzatului după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal.

Procesul de individualizare a pedepsei reprezintă unul dintre cele mai dificile mecanisme prin care magistratul restabilește ordinea de drept încălcată, fiind imperios necesar ca soluția aplicată să fie una legală și temeinică.

Separat de criteriile generale de individualizare pe care le regăsim în cadrul art. 74 C. pen., în Codul penal, în Codul de procedură penală, cât și în legile speciale întâlnim criterii speciale de individualizare a pedepsei, norme necesar a fi avute în vedere de instanța de judecată la momentul deliberării în camera de chibzuință pentru a se da eficiență principiului legalității atunci când se stabilește pedeapsa.

Conduita infractorului în desfășurarea procesului penal reprezintă un element important și în legislația altor state. Astfel, în Codul penal italian, în cadrul art. 133, instanțele de judecată trebuie să analizeze înainte de a stabili pedeapsa ce urmează a fi aplicată infractorului conduita vinovatului de dinaintea, simultană și ulterioară săvârșirii infracțiunii.

Totodată, potrivit Codului penal german (art. 46), se instituie sarcina instanței ca la personalizarea pedepsei să examineze motivele și scopurile făptuitorului, conduita astfel cum reiese din fapta săvârșită, antecedențele, situația personală și materială și, nu în ultimul rând, conduita acestuia după săvârșirea faptei, eforturile pentru a înlătura paguba pricinuită, cât și eforturile de a ajunge la o înțelegere cu victima infracțiunii.

În urma periplului desfășurat de-a lungul legislației penale și procesual penale am identificat mai multe împrejurări ce țin de buna conduită a persoanei acuzate ce pot fi valorificate în procesul de individualizare a pedepsei, pe care urmează să le expunem pentru a face o analiză temeinică.

I. Cazurile speciale de reducere a pedepsei reprezintă o ficțiune a legiuitorului prin care îi este aplicat un regim favorabil prin reducerea pedepsei persoanei acuzate care optează în vederea unei bune conduite în desfășurarea procesului penal

1. Art. 367 alin. (5) C. pen. denumit marginal constituirea unui grup infracțional organizat instituie o cauză specială de reducere a pedepsei dacă persoana care a săvârșit una dintre faptele prevăzute în alin. (1)-(3) înlesnește, în cursul urmăririi penale, aflarea adevărului și tragerea la răspundere penală a unuia sau mai multor membri ai unui grup infracțional organizat, limitele speciale ale pedepsei se reduc la jumătate.

Observăm că legiuitorul a considerat oportun să confere un tratament sancționator avantajos pentru cel care a inițiat sau a constituit un grup organizat ori a aderat sau a sprijinit un astfel de grup, limitele speciale ale pedepsei reducându-se de la un an la 5 ani la 6 luni - 2 ani și jumătate.

Ratio legis a normei supuse atenției rezidă în încurajarea persoanelor care, deși au nesocotit dispoziția de conformare a conduitei, identifică gravitatea acțiunilor sale și aleg ca o bună conduită să îi profite în desfășurarea procesului penal, și anume sprijină organul de urmărire penală prin informațiile pe care le cunoaște să se afle adevărul în cauza respectivă și astfel să fie trași la răspundere penală ceilalți membri ai grupului infracțional organizat.

Un element notabil pe care trebuie să îl reținem vizează momentul la care acuzatul poate să efectueze demersuri pentru a beneficia de această cauză de reducere a pedepsei, și anume numai în prima fază a procesului penal, respectiv urmărirea penală. Așadar, redactorii normei penale speciale au considerat că inculpatul trebuie să fie recompensat pentru această atitudine pozitivă, de cooperare, dacă alege să ofere informații în faza urmăririi penale, aducând un aport benefic aflării adevărului.

Deși infracțiunea săvârșită este una destul de gravă, din rațiuni de politică penală, legiuitorul a considerat, punând în balanță identificarea altor membri care au comis infracțiuni grave sub egida unui grup infracțional organizat, că este oportun să fie pedepsit mai blând cel care alege să dea declarații cu privire la identitatea celor care au contribuit la încălcarea normelor penale.

2. Art. 411 C. pen. denumit marginal cauze de reducere a pedepsei este reglementat în cadrul Titlului X - Infracțiuni contra securității naționale, în care legislatorul stabilește că dacă persoana care a săvârșit una dintre infracțiunile prevăzute în prezentul titlu înlesnește, în cursul urmăririi penale, aflarea adevărului și tragerea la răspundere penală a autorului sau a participanților, limitele speciale ale pedepsei se reduc la jumătate.

Observăm că legiuitorul a ales același tratament sancționator, ca în cazul săvârșirii infracțiunii de constituire a unui grup infracțional organizat, pentru inculpatul sau suspectul care optează pentru colaborarea cu organele de urmărire penală, oferind informații utile în vederea aflării adevărului, cu privire la alți participanți care au înfrânt legea penală.

Raportându-ne la infracțiunile legiferate în cadrul Titlului X al Codului penal, observăm că limitele de pedeapsă sunt destul de aspre, de la 1 la 25 de ani, sens în care acest artificiu oferit celui care a violat norma penală, respectiv reducerea limitelor de pedeapsa la jumătate este un factor însemnat care îl poate influența în vederea alegerii unei bune conduite de cooperare cu organele de urmărire penală.

Constatăm că și această cauză de reducere a pedepsei, poate fi valorificată numai în faza urmăririi penale, sens în care acuzatul trebuie să analizeze dacă ar fi oportună sau nu o astfel de conduită, privind în perspectiva aplicării unei pedepse la finele procesului penal.

..........


În versiunea gratuită textul este afișat parțial. Pentru textul integral alegeți un abonament Lege5 care permite vizualizarea completă a documentului.

;
se încarcă...