Înalta Curte de Casație și Justiție - ÎCCJ

Decizia nr. 40/2017 privind examinarea sesizării formulate de Curtea de Apel Craiova - Secția I civilă în Dosarul nr. 7.015/63/2015 privind pronunțarea unei hotărâri prealabile

Text publicat în M.Of. al României.

În vigoare de la 14 iulie 2017

Acest document poate avea modificări ulterioare. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Pagina 1 din 2

Cumpără forma actualizată

sau autentifică-te

  •  

COMPLETUL PENTRU DEZLEGAREA UNOR CHESTIUNI DE DREPT

Dosar nr. 80/1/2017

Iulia Cristina Tarcea - președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție - președintele completului
Lavinia Curelea - președintele delegat al Secției I civile
Eugenia Voicheci - președintele Secției a II-a civile
Eugenia Marin - pentru președintele Secției de contencios administrativ și fiscal
Elena Floarea - judecător la Secția I civilă
Lavinia Dascălu - judecător la Secția I civilă
Andreia Liana Constanda - judecător la Secția I civilă
Bianca Elena Țăndărescu - judecător la Secția I civilă
Cristina Petronela Văleanu - judecător la Secția I civilă
Valentina Vrabie - judecător la Secția a II-a civilă
Rodica Zaharia - judecător la Secția a II-a civilă
Nela Petrișor - judecător la Secția a II-a civilă
Rodica Dorin - judecător la Secția a II-a civilă
Mărioara Isailă - judecător la Secția a II-a civilă
Decebal Constantin Vlad - judecător la Secția de contencios administrativ și fiscal
Liliana Vișan - judecător la Secția de contencios administrativ și fiscal
Cristian Daniel Oana - judecător la Secția de contencios administrativ și fiscal
Luiza Maria Păun - judecător la Secția de contencios administrativ și fiscal
Adriana Elena Gherasim - judecător la Secția de contencios administrativ și fiscal

Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept învestit cu soluționarea Dosarului nr. 80/1/2017 este constituit conform dispozițiilor art. 520 alin. (8) din Codul de procedură civilă și ale art. 275 alin. (1) din Regulamentul privind organizarea și funcționarea administrativă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, republicat, cu modificările și completările ulterioare (Regulamentul).

Ședința este prezidată de doamna judecător Iulia Cristina Tarcea, președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție.

La ședința de judecată participă doamna Mihaela Lorena Mitroi, magistrat-asistent desemnat în conformitate cu dispozițiile art. 276 din Regulament.

Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept ia în examinare sesizarea formulată de Curtea de Apel Craiova - Secția I civilă în Dosarul nr. 7.015/63/2015 privind pronunțarea unei hotărâri prealabile.

Magistratul-asistent prezintă referatul cauzei, arătând că a fost depus raportul întocmit de judecătorii-raportori, care a fost comunicat părților, în conformitate cu dispozițiile art. 520 alin. (10) din Codul de procedură civilă, fiind depuse de către părți puncte de vedere formulate în scris privind chestiunea de drept supusă judecății. La dosar au fost transmise hotărârile judecătorești relevante, identificate de instanțele naționale, precum și punctele de vedere teoretice exprimate de judecători. Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a comunicat că nu se verifică, în prezent, practică judiciară neunitară în vederea promovării unui recurs în interesul legii.

Doamna judecător Iulia Cristina Tarcea, președintele Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, constată că nu există chestiuni prealabile sau excepții, iar completul rămâne în pronunțare asupra sesizării privind pronunțarea unei hotărâri prealabile.

ÎNALTA CURTE,

deliberând asupra chestiunii de drept cu care a fost sesizată, constată următoarele:

I. Titularul și obiectul sesizării

1. Curtea de Apel Craiova - Secția I civilă a dispus, prin Încheierea din data de 23 noiembrie 2016, în Dosarul nr. 7.015/63/2015, în baza art. 519 din Codul de procedură civilă, sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea chestiunii de drept privind interpretarea dispozițiilor art. 1 alin. (1) și (2) din Legea nr. 125/2014 privind scutirea de la plată a unor debite provenite din pensii (Legea nr. 125/2014), referitor la exonerarea de la restituire a debitelor constituite în sarcina pensionarilor aflați în evidența sistemului public de pensii, reprezentând sume încasate cu titlu de pensie în baza unor hotărâri judecătorești executorii, desființate în căile de atac.

II. Expunerea succintă a procesului în cadrul căruia s-a invocat chestiunea de drept menționată

2. La data de 29 mai 2015, reclamanții persoane fizice au chemat-o în judecată pe pârâta Casa Județeană de Pensii Dolj, solicitând obligarea pârâtei să emită decizii de scutire de la plata debitelor, conform art. 1 și art. 3 din Legea nr. 125/2014, și, în temeiul dispozițiilor art. 16 și art. 18 din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 125/2014 privind scutirea de la plată a unor debite provenite din pensii, precum și a Procedurii de efectuare a restituirilor, aprobate prin Ordinul ministrului muncii, familiei, protecției sociale și persoanelor vârstnice și al ministrului finanțelor publice nr. 2.073/1.623/2014 (Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 125/2014), coroborate cu dispozițiile art. 1 alin. (2) și (3) din Legea nr. 125/2014, să restituie sumele constituite cu titlu de debit în sarcina lor, a căror recuperare a început în luna noiembrie 2012.

3. Reclamanții au arătat că, prin Sentința Tribunalului Dolj nr. 1.455 din 2 aprilie 2012, pronunțată în Dosarul nr. 37.420/3/2011, intimata a fost obligată să repună în plată pensiile de serviciu emise pentru contestatori, conform deciziilor de pensionare emise în baza dispozițiilor Legii nr. 223/2007 privind Statutul personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviația civilă din România, cu modificările și completările ulterioare (Legea nr. 223/2007), precum și să plătească diferențele dintre pensia încasată conform prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2011 pentru stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor prevăzute la art. 1 lit. c) -h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, aprobată prin Legea nr. 109/2012 (Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2011) și Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, cu modificările ulterioare (Legea nr. 119/2010), și pensia de serviciu stabilită conform dispozițiilor Legii nr. 223/2007, începând cu 1 august 2011 și până la punerea în executare a hotărârii judecătorești.

4. Ulterior, prin Decizia nr. 8.729 din 19 septembrie 2012 a Curții de Apel Craiova, a fost admis recursul Casei Județene de Pensii Dolj și s-a modificat sentința, în sensul respingerii contestației.

5. La data de 28 septembrie 2012, pârâta a emis decizii de recuperare a sumelor încasate necuvenit cu titlu de prestații de asigurări sociale și a trecut la executarea silită a acestora.

6. La data de 1 octombrie 2014 a intrat în vigoare Legea nr. 125/2014 privind scutirea de la plată a unor debite provenite din pensii, iar reclamanții au considerat că le sunt aplicabile dispozițiile art. 1 alin. (1) și (2) și art. 3 din această lege.

7. Prin Sentința civilă nr. 1.231 din 21 aprilie 2016, pronunțată de Tribunalul Dolj, a fost admisă acțiunea, fiind obligată pârâta Casa Județeană de Pensii Dolj să emită în favoarea reclamanților decizii de scutire de la plata debitelor cu care s-au aflat în evidența acesteia la data de 1 octombrie 2014 și să restituie sumele reținute cu titlu de debit reclamanților. Prima instanță a reținut că, potrivit art. 1 alin. (1) din Legea nr. 125/2014, debitele constituite în sarcina pensionarilor aflați în evidența sistemului public de pensii la data intrării în vigoare a acestei legi, reprezentând sume încasate necuvenit cu titlu de pensie, nu se recuperează.

8. Potrivit art. 1 alin. (2) din Legea nr. 125/2014: "Sumele cu titlu de pensie, indemnizație socială pentru pensionari și indemnizație pentru însoțitor provenite din debite și recuperate de la pensionari începând cu data de 1 ianuarie 2011 și până la data intrării în vigoare a prezentei legi se restituie eșalonat, pe o perioadă de 5 ani calendaristici, începând de la data de 1 ianuarie 2015, prin plăți anuale egale", iar, potrivit art. 3 din aceeași lege, "Scutirea de la plată a debitelor, precum și restituirea prevăzută la art. 1 alin. (2), conform prevederilor prezentei legi, se aplică indiferent de categoria de pensie de care beneficiază sau a beneficiat pensionarul, la momentul constatării existenței debitelor".

9. Prima instanță nu a reținut apărarea pârâtei că nu se aplică reclamanților prevederile Legii nr. 125/2014, deoarece, la data intrării în vigoare a acestei legi, pensia de serviciu a acestora nu era nici cuvenită și nici nu se afla în plată, prin Legea nr. 119/2010 fiind abrogată categoria de pensie de serviciu de care beneficiau reclamanții.

10. Potrivit art. 1 din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 125/2014: "Prevederile Legii nr. 125/2014 privind scutirea de la plată a unor debite provenite din pensii, denumită în continuare lege, sunt aplicabile pensionarilor aflați în evidența sistemului public de pensii la data de 1 octombrie 2014, data intrării în vigoare a legii", iar, potrivit art. 2 din norme, "În sensul legii, sintagma «pensionarii aflați în evidența sistemului public de pensii» înseamnă pensionarii ale căror drepturi de pensie sunt cuvenite, aflate în plată, sau suspendate de la plată la data de 1 octombrie 2014 inclusiv".

11. Reclamanții erau beneficiarii unei pensii, se aflau în evidența sistemului public de pensii la data de 1 octombrie 2014, data intrării în vigoare a legii, doar tipul pensiei s-a schimbat în cazul lor, de la pensie de serviciu la pensie de stat.

12. Faptul că dispozițiile Legii nr. 125/2014 se aplică și în cazul reclamanților rezultă și din împrejurarea că art. 7 din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 125/2014 menționează expres că fac obiectul scutirii de la plată sumele reprezentând pensii stabilite conform legislației sistemului public de pensii, pensii recalculate potrivit prevederilor Legii nr. 119/2010, precum și pensii de serviciu, adică însăși categoria de pensii în care se încadrau și reclamanții.

13. De asemenea, dispozițiile art. 8 din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 125/2014 fac referire expresă la faptul că intră sub incidența Legii nr. 125/2014 și tipul de pensii de care au beneficiat reclamanții ["Beneficiază de prevederile art. 1 alin. (1) din lege, cu respectarea prevederilor art. 4-7, următoarele categorii de pensionari: a) pensionarii sistemului public de pensii; b) pensionarii beneficiari de pensii de serviciu"].

14. La art. 13 din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 125/2014 sunt precizate situațiile în care nu se aplică prevederile art. 1 din Legea nr. 125/2014, respectiv situația în care debitele au drept cauză culpa acestora, iar reclamanții nu se regăsesc în situațiile ce presupun culpa lor, enumerate de art. 13.

15. Împotriva acestei sentințe a declarat apel pârâta Casa Județeană de Pensii Dolj, arătând că, în mod eronat, prima instanță a considerat faptul că expunerea de motive care a stat la baza elaborării Legii nr. 125/2014 constituie un argument pentru a dispune scutirea reclamanților de la plata debitelor, întrucât debitele reținute în sarcina contestatorilor nu au fost constituite în baza dispozițiilor art. 107 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările și completările ulterioare (Legea nr. 263/2010), ca diferențe între sumele stabilite și sumele legal cuvenite, dintr-o eroare a Casei Județene de Pensii Dolj, ci au fost stabilite ca urmare a deciziei Curții de Apel Craiova, prin care s-a statuat, în mod irevocabil, că reclamanților nu li se cuvin sumele reprezentând pensie de serviciu.

16. Astfel, prin deciziile emise în luna iulie 2012, Casa Județeană de Pensii Dolj a pus în executare Sentința nr. 1.455 din 2 aprilie 2012 a Tribunalului Dolj, aceasta fiind executorie, iar, ulterior, această sentință a fost desființată de Curtea de Apel Craiova, prin Decizia nr. 8.729 din 19 septembrie 2012. Ca urmare a anulării deciziilor de punere în executare a hotărârii judecătorești, Casa Județeană de Pensii Dolj a emis decizii de debit și a trecut la executarea silită a debitorilor.

17. Dispozițiile Legii nr. 125/2014 nu sunt aplicabile în această situație, având în vedere faptul că debitele provin din punerea în executare a unor hotărâri judecătorești executorii, ulterior casate de instanța de recurs.

III. Aspectele de admisibilitate reținute de titularul sesizării

18. Prin Încheierea de sesizare din 23 noiembrie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 7.015/63/2015, Curtea de Apel Craiova - Secția I civilă a constatat admisibilă sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, în raport cu dispozițiile art. 519 din Codul de procedură civilă, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile cu privire la interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 1 alin. (1) și (2) din Legea nr. 125/2014, având în vedere următoarele considerente:

- soluționarea litigiului depinde de rezolvarea următoarei probleme de drept: dacă dispozițiile art. 1 alin. (1) și (2) din Legea nr. 125/2014 pot fi interpretate în sensul că exonerează de la restituire debitele, constituite în sarcina pensionarilor aflați în evidența sistemului public de pensii, reprezentând sume încasate cu titlu de pensie în baza unor hotărâri judecătorești executorii, desființate în căile de atac;

- problema de drept care face obiectul sesizării este nouă, asupra acestei probleme Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat și nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare.

IV. Punctul de vedere al părților cu privire la dezlegarea chestiunii de drept

19. După comunicarea raportului, potrivit dispozițiilor art. 520 alin. (10) din Codul de procedură civilă, părțile au formulat următoarele puncte de vedere asupra chestiunii de drept supuse judecății:

20. Apelanta-pârâtă Casa Județeană de Pensii Dolj a apreciat, în ceea ce privește admisibilitatea sesizării Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile, că nu este îndeplinită una dintre condițiile prevăzute de art. 519 din Codul de procedură civilă, în sensul că soluționarea pe fond a cauzei în curs de judecată nu depinde de lămurirea chestiunii de drept invocate.

21. Astfel, sesizarea formulată de Curtea de Apel Craiova vizează interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 1 alin. (1) și (2) din Legea nr. 125/2014, referitor la natura debitelor reprezentând sumele încasate cu titlu de pensie în baza unor hotărâri judecătorești executorii, în condițiile în care cauza de față are ca obiect debite reprezentând sumele încasate cu titlu de pensie în baza unor hotărâri judecătorești executorii desființate în calea de atac, dar care privesc drepturi de pensie care la data intrării în vigoare a Legii nr. 125/2014 nu se mai aflau în plată, respectiv pensie de serviciu acordată personalului navigant, potrivit Legii nr. 223/2007, și încetată conform Legii nr. 119/2010.

22. În ceea ce privește obiectul chestiunii de drept pus în discuție, apelanta-pârâtă a considerat că acest gen de debite nu fac obiectul Legii nr. 125/2014, față de scopul și finalitatea acestei legi.

23. În cazul unor astfel de litigii, în care soluția instanței de fond este executorie, partea care a pierdut, dacă nu pune în executare o astfel de sentință este pasibilă de a fi executată silit, ajungând să nu fie respectate nici prevederile privind întoarcerea executării, așa încât apelanta-pârâtă a apreciat că legiuitorul nu a dorit să încurajeze nerespectarea unor prevederi legale exprese (art. 448, art. 723 din Codul de procedură civilă) și nici nu a dorit să încurajeze încălcarea unor drepturi constituționale (art. 129 din Constituția României).

24. Intimații-reclamanți au apreciat că dispozițiile Legii nr. 125/2014 sunt clare în ceea ce privește categoriile de pensionari și cazurile în care se aplică.

25. Prin adoptarea acestei legi este evident că legiuitorul a dorit o amnistie fiscală, derogând astfel de la dispozițiile procedurale privind executarea hotărârilor cu caracter provizoriu, cum este cazul în speța dedusă judecății.

26. În expunerea de motive a Legii nr. 125/2014 se arată că legiuitorul a avut în vedere o reglementare unitară, cu privire la scutirea de la plata debitelor pentru toate categoriile de pensionari, astfel că prevederile acestei legi se aplică și situației de fapt din prezenta cauză.

V. Punctul de vedere al titularului sesizării cu privire la dezlegarea chestiunii de drept

27. Completul de judecată al Curții de Apel Craiova - Secția I civilă și-a exprimat prin încheierea de sesizare din 23 noiembrie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 7.015/63/2015, următorul punct de vedere:

28. Primul aspect ce face obiectul prezentei sesizări este acela de a stabili aplicabilitatea sau nu a dispozițiilor art. 1 alin. (1) și (2) din Legea nr. 125/2014 debitelor constituite în sarcina pensionarilor aflați în evidența sistemului public de pensii, reprezentând sume încasate cu titlu de pensie în baza unor hotărâri judecătorești executorii, desființate în căile de atac.

29. În opinia completului de judecată, sumele încasate necuvenit, cu titlu de pensie, sunt cele vizate de art. 107 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 care prevede că: "În situația în care, ulterior stabilirii și/sau plății drepturilor de pensie, se constată diferențe între sumele stabilite și/sau plătite și cele legal cuvenite, casa teritorială de pensii, respectiv casa de pensii sectorială, operează, din oficiu sau la solicitarea pensionarului, modificările ce se impun, prin decizie de revizuire".

30. Aceste diferențe sunt rezultatul unor erori de calcul și, potrivit art. 107 alin. (2) din Legea nr. 263/2010, sumele rezultate în urma aplicării prevederilor alin. (1) se acordă sau se recuperează, după caz, în cadrul termenului general de prescripție, calculat de la data constatării diferențelor.

31. În consecință, dispozițiile art. 1 alin. (1) și (2) din Legea nr. 125/2014 trebuie interpretate în sensul că nu se recuperează debitele, stabilite de casa teritorială de pensii în baza art. 107 din Legea nr. 263/2010, constituite sau care urmează a fi constituite în sarcina pensionarilor aflați în evidența sistemului public de pensii, reprezentând sume încasate necuvenit cu titlu de pensie, și se restituie eșalonat cele recuperate de la pensionari, începând cu 1 ianuarie 2011 și până la data intrării în vigoare a prezentei legi.

32. În speță, debitele constituite prin deciziile contestate reprezintă sume încasate cu titlu de pensie în baza unor hotărâri judecătorești executorii, desființate în căile de atac.

33. Prin deciziile emise în luna iulie 2012, Casa Județeană de Pensii Dolj a pus în executare Sentința nr. 1.455 din 2 aprilie 2012 a Tribunalului Dolj, iar, ulterior, această sentință a fost desființată de Curtea de Apel Craiova, prin Decizia nr. 8.729 din 19 septembrie 2012.

34. Dispozițiile Legii nr. 125/2014 nu sunt aplicabile în această situație, având în vedere faptul că debitele constituite în sarcina intimaților reprezintă sume încasate cu titlu de pensie, cuvenite în baza hotărârilor judecătorești executorii și, ulterior, în urma desființării acestor hotărâri, acestea au devenit sume încasate necuvenit.

35. Chiar dacă nu se poate reține culpa intimaților în constituirea acestor debite (reclamanții neregăsindu-se în situațiile enumerate de art. 13 din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 125/2014), instanța de trimitere a reținut că art. 1 alin. (1) și (2) din lege nu exonerează de la restituire debitele, constituite în sarcina pensionarilor aflați în evidența sistemului public de pensii, reprezentând sume încasate cu titlu de pensie în baza unor hotărâri judecătorești executorii, desființate în căile de atac, iar sumele cu titlu de pensie, provenite din debite și recuperate de la pensionari începând cu 1 ianuarie 2011 și până la data intrării în vigoare a prezentei legi, nu se restituie.

VI. Jurisprudența instanțelor naționale în materie

36. În urma solicitării adresate de către Înalta Curte de Casație și Justiție, instanțele naționale au înaintat hotărâri judecătorești relevante pentru problema de drept în discuție, precum și punctele de vedere teoretice exprimate de judecători, preconizându-se apariția unei practici judiciare neunitare în această materie.

37. Astfel, într-o primă opinie, s-a apreciat că sumele încasate de către pensionari cu titlu de pensie în baza unor hotărâri judecătorești executorii, desființate în căile de atac, nu se mai recuperează, potrivit dispozițiilor art. 1 alin. (1) și (2) din Legea nr. 125/2014. Unele instanțe au menționat că singura situație în care legiuitorul a exclus aplicarea dispozițiilor art. 1 alin. (1) din Legea nr. 125/2014 este cea în care debitul are drept cauză culpa debitorului.

38. Într-o altă opinie s-a considerat că, dimpotrivă, aceste debite nu sunt exonerate de la plată.

39. La nivelul Curții de Apel Suceava - Secția I civilă au fost identificate două cauze similare, suspendate în temeiul dispozițiilor art. 520 alin. (4) din Codul de procedură civilă.

40. Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, prin Adresa nr. 117/C/115/III-5/2017 din 3 februarie 2017, a comunicat că, la nivelul Secției judiciare - Serviciul judiciar civil, nu se verifică, în prezent, practică judiciară, în vederea promovării unui eventual recurs în interesul legii în problema de drept care formează obiectul prezentei sesizări.

VII. Jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție în procedurile de unificare a practicii judiciare și jurisprudența Curții Constituționale

41. Analizând jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție, în procedurile de unificare a practicii judiciare, a fost identificată Decizia nr. 33 din 24 octombrie 2016, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 108 din 8 februarie 2017, prin care a fost admisă sesizarea formulată de Curtea de Apel Craiova - Secția I civilă, în Dosarul nr. 1.619/104/2015, privind pronunțarea unei hotărâri prealabile prin care s-a stabilit că, în interpretarea dispozițiilor art. 1 lit. a), art. 2 alin. (1) și art. 3 din Legea nr. 124/2014 privind unele măsuri referitoare la veniturile de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, cu modificările ulterioare (Legea nr. 124/2014), este exonerat de la obligația restituirii pentru sumele reprezentând venituri de natură salarială încasate necuvenit până la data intrării în vigoare a legii, respectiv 27 septembrie 2014, personalul salarizat sub imperiul actelor normative enumerate în art. 1 din lege.

42. Această decizie prezintă relevanță prin prisma finalității urmărite de legiuitor prin Legea nr. 124/2014, aceeași cu cea a Legii nr. 125/2014 - acte normative de amnistie fiscală, adoptate de legiuitor pentru realizarea unor obiective de politică socială.

43. Prin decizia menționată s-a reținut: "(...) chestiunea de drept cuprinsă în sesizare pune în discuție un act de clemență a legiuitorului care, din considerente de politică socială, renunță la dreptul de a recupera sumele constând în venituri de natură salarială încasate necuvenit de către anumite categorii de bugetari." (a se vedea în acest sens paragraful 51)

44. Cu toate că finalitatea celor două acte normative este identică, domeniul de aplicare a fiecărui act normativ este diferit, în funcție de izvorul sumelor încasate necuvenit de beneficiarii legii - venituri de natură salarială, în cazul Legii nr. 124/2014 și, respectiv, pensii, indemnizații sociale pentru pensionari și indemnizații pentru însoțitor, în cazul Legii nr. 125/2014.

45. În același context este de semnalat și Decizia nr. 33 din 15 mai 2017, pronunțată în Dosarul nr. 4.105/1/2016 de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, nepublicată*) până la data soluționării prezentei sesizări, prin care s-a stabilit că, în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 1 alin. (1) din Legea nr. 125/2014, prin raportare la dispozițiile art. 5 și art. 10 din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 125/2014, nu se recuperează sumele reprezentând pensie, indemnizație socială pentru pensionari și indemnizație pentru însoțitor, încasate necuvenit după data de 1 octombrie 2014, dacă aceste sume reprezintă drepturi aferente unei perioade anterioare datei de 1 octombrie 2014.

*) Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept nr. 33 din 15 mai 2017 a fost publicată ulterior în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 467 din 21 iunie 2017.

46. Dispozițiile Legii nr. 125/2014 nu au făcut obiect al sesizării Curții Constituționale.

VIII. Raportul asupra chestiunii de drept

47. Prin raportul întocmit în cauză, în conformitate cu dispozițiile art. 520 alin. (8) din Codul de procedură civilă, s-a apreciat că nu sunt îndeplinite cumulativ condițiile de admisibilitate pentru pronunțarea unei hotărâri prealabile, potrivit dispozițiilor art. 519 din Codul de procedură civilă, sub aspectul noutății chestiunii de drept care formează obiectul sesizării.

48. Totodată, s-a apreciat ca fiind inadmisibilă sesizarea având ca obiect interpretarea dispozițiilor art. 1 alin. (2) din Legea nr. 125/2014.

49. Asupra rezolvării de principiu a chestiunii de drept sesizate, pentru ipoteza în care completul desemnat în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile ar ajunge la concluzia întrunirii condițiilor de admisibilitate, opinia judecătorilor-raportori a fost că, în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 1 alin. (1) din Legea nr. 125/2014, sumele reprezentând pensie, indemnizație socială pentru pensionari și indemnizație pentru însoțitor, încasate în baza unor hotărâri judecătorești desființate în căile de atac, nu se recuperează.

IX. Înalta Curte de Casație și Justiție

50. Examinând sesizarea în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile, raportul întocmit de judecătorii-raportori, punctele de vedere formulate de către părți și chestiunea de drept ce se solicită a fi dezlegată, constată următoarele:

51. Problema de drept care formează obiectul sesizării Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept vizează interpretarea dispozițiilor art. 1 alin. (1) și (2) din Legea nr. 125/2014, în sensul exonerării de la restituire a debitelor constituite în sarcina pensionarilor aflați în evidența sistemului public de pensii, reprezentând sume încasate cu titlu de pensie, în baza unor hotărâri judecătorești executorii, desființate în căile de atac.

52. Deși, formal, titularul sesizării indică și dispozițiile alin. (2) al art. 1 din lege, încheierea de sesizare nu cuprinde, în conformitate cu dispozițiile art. 520 din Codul de procedură civilă, punctul de vedere al părților și al completului de judecată și motivele care susțin admisibilitatea sesizării, potrivit art. 519 din Codul de procedură civilă, drept care se apreciază că obiectul sesizării îl constituie exclusiv interpretarea dispozițiilor art. 1 alin. (1) din Legea nr. 125/2014, nefiind întrunite condițiile de admisibilitate cu privire la interpretarea art. 1 alin. (2) din Legea nr. 125/2014.

53. Prealabil analizei în fond a problemei de drept supuse dezbaterii, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept trebuie să verifice dacă, în raport cu întrebarea formulată de titularul sesizării, sunt îndeplinite cumulativ condițiile de admisibilitate pentru pronunțarea unei hotărâri prealabile în conformitate cu dispozițiile art. 519 din Codul de procedură civilă.

54. Potrivit acestor dispoziții legale, "Dacă, în cursul judecății, un complet de judecată al Înaltei Curți de Casație și Justiție, al curții de apel sau al tribunalului, învestit cu soluționarea cauzei în ultimă instanță, constatând că o chestiune de drept, de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei respective, este nouă și asupra acesteia Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat și nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, va putea solicita Înaltei Curți de Casație și Justiție să pronunțe o hotărâre prin care să dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizată".

55. Pentru declanșarea acestei proceduri, legiuitorul, în cuprinsul art. 519 din Codul de procedură civilă, a instituit condițiile de admisibilitate care trebuie îndeplinite cumulativ, respectiv:

- existența unei cauze aflate în curs de judecată, în ultimă instanță;

- cauza care face obiectul judecății să se afle în competența legală a unui complet de judecată al Înaltei Curți de Casație și Justiție, al curții de apel sau al tribunalului învestit să soluționeze cauza;

- ivirea unei chestiuni de drept de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei în curs de judecată;

- chestiunea de drept a cărei lămurire se solicită să fie nouă;

- chestiunea de drept să nu fi făcut obiectul statuării Înaltei Curți de Casație și Justiție și nici obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare.

56. Verificarea admisibilității sesizării relevă îndeplinirea condițiilor prevăzute de lege pentru pronunțarea unei hotărâri prealabile.

57. Astfel, litigiul în legătură cu care s-a formulat sesizarea este în curs de judecată, Curtea de Apel Craiova - Secția I civilă, titularul sesizării, învestită cu soluționarea apelului, urmează să soluționeze cauza în ultimă instanță, prin pronunțarea unei hotărâri judecătorești, care, potrivit art. 634 alin. (1) pct. 4 din Codul de procedură civilă, este definitivă; cauza care face obiectul judecății se află în competența legală a unui complet de judecată al curții de apel învestit să o soluționeze, iar sesizarea are ca obiect o chestiune de drept de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei.

58. În privința condiției referitoare la noutatea chestiunii de drept care formează obiectul sesizării se constată că și această cerință este îndeplinită, aspect ce decurge, în primul rând, din faptul că textul de lege a cărui interpretare se solicită face parte dintr-un act normativ relativ recent, prin raportare la momentul sesizării - Legea nr. 125/2014, ce a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 700 din 24 septembrie 2014 și a intrat în vigoare la data de 1 octombrie 2014.

59. Condiția noutății rezidă nu numai în faptul că amnistia fiscală, respectiv exonerarea de obligația de restituire a unor sume necuvenite achitate cu titlu de pensie, indemnizație socială pentru pensionari și indemnizație pentru însoțitor nu este o instituție analizată în lucrări de specialitate juridică, ci și în împrejurarea că textele de lege ridică probleme de interpretare, de o relativă dificultate, chiar în corelație cu normele edictate pentru explicitarea lor și de natură a servi scopului organizării aplicării legii, respectiv normele metodologice din 29 octombrie 2014, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 878 din 3 decembrie 2014, aprobate prin ordin comun al ministrului muncii, familiei, protecției sociale și persoanelor vârstnice și al ministrului finanțelor publice, respectiv Ordinul nr. 2.073/1.623/2014.

60. Pe de altă parte, în cauză, este îndeplinită situația premisă a iminenței apariției unei practici judiciare neunitare, fapt ce rezultă din analiza punctelor de vedere divergente exprimate de curțile de apel din țară și unele tribunale din circumscripțiile acestora.

61. În același timp se constată că instanțele naționale nu au pronunțat un număr mare de hotărâri judecătorești de natură a contura o jurisprudență constantă și continuă în materia de referință, în baza unei interpretări unitare a textului care a generat chestiunea de drept a cărei rezolvare de principiu se solicită.

62. Totodată, se constată că asupra acestei chestiuni de drept, Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat anterior pe calea unui recurs în interesul legii ori a unei alte hotărâri prealabile.

63. Prin urmare, sesizarea întrunește cumulativ condițiile de admisibilitate prevăzute de art. 519 din Codul de procedură civilă, astfel încât se impune a se da eficiență mecanismului de unificare reprezentat de pronunțarea unei hotărâri prealabile, în vederea atingerii dezideratului acestei instituții procesuale, respectiv preîntâmpinarea soluționării diferite a unei chestiuni de drept de către instanțele judecătorești (control a priori), determinând și efectul asigurării securității raporturilor juridice.

64. Curtea de Apel Craiova - Secția I civilă a sesizat Înalta Curte de Casație și Justiție cu dezlegarea de principiu a chestiunii de drept privind: "Interpretarea dispozițiilor art. 1 alin. (1) și (2) din Legea nr. 125/2014, în sensul exonerării de la restituire a debitelor constituite în sarcina pensionarilor aflați în evidența sistemului public de pensii, reprezentând sume încasate cu titlu de pensie în baza unor hotărâri judecătorești executorii, desființate în căile de atac".

65. Analizând, însă, conținutul sesizării formulate se poate observa că, deși obiectul acesteia este unul generic, necircumstanțiat, raportat la ipoteza largă a exonerării de la restituire a debitelor constituite în sarcina pensionarilor aflați în evidența sistemului public de pensii, reprezentând sume încasate cu titlu de pensie în baza hotărârilor judecătorești executorii, desființate în căile de atac, în punctul de vedere al completului care a sesizat instanța supremă cu dezlegarea unei chestiuni de drept, se face referire la dispozițiile art. 107 din Legea nr. 263/2010 care prevăd că: " (1) În situația în care, ulterior stabilirii și/sau plății drepturilor de pensie, se constată diferențe între sumele stabilite și/sau plătite și cele legal cuvenite, casa teritorială de pensii, respectiv casa de pensii sectorială operează, din oficiu sau la solicitarea pensionarului, modificările ce se impun, prin decizie de revizuire. (2) Sumele rezultate în urma aplicării prevederilor alin. (1) se acordă sau se recuperează, după caz, în cadrul termenului general de prescripție, calculat de la data constatării diferențelor", instanța de trimitere încercând să promoveze teza potrivit căreia o asemenea desființare a hotărârilor judecătorești are loc doar ca urmare a unor "erori de calcul".

66. O asemenea teză nu poate fi primită, întrucât, pe de o parte, adaugă la lege, art. 107 al Legii nr. 263/2010 nefăcând referire, în conținutul său, la erori de calcul, iar, pe de altă parte, art. 107 reglementează modalitatea în care casele de pensii sectoriale operează, în cazul erorilor, ex officio sau la cererea pensionarilor interesați, modificările ce se impun, în modalitatea emiterii unor decizii de revizuire.

67. În acest context, pentru considerentele expuse, limitele interpretării se vor circumscrie dispozițiilor art. 1 alin. (1) din Legea nr. 125/2014 privind scutirea de la plată a unor debite provenite din pensii, potrivit cărora: "Prin derogare de la prevederile Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările și completările ulterioare, debitele constituite sau care urmează a fi constituite în sarcina pensionarilor aflați în evidența sistemului public de pensii la data intrării în vigoare a prezentei legi, reprezentând sume încasate necuvenit cu titlu de pensie, indemnizație socială pentru pensionari și indemnizație pentru însoțitor, nu se recuperează."

68. Textul citat instituie o excepție de la regula recuperării la bugetul asigurărilor sociale de stat a sumelor încasate necuvenit cu titlu de pensie, indemnizație socială pentru pensionari și indemnizație pentru însoțitor, regulă reglementată de dispozițiile art. 179 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările și completările ulterioare, care prevăd că: "Sumele încasate necuvenit cu titlu de prestații de asigurări sociale se recuperează de la beneficiari în termenul general de prescripție de 3 ani".

69. Analiza sesizării comportă două branșe distincte:

- domeniul de aplicabilitate al legii, respectiv ce categorii de pensii intră în sfera de reglementare a acestui act normativ;

- "condiția temporală", respectiv care sunt limitele temporale între care actul normativ se aplică, pentru ca prezumția de validitate atașată unor hotărâri judecătorești definitive să nu fie afectată sine die.


Pentru a vedea documentul fără paginare, ai nevoie de un abonament Lege5!

;
se încarcă...