Universul Juridic nr. 7/2017

Opinii în legătură cu semnificația unor expresii utilizate în domeniul protecției juridice a creației intelectuale
de Bodoasca Teodor

04 iulie 2017

În versiunea gratuită textul este afișat parțial. Pentru textul integral alegeți un abonament Lege5 care permite vizualizarea completă a documentului.

Cumpără forma completă
  •  

1. Preliminarii

În sistemul de drept român, "creația intelectuală" este protejată juridic, indiferent de domeniul în care este realizată(1). Astfel, fac obiectul acestei protecții, spre exemplu, următoarele categorii: operele, creațiile conexe acestora și bazele de date(2); invențiile(3); desenele sau modelele(4); mărcile și indicațiile geografice(5), precum și "topografiile produselor semiconductoare"(6).

"Operele"(7) sunt creații intelectuale ale autorilor în domeniul literar, artistic sau științific(8), iar "invențiile"(9) în orice domeniu al tehnologiei(10). În schimb, "desenele sau modelele"(11)sunt creații intelectuale cu rol estetic, de înfrumusețare, pentru aspectul exterior nou al produselor(12). "Mărcile"(13) și "indicațiile geografice" sunt diverse semne(14), respectiv denumiri geografice(15)la care recurg, pe calea unui proces intelectual de imaginație și selecție, titularii certificatelor de înregistrare, persoane fizice sau juridice, pentru a deosebi produsele sau serviciile lor de cele ale altor persoane. În sfârșit, "topografiile produselor semiconductoare" sunt "o serie de imagini legate între ele, indiferent de modalitatea în care acestea sunt fixate sau codate, reprezentând configurația tridimensională a straturilor care compun un produs semiconductor, în care fiecare imagine reproduce desenul sau o parte din desenul unei suprafețe a produsului semiconductor, în orice stadiu al fabricației sale"(16).

Pe de altă parte, creațiile intelectuale, indiferent de domeniul și forma de exprimare, determină nașterea unor drepturi morale și patrimoniale reglementate, de regulă, prin norme juridice speciale, derogatorii de la dreptul comun. Astfel, realizarea unei opere conferă autorului sau altor persoane, potrivit Legii nr. 8/1996, următoarele drepturi morale (art. 10) : de a decide dacă, în ce mod și când va fi adusă opera la cunoștință publică [lit. a) ]; de a pretinde recunoașterea calității de autor a operei [lit. b) ]; de a decide sub ce nume este adusă opera la cunoștință publică [lit. c) ]; de a pretinde respectarea integrității operei și de a se opune oricărei modificări, precum și oricărei atingeri aduse operei [lit. d) ]; dreptul de a retracta opera [lit. e) ]. Aceste persoane beneficiază și de dreptul patrimonial de utilizare a operei (art. 12 și urm.), precum și de dreptul de suită (art. 21-23). De asemenea, Legea nr. 8/1996 reglementează unele drepturi morale și patrimoniale conexe drepturilor de autor, precum și drepturile patrimoniale sui-generis ale fabricanților bazelor de date (art. 92 și urm.). Realizarea unei invenții conferă persoanei sau persoanelor fizice care au creat-o ori altor persoane fizice sau juridice, în temeiul Legii nr. 64/1991, dreptul la eliberarea brevetului de invenție și posibilitatea de a beneficia de un drept moral de a decide divulgarea invenției (art. 38), precum și de un drept patrimonial exclusiv de exploatare a invenției pe întreaga durată de valabilitate a brevetului (art. 31 și urm.). Realizatorul invenției, indiferent că este sau nu titularul brevetului de invenție, are dreptul moral de a i se menționa numele, prenumele și calitatea în cuprinsul brevetului (art. 34). Înregistrarea unui desen sau model conferă titularului certificatului de înregistrare, potrivit Legii nr. 129/1992, dreptul moral de a fi menționat pe produsele sale litera "D" majusculă, înscrisă într-un cerc, însoțită de numele acestuia sau de numărul certificatului de înregistrare (art. 37) și dreptul patrimonial exclusiv de utilizare a desenului sau modelului înregistrat (art. 30 și urm.). Înregistrarea mărcii sau indicații geografice conferă titularului certificatului de înregistrare, în temeiul Legii nr. 84/1998, un drept patrimonial exclusiv de utilizare a mărcii sau indicației geografice pe întreaga durată de valabilitate a certificatului (art. 36 și urm., respectiv art. 75 și urm.). În sfârșit, potrivit Legii nr. 16/1995, creatorii de topografii ale produselor semiconductoare au dreptul moral de a li se menționa numele și calitatea de creatori ai acestora în certificatul de înregistrare (art. 24), precum și dreptul patrimonial de exploatare a topografiei (art. 21).

2. Creație intelectuală

Contrar celor prezentate mai sus, după cum am semnalat și cu alte ocazii(17), în legislația internă a României și în cea internațională există unele norme juridice de natură să conducă la concluzia că numai operele sunt creații intelectuale.

Astfel, art. 1 și art. 7 din Legea nr. 8/1996 se referă la opere de creație intelectuală. Facem precizarea că art. 7 evocă și cerința "originalității" operei(18) . În opinia noastră, atașarea sintagmei creație intelectuală doar operei este esențial greșită(19) , întrucât textele legale care conțin această expresie exclud de la caracterul intelectual, per a contrario, realizările din alte domenii decât cel "literar", "artistic" și "științific".

În lipsa unor semnificații legale, termenii,,operă",,,creație",,,intelectuală" și,,originală", utilizați în construcția art. 1 și art. 7 din Legea nr. 8/1996, urmează să fie explicați în înțelesul lor din limba română modernă, conform art. 36 alin. (4) coroborat cu art. 37 alin. (2) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative(20)

În concret, în cadrul acestui limbaj, termenul ,,operă" are semnificația de ,,rezultat al unei activități creatoare" (s.n. - T.B., L.-I. T.)[(21). În schimb, verbul ,,a crea" are înțelesul de ,,a face ceva ce nu a existat înainte"(22).

În context, ,,originalitatea" semnifică faptul că, anterior realizării operei, nu a existat alta identică(23). Sub acest aspect, în doctrină s-a afirmat că, a face un ,,act original", înseamnă ,,a crea în mod personal"(24) și că opera este ,,producția elaborată pe baza unui act de creație"(25) (s.n. - T.B., L.-I. T.).

Cât privește apelativul ,,intelectuală", în context, acesta are sensul de activitate rațională a omului(26).

Față de aceste semnificații, observăm că ,,opera" este rezultatul ,,activității creative", iar ,,originalitatea" și ,,creativitatea" sunt sinonime. De asemenea, în textele analizate, ,,activitatea creativă" se deduce atât explicit, din utilizarea termenului ,,creație", cât și implicit, din folosirea termenilor ,,opere" și ,,originale".

Practic, utilizarea acestor termeni împreună, în cadrul aceleiași norme juridice, generează o exprimare incorectă. Astfel, pe de o parte, sunt puse în același plan ,,cauza" (activitatea creativă) și ,,efectul" (opera) și, pe de altă parte, ,,originalitatea" și ,,creativitatea", fiind sinonime, determină o formulare ,,pleonastică".

În context, facem precizarea că, pentru a face obiectul dreptului de autor, opera trebuie să aparțină domeniului,,literar",,,artistic" sau,,științific"(27) , conform art. 1 alin. (1) teza I și art. 7 din Legea nr. 8/1996 și art. 2 paragr. 1 din,,Convenția de la Berna pentru protecția operelor literare și artistice"(28) .

Finalmente, domeniile evocate de art. 1 alin. (1) teza I și art. 7 din Legea nr. 8/1996 și art. 2 paragr. 1 din Convenția de la Berna constituie,,criteriul esențial" pentru delimitarea operei de alte categorii de creații intelectuale, cum ar fi, spre exemplu, "creațiile din,domeniul tehnic", adică de,,invenții",,,desene",,,modele" sau "topografii ale circuitelor semiconductoare".

Chiar dacă domeniile și modalitățile de exprimare sunt diferite, este de netăgăduit faptul că toate categoriile de creații, inclusiv cele prezentate anterior, au caracter intelectual(29). Într-adevăr, acestea nu pot fi decât rezultatul efortului creativ al individului uman, deoarece numai acesta are capacitatea de a gândi, premisă esențială pentru orice creație intelectuală. De fapt, chiar legislația specială din domeniu oferă argumente în sensul că operele(30), creațiile conexe operelor, bazele de date(31), invențiile(32), desenele sau modelele(33), mărcile și indicațiile geografice sunt exclusiv produsul efortului intelectual al individului uman(34).

Pentru evitarea inconvenientelor semnalate, expresiile ,,opere de creație intelectuală" și ,,operele originale de creație intelectuală" ar trebui înlocuite în textele legale, fie cu termenul "operă", fie cu sintagma ,,creație intelectuală", la care să se adauge domeniul "literar", "artistic", "științific", după caz. Evident, în cazul realizărilor din domeniul tehnic, ar trebui utilizate denumirile specifice (invenție, desen sau model, topografie a circuitului produselor semiconductoare etc) sau atașarea la expresia "creație intelectuală a "domeniului tehnic" respectiv.

În sensul celor promovate de noi sunt unele legislații europene, precum cea elvețiană și germană. Astfel, în cadrul acestora, opera, în esență, este explicată prin,,creație intelectuală"(35) . Mai mult, art. 2 paragr. 1 și urm. din "Convenția de la Berna" se referă direct la,,opere literare și artistice", fără să utilizeze termenul,,creație". De fapt, această exprimare rezultă și din prima parte a art. 1 alin. (1) teza I din Legea nr. 8/1996.

Fiind ,,creații intelectuale", operele și creațiile din domeniul tehnic sunt exclusiv rezultatul activității umane. Într-adevăr, numai omul dispune de capacitatea de a gândi logic, de a avea rațiune, adică de posibilitatea de a cunoaște, de a înțelege și de a sesiza sensul și legătura dintre persoane, lucruri sau fenomene(36).

..........


În versiunea gratuită textul este afișat parțial. Pentru textul integral alegeți un abonament Lege5 care permite vizualizarea completă a documentului.

;
se încarcă...