Universul Juridic nr. 7/2017

Statul român, ca subiect al Dreptului Comerțului Internațional
de Sitaru Dragos Alexandru

03 iulie 2017

În versiunea gratuită textul este afișat parțial. Pentru textul integral alegeți un abonament Lege5 care permite vizualizarea completă a documentului.

Cumpără forma completă
  •  

1. Statul român, ca subiect al dreptului comerțului internațional, în general(1)

Dreptul de a face comerț este unul dintre drepturile fundamentale ale statelor. În Carta drepturilor și îndatoririlor economice ale statelor(2) se prevede că fiecare stat are dreptul de a participa la comerțul internațional și la alte forme de cooperare economică, fiind liber să aleagă modalitățile de organizare a relațiilor sale economice externe (art. 4).

Statul român acționează, în raporturile juridice internaționale de natură economică și comercială la care participă, în două moduri.

a) De regulă, în raporturile pe care le încheie cu persoane fizice sau juridice străine, statul acționează ca putere suverană (de iure imperii).

În aceste cazuri, în primul rând, statul poate apărea ca subiect al dreptului internațional public, dacă cealaltă parte este un alt stat sau o organizație internațională. Asemenea situații există, de exemplu, în cazul încheierii de către statul român a unor acorduri de împrumut sau finanțare ori de colaborare financiară cu alte state(3) sau cu organizații financiare internaționale(4).

În al doilea rând, statul poate constitui un subiect al dreptului constituțional, administrativ, financiar-valutar, vamal etc., dacă partenerul este o persoană fizică sau juridică străină. Asemenea cazuri apar în procesul aplicării de către stat a politicii sale comerciale, de control și supraveghere a exporturilor și importurilor, privind regimul investițiilor străine, a politicii financiar-valutare și vamale etc. Ne referim, mai ales, la emiterea autorizațiilor de export/import, exproprierea unei investiții străine pentru utilitate publică, intrarea în raporturi de drept fiscal (de exemplu, privind impozitarea veniturilor din România ale profesioniștilor persoane fizice și societăților străine), valutar și vamal cu nerezidenții etc. Aceste raporturi, caracterizate prin subordonarea juridică a respectivelor persoane față de organele prin care statul acționează, constituie obiectul dreptului comerțului internațional în măsura în care ele privesc direct comerțul internațional.

b) În unele raporturi juridice statul acționează ca subiect de drept privat (de iure gestionis), adică pe poziție de egalitate juridică cu cealaltă parte, care este o persoană fizică sau juridică nerezidentă. Acest lucru se întâmplă, de regulă, atunci când statul apare ca parte la un contract comercial internațional sau la un litigiu contractual de comerț internațional. În situațiile la care ne referim, statul constituie, cu preponderență, un subiect al dreptului comerțului internațional.

2. Statul român, ca subiect de drept privat în raporturile din comerțul internațional

În dreptul român, statul, deși nu are calitatea de profesionist, poate desfășura activități de comerț(5), inclusiv, adăugăm noi, de comerț internațional. Ca urmare, raporturile juridice de această natură la care statul participă sunt supuse actelor normative de comerț internațional.

Calitatea statului de subiect de drept privat în raporturile de comerț internațional este, în unele cazuri, consecința directă a calității sale de titular al dreptului de proprietate publică, potrivit art. 136 din Constituția revizuită în anul 2003. În temeiul textului constituțional, statul are dreptul de a concesiona ori închiria bunurile care fac obiectul proprietății publice, cadrul juridic general în materie fiind stabilit prin Legea nr. 213/1998 privind bunurile proprietate publică(6) . Conform acestei legi, contractele de închiriere a bunurilor proprietate publică se pot încheia, cu titularul dreptului de proprietate sau de administrare, de orice persoană fizică sau juridică, română sau străină [art. 14 alin. (2) ]. Calitatea de concesionar o poate avea, de asemenea, orice persoană fizică sau persoană juridică de drept privat, română ori străină, în condițiile Legii nr. 98/2016 privind achizițiile publice(7) .

Statul român, atunci când participă în nume propriu, ca persoană juridică, la raporturile din comerțul internațional, acționează prin Ministerul pentru finanțe(8) (denumit, în continuare, Ministerul), în afară de cazul în care legea stabilește anume alte organe în acest scop, conform prevederilor generale ale art. 223 C. civ. În mod specific, în relațiile comerciale internaționale, statul poate acționa prin organisme specializate, așa cum vom vedea mai jos.

FORMELE ȘI MODALITĂȚILE DE MANIFESTARE A CALITĂȚII STATULUI ROMÂN DE SUBIECT AL DREPTULUI COMERȚULUI INTERNAȚIONAL

Formele de manifestare a calității statului român de subiect al dreptului comerțului internațional și organismele specializate în materie

3. Formele de manifestare a calității statului român de subiect al dreptului comerțului internațional

Calitatea statului de subiect al dreptului comerțului internațional se manifestă, de regulă, pe tărâm contractual, prin participarea acestuia la raporturi contractuale specifice. Pe plan procedural, ca reflex al calității sale de subiect de drept material, statul are calitate procesuală în litigiile care se nasc din asemenea contracte.

Contractele dintre un stat, acționând de iure gestionis, și persoane juridice sau fizice străine sunt denumite, de regulă, în doctrină, "contracte statale" ("State Contracts"), contracte administrative sau contracte "mixte", "semi(cvasi)-internaționale".

Raporturile contractuale la care ne referim îmbracă, în principiu, două forme:

a) a unor acorduri internaționale, care sunt supuse ratificării prin acte ale puterii legislative (de exemplu, legi), dar mai ales prin cele ale puterii executive (ordonanțe și hotărâri ale Guvernului etc.), și

b) a unor contracte propriu-zise, cum sunt, de pildă, contractele de concesiune sau de închiriere de bunuri sau servicii aparținând proprietății publice și contractele de achiziție publică.

..........


În versiunea gratuită textul este afișat parțial. Pentru textul integral alegeți un abonament Lege5 care permite vizualizarea completă a documentului.

;
se încarcă...