Universul Juridic nr. 8/2015

Aportul în societate făcut în frauda creditorilor personali ai asociatului
de Sauleanu Lucian

12 august 2015

În versiunea gratuită textul este afișat parțial. Pentru textul integral alegeți un abonament Lege5 care permite vizualizarea completă a documentului.

Cumpără forma completă
  •  

Deși aportul este analizat de obicei ca și obligație pe care și-o asumă fiecare asociat de a aduce în societate un anumit bun, o valoare patrimonială, se impune ca această operațiune să fie analizată ca și un contract încheiat între asociat și viitoarea societate (contractul de aport)(1).

În cazul aducerii ca aport, în lipsă de stipulație contrară, bunul devine proprietatea societății, asociatul nemaiavând niciun drept asupra bunului respectiv, dispozițiile art. 65 din Legea nr. 31/1990 și art. 1.883 C. civ. fiind clare sub acest aspect. Este cert că bunul ieșind din patrimoniul asociatului și intrând în patrimoniul societății, operațiunea de aducere a aportului îi afectează pe creditorii personali ai asociatului în cazul în care aceasta s-a făcut în frauda intereselor acestor creditori.

Aportul care nu este făcut în scopul realizării obiectului de activitate al societății, dar care se înscrie într-un context mai general de fraudă nu poate fi considerat un instrument de finanțare, ci o tehnică de simulare a unei situații juridice pe care asociatul dorește să o modeleze în fraudarea anumitor persoane. Din această perspectivă incidente sunt dispozițiile art. 193 alin. (2) C. civ. potrivit cărora nimeni nu poate invoca împotriva unei persoane de buna-credința calitatea de subiect de drept a unei persoane juridice, dacă prin aceasta se urmărește ascunderea unei fraude, a unui abuz de drept sau a unei atingeri aduse ordinii publice.

În ceea ce privește fraudarea drepturilor creditorilor, aducerea ca aport s-a utilizat cel mai des pentru a permite constituirea unor societăți-paravan pentru a dilua principiul unității și indivizibilității patrimoniului, cazul societății cu răspundere limitată cu asociat unic fiind o dovadă că legiuitorul a dorit să moralizeze o astfel practică nelegală.

..........


În versiunea gratuită textul este afișat parțial. Pentru textul integral alegeți un abonament Lege5 care permite vizualizarea completă a documentului.

;
se încarcă...