Universul Juridic nr. 5/2016

Observații asupra includerii unui bun comun în masa de afectațiune profesională a soțului care exercită o profesie autorizată
de Sferdian Irina

18 mai 2016

În versiunea gratuită textul este afișat parțial. Pentru textul integral alegeți un abonament Lege5 care permite vizualizarea completă a documentului.

Cumpără forma completă
  •  

1. Profesionistul ca titular al unui patrimoniu unic

Profesioniștii, în viziunea actualului Cod civil, sunt toți cei care exploatează o întreprindere, adică exercită sistematic o activitate organizată ce constă în producerea, administrarea ori înstrăinarea de bunuri sau prestarea de servicii, indiferent dacă are sau nu un scop lucrativ. Din categoria profesioniștilor fac parte, așa cum precizează art.8 alin.1 din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, comerciantul, întreprinzătorul, operatorul economic, precum și orice alte persoane autorizate să desfășoare activități economice sau profesionale, astfel cum aceste noțiuni sunt prevăzute de lege, la data că intrării în vigoare a Codului civil ».

În studiul de față ne-am preocupat să observăm modul în care se formează masele patrimoniale de afectațiune și regimul juridic al acestora doar pentru acele persoane care exercită, individual, profesii liberale autorizate, adică doar pentru o anumită categorie de profesioniști.

Codul civil nu ne spune ce trebuie să înțelegem prin "profesie autorizată", dar din ansamblul reglementărilor speciale cu privire la desfășurarea activității unor categorii de profesioniști cum sunt avocații, notarii, practicienii în insolvență, arhitecții, medicii, contabilii autorizați, deducem că persoana care exercită o profesie autorizată trebuie să dețină competențe profesionale certificate într-un anumit domeniu și să facă parte dintr-un ordin profesional recunoscut de lege.

Chiar dacă, în planul dreptului fiscal, acela care exercită individual o profesie autorizată constituie un subiect de drept distinct, respectiv "persoana fizică autorizată", ca subiect de drept civil acesta este titularul unui singur patrimoniu.

Recunoașterea posibilității unei persoane fizice de a desfășura profesii liberale fără a crea în acest scop o persoană juridică distinctă, nu necesită recurgerea la ficțiunea juridică a multiplicării persoanei în funcție de numărul patrimoniilor care îi sunt necesare, deoarece teoria modernă a patrimoniului susține deopotrivă unicitatea și divizarea patrimoniului în mase patrimoniale și patrimonii de afectațiune.

2. Afectațiunea-criteriu de divizare a patrimoniului în mase de bunuri

Codul civil consacră, prin dispozițiile art. 31-33, teoria modernă asupra patrimoniului, care îmbină elementele esențiale ale fiecăreia dintre teoriile clasice: unicitatea patrimoniului, reper al teoriei personaliste și afectațiunea specifică a maselor de bunuri, fundament al teoriei patrimoniului de afectațiune(1) .

Masele patrimoniale nu pot lua naștere decât în virtutea unei afectațiuni recunoscute și reglementate. Divizarea patrimoniului în mase patrimoniale se realizează prin afectarea acestora unui anumit scop. Dispozițiile art. 31 alin.2 C.civ. ne sugerează că diviziunea și afectațiunea sunt două procedee diferite prin care se constituie masele patrimoniale. Rațiunea acestei distincții este legată, în opinia noastră, de modul în care cele două procedee se realizează. Astfel, diviziunea se produce de drept, fără ca titularul patrimoniului să declare în mod expres că un bun anume va intra într-o anumită masă patrimonială, cum este cazul diviziunii patroniului unei persoane căsătorite sub regimul matrimonial al comunității legale, în masa bunurilor comune și masa bunurilor proprii. Dobândirea unui bun în timpul căsătoriei va atrage de drept intrarea bunului în una din cele două mase patrimoniale, fără ca titularul patrimoniului să fie nevoit să își manifeste voința în acest sens. Afectațiunea reprezintă însă un criteriu de constituire a unei mase patrimoniale în care este esențială manifestarea expresă de voință a titularului patrimoniului. Prin declarația de afectațiune, titularul patrimoniului grupează în masa patrimonială de afectațiune bunuri cărora le dă o anumită destinație, pe care le afectează unui scop anume. Astfel că, dacă în cazul diviziunii, intrarea bunului în masa bunurilor proprii sau comune nu este condiționată de manifestarea de voință a celui care dobândește bunul, un bun de afectațiune profesională nu intră de drept în această masă, ci doar dacă titularul patrimoniului îi atribuie această afectațiune.

Cu toate acestea, se poate afirma că masa bunurilor comune în cazul persoanei căsătorite este, în realitate, tot o masă de afectațiune, deoarece este destinată satisfacerii scopurilor căsătoriei, astfel că, privită în sens larg, afectațiunea ar fi un criteriu general de divizare a patrimoniului în mase patrimoniale(2).

Totuși, în ceea ce ne privește, considerăm că trebuie să reținem distincția între diviziune și afectațiune, deoarece este implicată în procesul de formare a maselor patrimoniale. Patrimoniul profesional sau patrimoniul fiduciar sunt mase patrimoniale de afectațiune și presupun o divizare a patrimoniului unic al titularului, în funcție de afectațiunea declarată și nu fac obiectul unei diviziuni.

În toate cazurile însă, fiecare masă patrimonială poate fi privită ca un patrimoniu în miniatură afectat unui anumit scop, care îi imprimă un regim juridic aparte(3).

Este esențial faptul că legiuitorul limitează posibilitatea de constituire a unui patrimoniu de afectațiune. Masa patrimonială de afectațiune nu poate exista decât dacă este prevăzută de lege. O persoană nu poate crea exclusiv prin voința sa un asemenea patrimoniu. Voința individuală se conjugă cu voința legiuitorului în vederea nașterii patrimoniului de afectațiune.

Patrimoniul unei persoane apare guvernat de reguli distincte, după cum elementele sale componente intră în structura diverselor mase de bunuri.

Fiecare masă de bunuri constituie, la rândul său, nu numai o entitate distinctă, conceptual, de patrimoniu, dar și detașată de elementele care o compun.

Masele patrimoniale capătă trăsăturile patrimoniului, fiind considerate, ele însele, universalități juridice(4). În structura fiecărei mase patrimoniale există atât un activ cât și un pasiv, fiecare masă patrimonială are atât elemente prezente cât și viitoare, și nu se pot naște prin voința arbitrară și exclusivă a titularului lor, ci au totdeauna un temei legal.

Cu toate acestea, masele patrimoniale, ca universalități juridice, diferă de patrimoniu prin durata lor de existență. Dacă patrimoniul este permanent, existând în timp cât durează persoana, nu putem recunoaște maselor patrimoniale decât o durată limitată, determinată de realizarea scopului pentru care au fost create(5).

În cuprinsul alin. 3 al art. 31 Cod civil, legiuitorul menționează doar unele patrimonii de afectațiune care se structurează în funcție de un scop bine determinat, cum sunt patrimoniul fiduciar, patrimoniul destinat realizării unei activități economice sau cel necesar exercitării unei profesii autorizate.

Persoana care exercită, individual sau în formele asociative prevăzute de legi speciale, o profesie autorizată, este un profesionist, dar categoria profesioniștilor este una mult mai largă, întrucât include și comercianții, întreprinzătorii, operatorii economici și persoanele autorizate să desfășoare activități economice sau profesionale, așa cum ne precizează art. 8 (1) din Legea nr. 71/2011 de punere în aplicare a Codului civil.

..........


În versiunea gratuită textul este afișat parțial. Pentru textul integral alegeți un abonament Lege5 care permite vizualizarea completă a documentului.

;
se încarcă...