Universul Juridic nr. 8/2016

Efectele nulității clauzelor abuzive în contractele de credit ipotecar
de Goicovici Juanita

03 august 2016

În versiunea gratuită textul este afișat parțial. Pentru textul integral alegeți un abonament Lege5 care permite vizualizarea completă a documentului.

Cumpără forma completă
  •  

1. Observații introductive

Nulitatea clauzelor care nu au fost negociate cu consumatorii a reprezentat, în jurisprudența recentă, piatra care poate doborî Goliath-ul întruchipat de practicile bancare netransparente.

Nulitatea clauzelor bancare abuzive este, de regulă, o nulitate parțială, afectând doar clauza în sine, care va fi reputată ca nescrisă sau extirpată din câmpul contractual, raporturile contractuale urmând să se deruleze în continuare, în măsura în care nu este afectată însăși cauza acestora. Din unghiul garanției reale accesorii, se poate ridica întrebarea consecințelor pe care constatarea nulității clauzelor împrumutului ipotecar (de pildă, clauza privitoare la dobânda variabilă fără indicatori de referință preciși) le-ar produce asupra contractului de ipotecă prin care este garantată rambursarea împrumutului. Problematica efectelor nulității clauzelor abuzive este esențială pentru a ști în ce măsuri nulitatea contractului de ipotecă ar fi iminentă în aceste cazuri, dedusă fie din caracterul accesoriu al ipotecii (în condițiile în care clauzele abuzive ale contractul principal sunt afectate de nulitate), fie din nerespectarea principiului specialității ipotecii, în condițiile în care cuantumul dobânzii variabile nu este determinabil la momentul încheierii contractului, în absența indicatorilor obiectivi de referință.

Ne vom focusa analiza asupra creditului ipotecar, nu numai pentru motivul că acest tip de credit suscită interogații în legătură cu soarta ipotecii în contextul constatării nulității unor clauze abuzive, ci și pentru că, în prezența contractului accesoriu de ipotecă, se ridică în practică problema validității comisionului de risc bancar de neplată, deja acoperit prin garanția reală ipotecară.

2. "Lista neagră" a clauzelor abuzive

În general, pot fi disjunse două tipuri de clauze abuzive(1): clauze cu potențial abuziv, numite și "clauze relative", al căror caracter abuziv se va verifica sau nu în funcție de contrabalansarea drepturilor profesionistului cu drepturi similare acordate consumatorului și pe care le putem considera incluse pe o "listă gri" cu potențial nociv (a), respectiv clauze absolut abuzive sau al căror caracter este invariabil abuziv, întrucât nu poate fi "edulcorat" prin niciun fel de prerogative atribuite consumatorului, clauze incluse pe o "listă neagră", simpla prezență a acestora în textul unui contract încheiat cu consumatorii fiind suficientă pentru aplicarea sancțiunii legale (b).

În ceea ce privește reverberațiile juridice ale absenței negocierii, se impun unele nuanțări. Fiind vorba despre contracte de adeziune, în accepțiunea de contracte ale căror clauze reprezintă rodul voinței unilaterale a uneia din părți (a profesionistului bancar), cealaltă parte (consumatorul) nu a avut posibilitatea de a le discuta ori negocia, ci numai pe aceea de a adera sau nu la setul global de norme private în cauză. Este vorba despre uzul unor modele (tipare) contractuale construite pe suportul condițiilor generale de contractare practicate de către profesionistul bancar în cauză, reproduse de regulă în fiecare dintre contractele individuale încheiate cu consumatorii(2). Negocierea clauzei se referă la implicarea activă a consumatorului în formularea clauzei, iar proba acestui rol activ jucat de consumator în conceperea clauzei incumbă creditorului bancar.

3. Proba "absenței negocierii"

Sarcina probei negocierii directe a clauzelor incumbă profesioniștilor. Art. 4 alin. (2) al Legii nr. 193/2000, modificată prin Legea nr. 65/2002 și, ulterior, prin Legea nr. 363/2007 privind combaterea practicilor incorecte ale comercianților în relația cu consumatorii prevede că: "o clauză contractuală va fi considerată ca nefiind negociată direct cu consumatorul dacă aceasta a fost stabilită fără a da posibilitatea consumatorului să influențeze natura ei, cum ar fi contractele standard preformulate sau condițiile generale de vânzare practicate de comercianți".

În materia reprimării clauzelor abuzive, absența negocierii reprezintă un criteriu decisiv în evaluarea caracterului abuziv(3) al clauzei litigioase, prin "posibilitatea consumatorului de negociere" a prevederilor contractuale înțelegându-se aici nu simplele dezbateri precontractuale care au avut rolul de a clarifica consumatorului consecințele negative ale nerespectării clauzelor contractuale, ci dezbaterile care ar fi putut genera o modificare efectivă a clauzei în sensul dorit de consumator.

Negocierea clauzei privitoare la comisionul bancar litigios nu se rezumă la semnarea acestei clauze de către consumator. De altfel, toate clauzele bancare abuzive au fost semnate și acceptate de către consumatori, ceea ce nu împiedică nicidecum declararea lor ulterioară ca abuzive în instanță. Negocierea clauzei se referă la implicarea activă a consumatorului în formularea clauzei, iar proba acestui rol activ jucat de consumator în conceperea clauzei incumbă profesionistului bancar. Dacă banca eșuează în dovedirea caracterului negociat al clauzei, aceasta va fi eligibilă pentru a fi înlăturată din contract de către instanță ca fiind o clauză abuzivă, în măsura în care contrar bunei-credințe a dezechilibrat semnificativ poziția contractuală a părților(4).

4. Cât reverberează nulitatea clauzelor abuzive?

De regulă, nulitatea clauzelor bancare abuzive este o nulitate parțială, afectând doar clauza în sine, care va fi reputată ca nescrisă sau extirpată din câmpul contractual(5), raporturile contractuale urmând să se deruleze în continuare, în măsura în care nu este afectată însăși cauza acestora. Revine judecătorului misiunea de a stabili toate consecințele care decurg din constatarea caracterului abuziv al unei clauze(6). Recent, în literatura de specialitate s-a pus problema consecințelor pe care constatarea nulității clauzelor împrumutului ipotecar (de pildă, clauza privitoare la dobânda variabilă fără indicatori de referință preciși) le-ar produce asupra contractului de ipotecă prin care este garantată rambursarea împrumutului, opinându-se chiar că o nulitate a contractului de ipotecă ar fi iminentă în aceste cazuri(7), dedusă fie din caracterul accesoriu al ipotecii (în condițiile în care clauzele abuzive ale contractul principal sunt afectate de nulitate), fie din nerespectarea principiului specialității ipotecii (în condițiile în care cuantumul dobânzii variabile nu este determinabil la momentul încheierii contractului, în absența indicatorilor obiectivi de referință).

Considerăm că nulitatea clauzelor abuzive din contractul de împrumut nu reverberează asupra contractului de ipotecă, pentru argumentele ce urmează a fi expuse în paragrafele următoare, fondate în esență pe ideea că ipoteca nu va garanta decât suma determinabilă conform contractului de credit, iar dacă se reduce un element al obligației de plată a debitorului, suma garantată se va reduce în mod corespunzător, fără a atrage dispariția juridică a ipotecii.

5. Există reverberații asupra ipotecii? Nulitatea contractelor accesorii

În literatura de specialitate(8) s-a opinat că nulitatea contractului de ipotecă va fi atrasă de nulitatea clauzelor contractului principal, dedusă fie din caracterul accesoriu al ipotecii (în condițiile în care clauzele abuzive ale contractul principal sunt afectate de nulitate), fie din nerespectarea principiului specialității ipotecii (în condițiile în care cuantumul dobânzii variabile nu este determinabil la momentul încheierii contractului de credit, în absența indicatorilor obiectivi de referință).

În opinia noastră, existența ipotecii nu este afectată de nulitatea clauzelor abuzive referitoare la dobânda variabilă ori la comisionul de risc bancar, pentru următoarele argumente:

(a) După cum s-a arătat în literatura de specialitate(9), principiul specializării ipotecii a fost edulcorat în abordarea jurisprudențială a ultimului deceniu, cât timp contractul de ipotecă include o descriere suficient de precisă a bunului ipotecat. De altfel, nu principiul specialității ipotecii este afectat prin inserarea unei clauze abuzive privind dobânda variabilă fără indicatori preciși, ci eventual principiul rezonabilității întinderii ipotecii(10).

(b) În măsura în care modalitatea de determinare a dobânzii variabile a fost deturnată prin inserarea unor clauze abuzive constatate ca atare de către instanță, întinderea ipotecii se va plia pe noul cuantum al creanței garantate. Prin urmare, dacă valoarea creanței garantate se va diminua prin aplicarea indicatorilor de referință obiectivi pentru calculul dobânzii variabile, diminuându-se obligația de plată a debitorului, acest fapt nu va atrage dispariția ipotecii, care va garanta restituirea capitalului împrumutat și plata dobânzii aferente.

..........


În versiunea gratuită textul este afișat parțial. Pentru textul integral alegeți un abonament Lege5 care permite vizualizarea completă a documentului.

;
se încarcă...