Universul Juridic nr. 8/2016

Câteva considerații cu privire la definirea fiduciei în Codul civil român
de Golub Sergiu

16 august 2016

În versiunea gratuită textul este afișat parțial. Pentru textul integral alegeți un abonament Lege5 care permite vizualizarea completă a documentului.

Cumpără forma completă
  •  

"Omnis definitio in jure civili periculosa est, parum est enim, ut non subverti possit." - Lucius Iavolenus Priscus

Chiar dacă legiuitorul noului Cod civil a încercat să adopte o abordare unitară în ceea ce privește definirea conceptelor juridice, fiind conștient de veridicitatea afirmației din moto-ul acestui capitol, totuși, acest lucru nu i-a reușit chiar de fiecare dată(1) . În cazul fiduciei, o instituție nouă în peisajul nostru juridic, aceasta (definirea) se impunea.

1. Definiția legală

Legiuitorul nu a ezitat să o definească în cadrul art. 773 C. civ.:

"Art. 773: Noțiune

Fiducia este operațiunea juridică prin care unul sau mai mulți constituitori transferă drepturi reale, drepturi de creanță, garanții ori alte drepturi patrimoniale sau un ansamblu de asemenea drepturi, prezente ori viitoare, către unul sau mai mulți fiduciari care le exercită (s.n. S.G.) cu un scop determinat, în folosul unuia sau mai multor beneficiari. Aceste drepturi alcătuiesc o masă patrimonială autonomă, distinctă de celelalte drepturi și obligații din patrimoniile fiduciarilor".

Însă, legiuitorul român a ezitat atunci când a definit-o. Această definiție a suferit modificări chiar înainte de intrarea în vigoare a noului Cod civil(2), definiția inițială având următorul conținut:

"Art. 778 Noțiune

Fiducia este operația juridică prin care unul sau mai mulți constituitori transferă drepturi reale, drepturi de creanță, garanții ori alte drepturi patrimoniale sau un ansamblu de asemenea drepturi, prezente ori viitoare, către unul sau mai mulți fiduciari care le administrează (s.n. S.G:) cu un scop determinat, în folosul unuia sau al mai multor beneficiari. Aceste drepturi alcătuiesc o masă patrimonială autonomă, distinctă de celelalte drepturi și obligații din patrimoniile fiduciarilor. "

Proiectul anterior(3), cel din 2004, nu conținea vreo reglementare expresă cu privire la fiducie.

În cadrul celorlalte acte normative au mai apărut, anterior definiției legale, mențiuni sporadice cu privire la fiducie sau anumite operațiuni fiduciare. Aceste referiri apăreau, mai ales, în contextul unor reglementări internaționale, adoptate și de către România(4), dar și în acte normative de uz intern, în special în perioada de preluare a aquis-ului comunitar și după aderare(5). Numitorul comun al tuturor acestor referiri la fiducie, indiferent de ipostază - "fonduri fiduciare", "obligații fiduciare", "activități fiduciare", "drepturi cu caracter fiduciar", "servicii fiduciare", "poziție de trust", "relație fiduciară sau similară", "responsabilitate fiduciară", "societate fiduciară" etc. - este lipsa unei definiții legale. Doar în legea de organizare și exercitare a profesiei de avocat apare o enumerare a posibilelor activități fiduciare. "Primirea în depozit (s.n. - S.G.), în numele și pe seama clientului (s.n. - S.G.), de fonduri financiare și bunuri, rezultate din valorificarea sau executarea de titluri executorii, după încheierea procedurii succesorale sau a lichidării..."(6). Din chiar descrierea operațiunii rezultă că este o combinație dintre două figuri contractuale - depozit și mandat cu reprezentare. "Plasarea și valorificarea acestora, în numele și pe seama clientului"(7) - subscripția (cumpărare) și vânzarea printr-un mandat cu reprezentare. "Activități de administrare a fondurilor sau a valorilor în care acestea au fost plasate"(8) - mandat (de administrare) a fondurilor și a valorilor. Analizând activitățile descrise de legiuitor ca fiind activități fiduciare, ne putem lesne da seamă că acestea nu sunt prea "fiduciare" (în sensul fiduciei reglementate în codul civil), ci sunt operațiuni juridice cunoscute, realizate prin mandatar(9).

..........


În versiunea gratuită textul este afișat parțial. Pentru textul integral alegeți un abonament Lege5 care permite vizualizarea completă a documentului.

;
se încarcă...