Universul Juridic nr. 11/2015

Greu de plătit: impedimente legale ale plăților din fonduri publice (II)
de Gherghina Simona

12 noiembrie 2015

În versiunea gratuită textul este afișat parțial. Pentru textul integral alegeți un abonament Lege5 care permite vizualizarea completă a documentului.

Cumpără forma completă
  •  

3. Contracte care conțin mecanisme de efectuare a plății. Contractele FIDIC

Contractele de tip FIDIC folosite de regulă de către autoritățile publice sau întreprinderile publice române pentru realizarea de lucrări de construire sunt FIDIC Roșu (pentru lucrări de construcție de infrastructură în special) și FIDIC Galben (pentru lucrări de infrastructură care includ lucrări de instalații complexe, mai ales în sectorul industrial).

Ambele tipuri de contract includ un mecanism de plată care presupune îndeplinirea anumitor operațiuni preliminare plății de către un reprezentant permanent al beneficiarului, denumit de contract "inginer", al cărui rol în derularea contractului este reglementat în detaliu. Astfel, potrivit acestui mecanism contractual, inginerul este cel care verifică executarea lucrărilor de către antreprenor și certifică sumele datorate de către beneficiar. Această verificare a îndeplinirii obligațiilor de către antreprenor și certificare ulterioară a valorii obligației de plată ce revine beneficiarului se finalizează prin emiterea unor certificate de plată și comunicarea lor către beneficiar. Potrivit contractului, beneficiarul are la dispoziție un termen pentru plata sumelor astfel certificate de inginer.

Conceput ca o modalitate de a echilibra interesele divergente ale părților și de a oferi o soluție pragmatică ce permite continuarea derulării contractului fără sincope majore, acest mecanism de plată transferă inginerului responsabilitatea verificării executării obligațiilor antreprenorului, care reprezintă o condiție pentru plata de către beneficiar, cu excepția cazului în care se fac plăți în avans conform prevederilor exprese în acest sens ale contractului. Însă normele din Legea finanțelor publice, respectiv din Legea finanțelor publice locale prevăd de asemenea responsabilități clare în privința efectuării plăților din fonduri publice. Gradul de detaliu și principiile imperative ale acestei reglementări nu permit o libertate de decizie foarte mare a persoanei de drept public. În aceste condiții, libertatea sa de a contracta este limitată în ceea ce privește acceptarea unor mecanisme contractuale de plată care ar contraveni prevederilor legale imperative. Stabilirea prin contract a unui mecanism de plată care include decizii luate de inginer iar nu de beneficiar trebuie să fie corelată cu aceste prevederi imperative, orice neglijare a unei astfel de armonizări necesare fiind în măsură să genereze dificultăți practice.

Potrivit prevederilor legale incidente [respectiv art. 2 alin. (1) pct. 32 din Legea finanțelor publice și art. 54 alin. (1) din Legea finanțelor publice locale], realizarea cheltuielilor din fonduri publice este limitată valoric de creditele de angajament și de creditele bugetare incluse pentru fiecare destinație în bugetul din care se efectuează acele cheltuieli. În limitele astfel determinate, efectuarea cheltuielilor din fonduri publice, parcurge patru etape stabilite imperativ, respectiv angajamentul(1), lichidarea(2), ordonanțarea(3) și plata(4). Fiecare din aceste etape succesive impuse de lege le include pe cele anterioare în măsura în care o etapă nu poate fi parcursă decât după finalizarea etapelor care o preced. În aceste condiții, deși prevederile contractuale fac referire de obicei exclusiv la obligațiile de plată ale unui contractant persoană de drept public, normele din materia finanțelor publice referitoare la această etapizare a efectuării cheltuielilor din fonduri publice fac necesară integrarea tuturor acestor etape în analiza executării obligațiilor de plată.

În cazul în care derularea unui contract, care reprezintă angajamentul legal, are loc pe parcursul mai multor ani, deci pe parcursul mai multor exerciții bugetare, bugetul aferent fiecărui exercițiu bugetar va include creditele bugetare necesare acoperirii sumelor datorate de persoana de drept public în temeiul contractului respectiv care devin scadente în cursul acelui an. Angajamentul încheiat într-un exercițiu bugetar va putea produce astfel efecte pe parcursul mai multor exerciții bugetare, până la încetarea contractului. În oricare dintre exercițiile bugetare ulterioare celui în care a survenit angajamentul, efectuarea plăților datorate de persoana de drept public conform contractului (angajamentului) va parcurge doar etapele subsecvente angajamentului, respectiv lichidarea, ordonanțarea și plata.

Sub denumirea de "lichidare" legea reunește un ansamblu de operațiuni care au ca scop determinarea caracterului cert, lichid și exigibil al creanței creditorului obligației de plată al cărei debitor este o autoritate publică sau o instituție publică și a cărei executare presupune utilizarea de fonduri publice. Aceste operațiuni de verificare specifice etapei lichidării cheltuielilor au ca obiect, printre altele, și executarea de către cealaltă parte (creditorul obligației de plată din fonduri publice) a propriilor obligații - livrări de bunuri și servicii, execuție de lucrări etc. O astfel de verificare este justificata de faptul că, în principiu, cu excepțiile expres reglementate de lege când este permisă plata în avans(5), plata din fonduri publice este întotdeauna efectuată ulterior îndeplinirii de către creditorul plătii a propriilor obligații pentru care autoritatea publică plătește. Acest proces de verificare nu este unul specific finanțelor publice, fiind de imaginat ca orice debitor privat care exercită un nivel normal de diligență și prudență să realizeze o astfel de verificare.

..........


În versiunea gratuită textul este afișat parțial. Pentru textul integral alegeți un abonament Lege5 care permite vizualizarea completă a documentului.

;
se încarcă...