Universul Juridic nr. 7/2015

Aspecte teoretice privind subiectele de drept care pot invoca nulitatea absolută în dreptul muncii
de Iordache Madalina-Ani

06 iulie 2015

În versiunea gratuită textul este afișat parțial. Pentru textul integral alegeți un abonament Lege5 care permite vizualizarea completă a documentului.

Cumpără forma completă
  •  

1. PRELIMINARII

Ab initio, se impune a fi precizat faptul că noul Cod civil nu conține o definiție legală a nulității. Așa fiind, a rămas în sarcina doctrinei să o definească, în sensul că "nulitatea este sancțiunea care lipsește actul juridic civil de efectele contrarii normelor juridice edictate pentru încheierea sa valabilă"(1) .

Cu alte cuvinte, nulitatea poate fi calificată drept un instrument juridic de asigurare a conformității între dispoziția legală și actul juridic civil contrar acesteia.

În acest context conceptual, menționăm că, deși nici Codul muncii (în continuare C. mun.) nu definește nulitatea, acesta reglementează efectele sale în art. 57.

Totodată, prevederi disparate, cu privire la nulitate, figurează și în alte articole din Cod, exempli gratia: art. 15 C. mun. cu privire la interdicția de a încheia un contract individual de muncă în scopul prestării unei munci ilicite ori morale; art. 16 C. mun. cu privire la forma scrisă obligatorie a contractului individual de muncă; art. 27 alin. (2) C. mun. cu privire la încheierea unui contract de muncă numai în baza unui certificat medical care s ateste că salariatul este apt pentru prestarea activității; art. 62 alin. (3) C. mun. cu privire la elementele pe care trebuie să le cuprindă decizia de concediere urmare a săvârșirii unei abateri disciplinare, a arestării preventive, a constatării inaptitudinii fizice/psihice, precum și a necorespunderii profesionale; art. 78 C. mun. cu referire la concedierea dispusă cu nerespectarea procedurii prevăzute de lege; art. 251 alin. (1) C. mun. cu privire la efectuarea cercetării disciplinare; art. 252 alin. (2) C. mun. cu referire la conținutul deciziei de sancționare.

În orice caz, și în materia studiată, nulitatea din dreptul muncii poate fi definită ca reprezentând sancțiunea care lipsește actul juridic de dreptul muncii, total sau parțial de efectele sale juridice, ca urmare a încălcării condițiilor legale necesare pentru încheierea sa valabilă.

Nulitatea poate afecta următoarele categorii de acte juridice de dreptul muncii:

(i) contractul individual de muncă, atât ca negotium, cât și ca instrumentum;

(ii) clauzele contractului individual de muncă;

(iii) actele unilaterale emise de angajator privind executarea, modificarea, suspendarea sau încetarea contractului individual de muncă;

(iv) clauzele contractului colectiv de muncă. În acest ultim caz, nulitatea este reglementată de art. 142 din Legea nr. 62/2011 privind dialogul social(2) .

2. CADRUL JURIDIC

Regimul juridic al nulității se referă la "regulile cărora este supusă nulitatea absolută ori cea relativă"(3).

Aceste reguli se referă la trei aspecte: (i) subiectele de drept care pot invoca nulitatea, (ii) termenul în care se poate invoca nulitatea și (iii) posibilitatea remedierii nulității(4).

În cele ce urmează, vom proceda la o analiză a subiectelor de drept ce pot invoca nulitatea în dreptul muncii, pornind de la regulile comune ale nulității stabilite de Codul civil și evidențiind atât asemănările, cât și deosebirile dintre nulitatea în dreptul muncii și nulitatea în dreptul civil.

Potrivit Codului civil, nulitatea absolută poate fi invocată de (i) orice persoană interesată [art. 1247 alin. (2) noul C. civ.], precum și (ii) de către de instanță, din oficiu, în conformitate cu art. 1247 alin. (3) noul C. civ..

3. SUBIECTELE DE DREPT CARE POT INVOCA NULITATEA

3.1. Invocarea nulității absolute de către orice persoană interesată

Rațiunea pentru care art. 1247 alin. (2) noul C. civ. instituie regula potrivit căreia nulitatea absolută poate fi invocată de orice persoană interesată, este aceea că norma de drept nesocotită la încheierea actului juridic ocrotește un interes de ordine publică.

..........


În versiunea gratuită textul este afișat parțial. Pentru textul integral alegeți un abonament Lege5 care permite vizualizarea completă a documentului.

;
se încarcă...