Universul Juridic nr. 8/2016

Răspunderea penală privind fondul forestier din perspectiva noilor coduri
de Voinea Andrei

01 august 2016

În versiunea gratuită textul este afișat parțial. Pentru textul integral alegeți un abonament Lege5 care permite vizualizarea completă a documentului.

Cumpără forma completă
  •  

1. Considerații generale

Intrarea în vigoare a noilor coduri a adus o serie de schimbări în mediul juridic românesc.

Datorită trecerii timpului au fost necesare actualizări ale actelor normative, printre care Codul civil, Codul de procedură civilă, Codul penal, Codul de procedură penală.

Adoptarea celor patru coduri constituie și îndeplinirea unor exigențe generate de aderarea României la Uniunea Europeană, la 1 decembrie 2007, precum și un pas înainte, în dezvoltarea societății noastre, inclusiv prin promovarea și ocrotirea valorilor din domeniul mediului.

Noul Cod penal, cât și noul Cod de procedură penală au intrat în vigoare la 1 februarie 2014. Noul Cod penal, aduce schimbări semnificative și în materie de răspundere. Aceste schimbări au aplicabilitate și în dreptul penal al mediului.

În literatura juridică de specialitate s-a arătat că: "Înțelegerea particularităților răspunderii în materie de mediu presupune prezentarea, în prealabil, a unor noțiuni majore, definitorii pentru ramura de drept și aflate în strânsă legătură cu toate instituțiile juridice fundamentale ale sale. Este vorba de noțiunea juridică de "mediu", recunoașterea și garantarea dreptului uman fundamental la un mediu sănătos și echilibrat, ecologic și precizarea locului dreptului mediului în contextul diviziunii clasice fundamentale a dreptului în drept public și drept privat. Prezente în diferite texte oficiale asemenea noțiuni și dimensiuni se află în conexiuni importante cu instituția fundamentală a răspunderii"(1).

Ideea unei incriminări generale transpare și își găsește expresii importante prin Directiva 2008/99/CE din 19 noiembrie 2008 privind protecția mediului prin intermediul dreptului penal, care pornește de la ideea că respectarea legislației de mediu poate fi întărită prin existența sancțiunilor penale, ce reflectă o dezaprobare socială evidentă. Obiectul său declarat este acela de a stabili măsuri în legătură cu dreptul penal în vederea protejării mai eficace a mediului și a asigura o armonizare la nivelul legislațiilor statelor membre ale Uniunii Europene în ceea ce privește incriminările și sancțiunile aplicabile în materie de mediu, spre a se evita ca autorii acestor infracțiuni să profite de eventualele divergențe în reglementare. În fine, textul unional-european instituie cerința stabilirii unor sancțiuni (penale) "efective, proporționate și disuasive", degajându-se astfel ideea că incriminarea penală ar putea îmbrăca un caracter preventiv accentuat.

"În dreptul intern, după dezamăgirile în domeniu provocate de noul Cod penal care ignoră practic semnificațiile penale ale problematicii ecologice, un progres notabil pe drumul cristalizării unei infracțiuni-tip, autonome de mediu l-a constituit consacrarea prin modificările și completările aduse de Legea nr. 187/2012 Legii nr. 535/2004 a infracțiunii de terorism ecologic [art. 32 (3) lit. b) și c) ]. În ciuda insuficiențelor de până acum a intervenției penale în acțiunea de protecție a mediului, exprimate în caracterul parțial, relativ inadecvat al incriminărilor ori eficacitatea redusă a sancțiunilor, calea penală a ecologiei prezintă virtuți incontestabile de negăsit la alte forme de răspundere. Este vorba, în primul rând, de funcția de intimidare, prin pedeapsă a autorului potențial al infracțiunii de mediu și, ca urmare, efectul său preventiv. Caracterul infamat al procesului penal, cu atât mai mare cu cât este vorba de vătămările aduse unor valori ecologice și publicitatea deosebită a lui, amplificată de mass-media post-modernă sporește efectul disuasiv al măsurilor de natură penală. Astfel, dreptul penal apare ca fiind mai bine adaptat rolului preventiv-incitativ care domină acțiunea de protejare a mediului.

Desigur, mențiunea incriminărilor de mediu răspândite în art. 98 din O.U.G. nr. 195/2005 privind protecția mediului și în numeroasele reglementări sectoriale în materie ecologică, a caracterului lor preponderent de dependență de prescripțiile administrative și insuficienta adaptare la particularitățile domeniului afectează major eficiența intervenției penale în vederea protecției mediului"(2) .

2. Răspunderea juridică

..........


În versiunea gratuită textul este afișat parțial. Pentru textul integral alegeți un abonament Lege5 care permite vizualizarea completă a documentului.

;
se încarcă...