Universul Juridic nr. 6/2016

Considerații privind criteriile de alegere a diverselor regimuri matrimoniale
de Muntean Anca Doriana

02 iunie 2016

În versiunea gratuită textul este afișat parțial. Pentru textul integral alegeți un abonament Lege5 care permite vizualizarea completă a documentului.

Cumpără forma completă
  •  

Până de curând, în legislația țării noastre, persoanele care se căsătoreau nu aveau posibilitatea de a dispune cum doresc să-și organizeze viața de familie sub aspect patrimonial, întrucât nu exista o reglementare legală în acest sens, fiind recunoscut de legiuitor un singur regim matrimonial legal. Potrivit art. 30 C. fam., singurul regim matrimonial legal era cel al comunității de bunuri, potrivit căruia toate bunurile dobândite de către cei doi soți sub durata căsătoriei erau bunuri comune de la data dobândirii lor, fiind lovită de nulitate absolută orice convenție contrară a soților în acest sens, instituindu-se chiar și o prezumție de comunitate în acest sens, în alin. (3) al aceluiași articol din Codul familiei.

Regimul juridic al raporturilor patrimoniale dintre soți înainte de intrarea în vigoare a Codului familiei, era reglementat de Codul civil de la 1864 într-o manieră diferită(1) , fiind consacrat un regim matrimonial legal de tip separatist, soții având totodată posibilitatea de a încheia o convenție matrimonială, potrivit art. 1223 VCC, care, pentru a fi valabilă, era necesar să fi fost încheiată înainte de căsătorie(2) , în forma și condițiile prevăzute de lege, din reglementările legale în discuție reieșind faptul că regimul matrimonial aplicabil căsătoriei putea fi stabilit numai anterior momentului încheierii acesteia.

În țara noastră, după intrarea în vigoare a Codului Civil 2009, începând cu data de 1 octombrie 2011, tuturor persoanelor căsătorite (chiar și anterior acestui moment, potrivit art. 27 din Legea nr. 71/2011(3) de punere în aplicare a Legii nr. 287/2009(4) privind Codul civil) le este recunoscut dreptul de a alege regimul matrimonial care urmează a le guverna căsătoria. Prin urmare, alegerea unui alt regim matrimonial decât cel al comunității legale de bunuri, care reprezintă regimul matrimonial legal în țara noastră, se face prin încheierea unei convenții matrimoniale, conform dispozițiilor art. 329 C. civ. Din acest articol se desprinde ideea că, ori de câte ori persoanele care urmează a se căsători nu încheie anterior acestui moment o convenție matrimonială prin care să aleagă un alt regim matrimonial decât comunitatea legală, li se va aplica acest regim matrimonial prin efectul legii, atâta timp cât nu intervine o convenție contrară în acest sens după încheierea căsătoriei.

Potrivit actualei reglementări în materie, soții au posibilitatea de a alege unul dintre următoarele regimuri matrimoniale: comunitatea legală, separația de bunuri sau comunitatea convențională (art. 312 C. civ.).

Un aspect extrem de important în acest sens este faptul că soții nu sunt ținuți de un singur regim matrimonial pe întreaga durată a căsătoriei, ci au posibilitatea de a face demersurile necesare în sensul modificării sau schimbării acestuia, atunci când consideră că dispozițiile care reglementează un alt regim matrimonial s-ar plia mai bine pe relațiile dintre ei, cu respectarea condițiilor impuse de lege. Astfel, potrivit art. 369 C. civ., după cel puțin un an de la încheierea căsătoriei, soții pot, ori de câte ori doresc, să înlocuiască regimul matrimonial existent cu un alt regim matrimonial ori să îl modifice, cu respectarea condițiilor prevăzute de lege pentru încheierea convențiilor matrimoniale(5) .

Toate aceste modificări legislative în materia relațiilor de familie se datorează transformării suferite de întregul circuit civil de-a lungul timpului. Acest lucru poate fi pus pe seama procesului de globalizare, care, dincolo de implicațiile politice pe care le are în vedere, a dat naștere și unor diverse tipologii umane, care se caracterizează prin trăsături specifice distincte, influențate de diverși factori sociali, economici, morali sau religioși și care trăiesc și se dezvoltă în societate ca titulari de drepturi și obligații. În cadrul statelor membre ale Uniunii Europene se urmărește armonizarea legislațiilor naționale cu cea europeană, astfel încât să fie înlăturate discrepanțele majore dintre normele de drept prevăzute în actele normative ale acestor state. Putem spune că fenomenul este unul extrem de complex, fiind necesar totodată ca acest proces să aibă în vedere și numeroasele tratate ratificate de România(6), astfel încât să nu apară norme de drept conflictuale.

Din punct de vedere al efectelor pe care le produce încheierea căsătoriei sub aspect patrimonial, la nivel mondial se poate observa faptul că în legislația a numeroase state există reglementată posibilitatea soților de a alege acel regim matrimonial care să fie în deplină rezonanță cu modul lor de viață, drept de opțiune care este însă limitat de viziunea legiuitorului, în sensul că aceștia nu pot alege decât unul dintre acele regimuri matrimoniale care sunt reglementate de legea aplicabilă căsătoriei.

Chiar și așa, oricât de galopant ar fi procesul de globalizare în ceea ce privește alte aspecte ale societății și oricât de mare ar fi impactul unui astfel de demers, acesta nu poate anihila caracterul unic al fiecărei persoane în parte, caracter care îl determină să facă anumite alegeri, apreciate ca fiind cele mai potrivite în ceea ce îl privește, raportat la anumite situații de fapt. Spre exemplu, în ceea ce privește căsătoria, este posibil ca un cuplu să aprecieze faptul că regimul comunității legale de bunuri este cel care se potrivește cel mai bine relațiilor dintre ei la un anumit moment dat, însă după o anumită perioadă de timp, când se schimbă situația de fapt inițială și unul dintre soți manifestă un caracter neglijent, care pune în pericol grav interesele familiei, aceștia pot opta pentru un regim de separație de bunuri, ceea ce le conferă o minimă stabilitate din punct de vedere economic.

Tot astfel stau lucrurile și atunci când persoanele care se căsătoresc aleg cărui regim matrimonial decid să se supună pe durata căsătoriei. Astfel, apare următoarea întrebare: care sunt aspectele care pot influența soții în alegerea unui anumit regim matrimonial? Desigur, răspunsul nu poate fi unul general valabil, însă se pot identifica anumite "criterii" avute în vedere de către cei implicați atunci când trebuie să ia o decizie în acest sens.

În demersul conturării unui răspuns la această întrebare, este important să subliniem faptul că, în cele mai multe cazuri, soții au posibilitatea de a alege între două categorii de regimuri matrimoniale, respectiv regimuri matrimoniale de tip comunitar sau regimuri matrimoniale de tip separatist. Fiind vorba despre norme juridice cu caracter dispozitiv, dreptul de a alege un anumit regim matrimonial se poate perfecta, potrivit legii, numai prin încheierea unei convenții matrimoniale, ceea ce conduce la interesul legiuitorului față de acele cupluri care nu încheie o astfel de convenție, aspect care a impus reglementarea unui regim matrimonial legal, ținând cont și de faptul că între căsătorie și regimul matrimonial aplicabil acesteia există o relație de interdependență, în sensul că nu există nicio căsătorie care să nu fie guvernată de regulile specifice unui anumit regim matrimonial, dar nici un regim matrimonial care să existe în afara căsătoriei.

Din acest punct de vedere, în legislația țării noastre, regimul matrimonial legal este cel al comunității legale de bunuri, reglementat în cuprinsul art. 339-359 C. civ., apreciat de legiuitor ca fiind cel care oglindește cel mai bine unul dintre principiile directoare ale căsătoriei, respectiv cel al egalității dintre femei și bărbați, fiind considerată cea mai echitabilă(7) alegere în acest sens, având în vedere însăși comunitatea de viață și de decizie pe care o presupune instituția căsătoriei.

Așadar, opțiunea soților în ceea ce privește regimul matrimonial este limitată, în sensul că aceștia pot alege să se supună regulilor care reglementează regimul matrimonial legal, sau pot opta pentru regimurile matrimoniale convenționale, fie că este vorba despre un regim de tip comunitar, fie de un regim de tip separatist.

În practică, putem remarca faptul că există atât persoane care au cunoștință despre existența dreptului de a alege ca relațiile lor patrimoniale să fie guvernate de regulile unui anumit regim matrimonial, fiind vorba, desigur, despre unul dintre acele regimuri matrimoniale recunoscute de lege, pe de o parte, iar pe de altă parte, faptul că există persoane care, la momentul încheierii căsătoriei sau care sunt deja căsătorite, nu au cunoștință despre acest drept arbitrar de a dispune, ori, chiar dacă au cunoștință despre acest lucru, nu cunosc efectele pe care o astfel de decizie le poate avea în ceea ce privește viața lor de familie, motiv pentru care urmează "tradiția" și nu fac niciun demers în acest sens, regimul matrimonial al comunității legale de bunuri fiind cel care, așa cum am precizat, va fi cel care va guverna relațiile patrimoniale ale acestora, prin puterea legii, ca efect al încheierii căsătoriei și datorită faptului că nu există o convenție matrimonială derogatorie de la aceste dispoziții.

Indiferent din ce categorie fac parte cuplurile care se căsătoresc, legiuitorul român recunoaște acestora dreptul de a-și adapta regimul matrimonial pe parcursul întregii căsătorii, atunci când consideră că normele de drept care reglementează un alt regim matrimonial îi poate avantaja, singura limită în acest sens, așa cum am observat, fiind instituită de art. 369 C. civ.

Aceasta fiind soluția legiuitorului în materie, este important să facem o analiză a factorilor care influențează cuplurile care urmează să se căsătorească, sau chiar și pe cele care sunt deja căsătorite, să aleagă un anumit regim matrimonial, respectiv să-l modifice sau să-l schimbe pe cel existent. În acest sens, atât doctrina franceză(8), cât și cea română(9) identifică anumite aspecte care pot determina cuplurile să ia o astfel de decizie cu privire la raporturile lor nepatrimoniale.

*Articol publicat în revista Analele UVT - Seria drept nr. 2/2015.

..........


În versiunea gratuită textul este afișat parțial. Pentru textul integral alegeți un abonament Lege5 care permite vizualizarea completă a documentului.

;
se încarcă...