Universul Juridic nr. 3/2016

Desemnarea Procurorului General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție ca membru de drept în Consiliul Suprem de Apărare a Țării
de Olaru Codrut

28 martie 2016

În versiunea gratuită textul este afișat parțial. Pentru textul integral alegeți un abonament Lege5 care permite vizualizarea completă a documentului.

Cumpără forma completă
  •  

Legalitatea, oportunitatea sau necesitatea participării Procurorului General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție ca și membru de drept în Consiliul Suprem de Apărare a Țării constituie în ultima perioadă o problemă de un real interes public care a generat ample discuții, cu argumente pro sau contra, motiv pentru care considerăm utilă prezenta analiză.

Fără a minimaliza argumentele apărute în spațiul public în lipsa de fundament a unui astfel de demers, susținem în mod categoric necesitatea inițierii procedurii de modificare legislativă a legilor organice corespondente și considerăm că realizarea concretă a unei astfel de propuneri este un element cert de consolidare funcțională a Ministerului Public în ansamblul său.

Argumentația în susținerea acestui demers poate fi făcută pe multiple planuri și comportă o abordare pluridisciplinară.

Astfel, conform art. 119 din Constituția României "Consiliul Suprem de Apărare a Țării organizează și coordonează unitar activitățile care privesc apărarea țării și securitatea națională, participarea la menținerea securității internaționale și la apărarea colectivă în cadrul sistemelor de alianță militară, precum și la acțiuni de menținere sau de restabilire a păcii".

Potrivit art. 1 din Legea nr. 415/2002 privind organizarea și funcționarea Consiliului Suprem de Apărare a Țării(1) , acesta este autoritatea administrativă autonomă învestită, potrivit Constituției, cu organizarea și coordonarea unitară a activităților care privesc apărarea țării și siguranța națională.

În exercitarea atribuțiilor care îi revin, CSAT emite hotărâri care sunt obligatorii pentru autoritățile administrației publice și instituțiile publice la care se referă. Acestea răspund, în condițiile legii, de măsurile luate pentru punerea lor în aplicare (art. 3 din Legea nr. 415/2002).

Art. 5 al legii prevede că acest Consiliu este prezidat de Președintele României, îl are ca vicepreședinte pe prim-ministru și ca membrii pe: ministrul apărării naționale, ministrul de interne, ministrul afacerilor externe, ministrul justiției, ministrul industriei și resurselor, ministrul finanțelor publice, directorul Serviciului Român de Informații, directorul Serviciului de Informații Externe, șeful Statului Major General și consilierul prezidențial pentru securitate națională. Secretarul CSAT este numit de Președintele României și are rang de consilier de stat în cadrul Administrației Prezidențiale.

Din multitudinea de competențe și atribuții ale CSAT, cele prevăzute de art. 4 al Legii nr. 415/2002 pot fi considerate cu relevanță în domeniul de activitate al Ministerului Public, respectiv:

- CSAT analizează și/sau propune, potrivit legii, promovarea strategiilor de securitate națională, de apărare a țării, de ordine publică și siguranță națională a României (a. pct.1 și 3);

- CSAT propune spre aprobare măsurile necesare pentru apărarea și restabilirea ordinii constituționale (c. pct.2);

- CSAT avizează proiectele de acte normative inițiate sau emise de Guvern privind securitatea națională, organizarea generală a instituțiilor cu atribuții în domeniul securității naționale, condițiile de intrare, trecere sau staționare pe teritoriul României a trupelor străine (d. pct. 1, 2, 7);

..........


În versiunea gratuită textul este afișat parțial. Pentru textul integral alegeți un abonament Lege5 care permite vizualizarea completă a documentului.

;
se încarcă...