Universul Juridic nr. 3/2016

Camera de consiliu în legislația privind refugiații și regimul străinilor
de Jebelean Madalina

02 martie 2016

În versiunea gratuită textul este afișat parțial. Pentru textul integral alegeți un abonament Lege5 care permite vizualizarea completă a documentului.

Cumpără forma completă
  •  

Camera de consiliu intervine în soluționarea plângerilor formulate în baza Legii nr. 122/2006 privind azilul în România(1) .

Procedura în acest caz este mai mult decât una de cameră de consiliu, ea este - după cum însuși textul o declară - confidențială.

În cazul în care Oficiul Român pentru Imigrări îi acordă solicitantului o formă de protecție subsidiară sau îi respinge cererea de azil, acesta poate face plângere, care va fi soluționată de judecătoria în a cărei rază teritorială se află structura specializată pe probleme de azil a Oficiului Român pentru Imigrări care a emis hotărârea(2).

Cererea se va soluționa de instanță într-un termen scurt (și determinat ca limită superioară), ce nu poate depăși 30 de zile de la primirea cererii(3). La fel și hotărârea, odată pronunțată, este supusă unui regim special în ceea ce privește termenul de redactare - 5 zile de la pronunțare.

Cererea este, de fapt, o plângere în care calitatea procesual pasivă este dată de lege Oficiului Român pentru Imigrări, care devine astfel un intimat, în timp ce petent este solicitantul de azil a cărui cerere de azil a fost respinsă total sau în parte(4).

Cererea este una contencioasă, în urma soluționării sale stabilindu-se dacă petentului i se va recunoaște sau nu statutul de refugiat.

Cu toate acestea, ea se va soluționa în ședință de cameră de consiliu(5) . Este adevărat că textul vorbește despre ședința secretă, sintagmă care a dispărut din exprimarea noul C. proc. civ. și a rămas în textul de lege - probabil - ca o reminiscență din vechea reglementare, unde ședințele secrete existau, însă erau identice din perspectiva "compoziției" din sala de judecată cu cele de cameră de consiliu.

Ceea ce aici apare suplimentar este că pe lângă ședința secretă, legiuitorul mai menționează și că procedura se va desfășura cu respectarea principiului confidențialității.

Examinând textul de lege, constatăm că alin. (1) al art. 58 din legea menționată mai sus stipulează că dezbaterile vor avea loc în ședință secretă(6). Opinăm că nu poate fi vorba despre o cercetare judecătorească în ședință publică și dezbateri judiciare în ședință secretă, iar procedura per ansamblu la final să poată fi apreciată drept confidențială.

Dimpotrivă, în faza de cercetare judecătorească se discută excepțiile ridicate și probatoriul propus (care poate include chiar și audierea de martori), iar atunci când instanța apreciază acest lucru, poate dispune audierea solicitantului de azil, textul de lege - art. 63 - permițând acest lucru. Pe cale de consecință, este firesc și chiar imperativ ca și această fază se de desfășoare sub auspiciile confidențialității.

Discuția era de actualitate în contextul vechii reglementări, actualmente ea pierzându-și utilitatea câtă vreme în viziunea noul C. proc. civ. cercetarea procesului, în primă instanță, are loc întotdeauna în camera de consiliu.

Apreciem că legiuitorul nu a folosit exprimarea "dezbaterile au loc în camera de consiliu", cum era de așteptat, ci "în ședință secretă", deoarece a dorit să marcheze modul de desfășurare al ședinței de judecată, motiv pentru care a și menționat expres principiul confidențialității, care trebuie să guverneze această procedură.

Art. 60 din Legea nr. 122/2006 privind azilul în România prevede expres că părțile sunt Oficiul Român pentru Imigrări și solicitantul de azil a cărui cerere de azil a fost respinsă total sau în parte; mai departe, din art. 61 pct. 3 din același act normativ deducem că este admisibilă proba cu martori. Art. 59 arată că exercitarea drepturilor procedurale se face numai personal sau prin asistența unui apărător.

Așadar, în sala de judecată vor fi admiși reprezentantul Oficiului Român pentru Imigrări, solicitantul de azil, martorii încuviințați de instanță, apărătorul solicitantului, reprezentantul minorului/curatorul persoanei lipsite de discernământ(7) (atunci când acesta are sub 16 ani, cererea fiind depusă chiar de către reprezentant). Astfel, configurarea procesuală se apropie până la identitate cu cea prevăzută de art. 213 alin. (3) noul C. proc. civ., acesta fiind motivul pentru care apreciem că ședința este una de cameră de consiliu, exprimarea de ședință secretă reprezentând doar o necorelare legislativă în acord cu prevederile noului Cod.

Confidențialitatea procedurii este dată de faptul că atât pe lista de ședință, cât și în condica de soluții, identitatea părților nu este dezvăluită, fiind trecute doar inițialele, iar nu numele complet.

..........


În versiunea gratuită textul este afișat parțial. Pentru textul integral alegeți un abonament Lege5 care permite vizualizarea completă a documentului.

;
se încarcă...