Universul Juridic nr. 7/2015

Libertatea contractuală - un concept perimat în zilele noastre?
de Comsa Paul

19 iulie 2015

În versiunea gratuită textul este afișat parțial. Pentru textul integral alegeți un abonament Lege5 care permite vizualizarea completă a documentului.

Cumpără forma completă
  •  

1. ASPECTE INTRODUCTIVE

Libertatea a fost și este unul dintre cele mai explorate concepte din cadrul științelor sociale. Încă din cele mai vechi timpuri, aproape toate ideologiile juridice, economice și politice care au stat la baza organizării societății au pretins că indivizii au nevoie de libertate, aceasta fiind singura în măsură să creeze un spațiu de justiție și bunăstare socială. În economie, componente ale libertății precum "libertatea economică", "libertatea comerțului", "libertatea proprietății" sau "libertatea contractuală" sunt întâlnite în atât de multe lucrări științifice, încât o simplă enumerare a acestora ar depăși cu mult dimensiunile acestui articol.

Deși în prezent există un consens aproape general cu privire la beneficiile libertății pentru societate, definiția acesteia produce în continuare numeroase controverse. Termenul de libertate nu poate exista în mod individual, ci doar în relație cu o potențială constrângere. A fi liber, înseamnă de a scăpa de anumite limite. În absența acestor limite, noțiunea de libertate nu ar mai avea sens și s-ar transforma în normalitate. Așadar, aceste constrângeri conferă măsura libertății, însă identificarea și interpretarea lor s-a dovedit a fi un demers dificil în literatura de specialitate.

De exemplu, expresia "libertate economică" este susceptibilă de mai multe înțelesuri, în funcție de limitele la care se raportează. De exemplu, potrivit doctrinei libertarianismului libertatea economică înseamnă un sistem economic care funcționează în absența intervenției statului, conform teoriilor socialiste conceptul semnifică înlăturarea dificultăților economice cu care se confruntă indivizii dintr-o societate, doctrinele radicale o caracterizează prin eliberarea de sub dominația unei clase sociale privilegiate, iar lista definițiilor nu se oprește aici.

Tema libertății este un subiect deosebit de vast, cu implicații în toate științele sociale. Prin urmare, în această lucrare m-am limitat la a cerceta o componentă a libertății pe care o consider esențială în materiile dreptului privat și științelor economice, și anume libertatea contractuală. Deși la prima vedere pare un subiect banal, pur teoretic și desuet în contextul în care aproape fiecare tratat de economie generală sau de drept privat european face referire la el, în realitate chestiunea libertății contractuale este una deosebit de actuală, cu un impact considerabil asupra noilor tendințe legislative, jurisprudențiale și economice și cu importante evoluții în ultimii ani din perspectivă conceptuală.

Libertatea contractuală constituie în prezent un fundament pentru legislația românească și europeană în materia dreptului privat și reprezintă unul dintre pilonii esențiali ai economiei de piață(1). Deși aparent fiecare individ trăiește cu impresia că poate defini cu ușurință libertatea contractuală, conceptul este, în realitate, susceptibil de mai multe înțelesuri, precum vom vedea în cuprinsul acestui articol. Regimurile politice și marile curente de gândire care s-au succedat în istorie și-au pus fiecare dintre ele amprenta asupra noțiunii, aceasta fiind permanent "îmbogățită" cu noi valențe. În acest articol voi face referire la cinci ideologii care au influențat gândirea europeană și ale căror concluzii au fost preluate de legiuitorii contemporani, și anume: libertarianismul, pozitivismul, solidarismul contractual, utilitarismul și teoria justiției sociale. Toate aceste doctrine au influențat masiv legislația în materia contractelor, domeniu care a cunoscut o efervescență semnificativă în ultimul deceniu.

Cu intenția declarată de a constitui un punct de pornire pentru studii ulterioare aprofundate, prin articolul de față urmăresc atingerea a două obiective principale, și anume: examinarea succintă a conceptului de libertate contractuală în legislație, jurisprudență și doctrină și cercetarea impactului pe care îl au controversele doctrinare asupra opiniilor societății civile și direcțiilor de dezvoltare a dreptului contractelor. Astfel, voi demonstra că noțiunea de libertate contractuală rămâne și în prezent un concept deosebit de controversat, cu semnificații diverse. În plus, așa cum bine susținea profesorul Liviu Pop(2), "libertatea contractuală cunoaște în prezent o eroziune vizibilă și constantă" care se reflectă atât în noile tendințe legislative și jurisprudențiale, cât și în opiniile publicului larg.

Având aceste scopuri în minte, am împărțit cuprinsul lucrării în trei părți. În prima parte voi examina noțiunea de libertate contractuală, așa cum a fost dezvoltată de cinci mari curente de gândire economică reprezentative pe plan european. A doua parte va trata sumar legislația și jurisprudența română în materia libertății contractuale, cu referiri și la soluțiile adoptate în alte țări europene. În a treia parte voi cerceta modul în care este concepută libertatea contractuală de societatea civilă, făcând referire îndeosebi la rezultatele unui test prin intermediul căruia am evaluat percepțiile studenților aflați în anul terminal la o facultate de drept și pe cele ale unor masteranzi de științe economice.

2. DOCTRINA - SURSA PRINCIPALELOR CONTROVERSE ÎN MATERIA LIBERTĂȚII CONTRACTUALE

Literatura economică și juridică de specialitate oferă numeroase definiții ale conceptului de libertate contractuală, grupate în jurul a trei elemente, și anume: libertatea de a stabili conținutul contractului prin negocierea clauzelor contractuale, libertatea de a alege între mai multe tipuri de contracte și libertatea de a executa obligațiile contractuale. De asemenea, libertatea contractuală poate fi privită atât din perspectiva unei acțiuni, respectiv posibilitatea unei persoane fizice sau juridice de a se angaja într-o relație contractuală, cât și din perspectiva unei inacțiuni, când se referă la posibilitatea unei persoane de a refuza un anumit angajament contractual.

Precum am arătat și în introducerea acestui articol, libertatea contractuală nu poate fi analizată în absența unei potențiale constrângeri la care se raportează. Constrângerile fiind diverse, iar opiniile doctrinare deosebit de eterogene, o examinare a tuturor curentelor de gândire cu privire la libertatea contractuală s-ar dovedi o misiune anevoioasă. Prin urmare, în această lucrare m-am rezumat la a prezenta cinci ideologii care au un impact considerabil asupra noțiunii de libertate contractuală: libertarianismul, pozitivismul, solidarismul contractual, utilitarismul și teoria justiției sociale.

2.1. Libertarianismul

Libertarienii susțin că libertatea contractuală este un drept natural care poate exista în absența statului și este consecința, din punct de vedere practic, a teoriei autonomiei de voință. Conform acestei teorii, omul este prin natura sa liber, iar îngrădirea sau limitarea libertății sale stă doar în puterea și voința sa. Prin urmare, libertatea contractuală este considerată a fi un principiu absolut, fiind incompatibilă cu orice fel de ingerință din partea autorităților publice.

Cele două axiome esențiale ale doctrinei libertariene sunt dreptul la proprietate privată și dreptul oricărui individ de a culege roadele muncii sale fără niciun fel de restricții(3). Libertatea contractuală derivă din libertatea proprietății. Astfel, dacă un individ este proprietar legitim asupra unui bun, atunci el poate dispune în mod liber de respectivul bun, prin intermediul unui contract.

Când o persoană își asumă obligații prin contract, atunci aceasta își limitează libertatea prin propria voință, fără coerciții din exterior. Libertarienii consideră că principala amenințare la adresa libertății contractuale este intervenția discreționară a statului. Potrivit reputatului economist englez Adam Smith, în ipoteza existenței statului, acesta ar trebui să se limiteze la a sancționa atacurile la adresa persoanelor, proprietății și libertății contractuale, fără a interveni în acordurile private de voință(4). Cu alte cuvinte, nicio lege nu ar trebui să interzică sau să restricționeze libertatea de a contracta, decât în ipoteza în care contractul respectiv ar reprezenta un furt de proprietate și ar încălca astfel libertățile naturale ale celorlalți(5). Orice altă intervenție din partea statului reprezintă o intruziune imorală într-o negociere privată(6).

Libertarienii apreciază că legea reprezintă dreptul natural al oricărei persoane și nu este produsul activității autorităților publice sau produsul legislației pozitive, ci rezultatul neintenționat al dezvoltării istorice a societății(7). Așadar, atunci când se încheie un contract, voința individuală își extrage puterea creatoare de obligații în mod natural din ea însăși, și nu de la legea pozitivă, fiind autonomă.

În ceea ce privește interpretarea conținutului contractual, instanțele pot fi chemate să determine întinderea și înțelesul clauzelor contractuale, ținând seama de voința internă a părților la momentul formării acordului de voință(8). De altfel, Immanuel Kant a evidențiat faptul că, pentru a fi voluntare, "contractele trebuie să se bazeze pe acordul stărilor mentale subiective ale părților contractante"(9). Totuși, pentru a elimina neajunsurile unei astfel de teorii care generează riscul unei interpretări arbitrare din partea unor funcționari publici, s-a considerat că "pentru o teorie liberală a contractelor este mult mai bine să se afirme că, dacă două părți acționează în vederea transferului unor titluri și niciuna dintre ele nu este supusă vreunei violențe fizice, atunci contractul se dovedește prin aceasta a fi voluntar, consensual și valid"(10).

* Articolul a fost publicat în volumul Studii și cercetări juridice europene. Conferința internațională a doctoranzilor în drept, coord. Radu I. Motica, Viorel Pașca, Lucian Bercea, ed. 7, Ed. Universul Juridic, București, 2015.

(1) Potrivit art. 134 alin. (1) din Constituția României, "Economia României este economie de piață, bazată pe libera inițiativă și concurență".

..........


În versiunea gratuită textul este afișat parțial. Pentru textul integral alegeți un abonament Lege5 care permite vizualizarea completă a documentului.

;
se încarcă...