Universul Juridic nr. 4/2016

Este clauza de preciput o liberalitate?
de Ionas Diana-Geanina

18 aprilie 2016

În versiunea gratuită textul este afișat parțial. Pentru textul integral alegeți un abonament Lege5 care permite vizualizarea completă a documentului.

Cumpără forma completă
  •  

1. Noțiunea de liberalitate

Noțiunea de liberalitate provine din latinescul liber care desemnează nu numai "libertatea de a dispune, o libertate a proprietății, o libertate a proprietarului... dar și o libertate a sentimentelor, o libertate a acestor fenomene psihologice afective, aparținând celui marcat de semnul gratuității".(1)

Vechiul Cod civil califică liberalitățile ca excepții de la actele oneroase, fiind văzute cu scepticism. Acest scepticism a fost determinat de menținerea unei concepții feudal-arhaice în temeiul căreia liberalitățile erau văzute ca mijloace de "despuiere patrimonială, care puneau în pericol economic succesorii dispunătorului", dar și de faptul că liberalitățile nu erau apreciate ca mijloace de organizare economică a societății(2) .

De asemenea, vechea reglementare era ambiguă, în sensul că prevedea doar donația și legatul ca forme ale liberalității însă, sub diferite denumiri, reglementa alte specii de liberalități, cum ar fi, de exemplu, instituirea contractuală, substituțiile vulgare, remiterea de datorie.

La o prima vedere, ce poate fi mai simplu decât a distinge o liberalitate de un act oneros? În cazul liberalității, dispunătorul nu așteaptă nimic în schimbul însărăcirii sale, în timp ce, în cazul actelor oneroase, el așteaptă o contrapartidă echivalentă. Liberalitățile reprezintă o subdiviziune a actelor juridice cu titlu gratuit, fiind caracterizate prin faptul că dispunătorul își micșorează, în mod actual sau după moarte, patrimoniul cu folosul patrimonial procurat gratificatului(3).

Această simplitate nu este însă decât aparentă, noțiunea de liberalitate devenind tot mai ambiguă și mai relativă în funcție de împrejurările cauzei.

În doctrină au fost propuse mai multe criterii pentru a defini o liberalitate.

Astfel, în funcție de criteriul formal, se constată faptul că acestea sunt acte juridice supuse unor reguli speciale de formă. Cu toate acestea, există liberalități, cum ar fi donațiile indirecte sau darul manual care, deși presupun atât o micșorare a patrimoniului dispunătorului corelativ cu mărirea patrimoniului beneficiarului și sunt efectuate cu intenție liberală, nu sunt supuse acestui formalism. În funcție de criteriul obiectiv, liberalitatea este actul juridic civil care asigură beneficiarului procurarea unui avantaj patrimonial, ea fiind cu necesitate un act dezechilibrat. Exigența criteriului obiectiv este impusă de dreptul pozitiv. Criteriul este însă insuficient în calificarea unei liberalități, întrucât mărirea patrimoniului beneficiarului corelativ cu însărăcirea dispunătorului se poate realiza și în lipsa unei intenții de gratificare. În funcție de criteriul subiectiv, liberalitatea este un act juridic caracterizat de intenția liberală a dispunătorului. Nici acest criteriu nu este suficient pentru a defini o liberalitate, căci poate exista intenție liberală și în cazul unei donații afectate de o sarcină care să-i depășească valoarea, caz în care nu mai vorbim despre o liberalitate.

În consecință, niciunul dintre aceste criterii privite în mod individual nu este suficient pentru a caracteriza o liberalitate, ci toate împreună au puterea de a contura noțiunea de liberalitate.

Pentru toate aceste considerente, concluzionăm că liberalitățile sunt acte juridice patrimoniale cu titlu gratuit, prin care dispunătorul se sacrifică pe sine în favoarea altuia, având conștiința și intenția de a face un bine fără să primească ceva în schimb(4).

Raportat la prevederile art. 984 alin. (2) care statuează faptul că nu se pot face liberalități decât prin donație sau prin legat cuprins în testament, se constată că noțiunea de liberalitate este un concept relativ și general, care grupează în conținutul său subcategorii sau specii numite. Ele nu există decât prin formele lor de manifestare, căci în final ele nu vizează o singură realitate juridică, ci reprezintă o noțiune unitară care adună mai multe instrumente în jurul trăsăturilor comune(5)

2. Clasificarea liberalităților

Codul civil menține în parte dispozițiile anterioare, în sensul că în continuare se prevede cu titlu de principiu faptul că liberalități nu se pot face decât prin donație sau legat cuprins în testament(6) .

Pe lângă aceste liberalități clasice, doctrina a identificat și "liberalități atipice" sau cvasi-liberalități, fiind incluse în această categorie - clauza de preciput, sponsorizarea, mecenatul, liberalitățile comerciale(7).

Raportat la elementul de natură obiectivă care caracterizează liberalitățile, acestea se clasifică în două categorii: liberalități pur gratuite și liberalități relative.

Liberalitățile pur gratuite presupun întotdeauna o însărăcire a dispunătorului, o micșorare a patrimoniului acestuia, căreia nu îi corespunde niciun fel de prestație echivalentă din partea gratificatului. Obiectul prestației dispunătorului poate să constea în transmiterea unui drept real sau în crearea unei obligații de a da în sarcina sa.

Liberalitățile relative presupun o contraprestație din partea gratificatului, contraprestație care acoperă numai parțial sacrificiul făcut de către dispunător. În acest caz, excedentul de care profită gratificatul rămâne pentru el un surplus gratuit, pentru care nu datorează nimic în schimb. Pentru a ne afla însă, în prezența unei liberalități este necesar să se dovedească faptul că dispunătorul a acționat cu intenția de a gratifica.

Raportat la numărul de voințe pe care le presupune formarea actului juridic, acestea se clasifică în liberalități contractuale și liberalități unilaterale.

Astfel, există liberalități care presupun un acord de voință pentru a se forma în mod valabil. În această categorie se includ contractele de donație care implică nu numai oferta de donație dar și acceptarea gratificatului. În schimb, testamentul este un act juridic unilateral care ia naștere în mod valabil prin simpla manifestare de voință a testatorului, evident, cu respectarea celorlalte condiții de valabilitate prevăzute de lege.

..........


În versiunea gratuită textul este afișat parțial. Pentru textul integral alegeți un abonament Lege5 care permite vizualizarea completă a documentului.

;
se încarcă...