Universul Juridic nr. 6/2016

Efectele radierii societății comerciale asupra personalității sale juridice
de Gabriel Mihai

28 iunie 2016

În versiunea gratuită textul este afișat parțial. Pentru textul integral alegeți un abonament Lege5 care permite vizualizarea completă a documentului.

Cumpără forma completă
  •  

Personalitatea juridică constituie aptitudinea unei persoane juridice de a dobândi drepturi și de a-și asuma obligații. Pentru a putea fi titularul unor obligații sau al unor drepturi proprii o entitate trebuie să dețină capacitate civilă și patrimoniu propriu. Această aptitudine a persoanei juridice este exprimată prin încheierea de acte juridice civile de către organul de conducere. Personalitatea juridică îi conferă entității organizate calitatea de subiect de drept, caracterizat prin: a) atribute de identificare proprii (sediu propriu, denumire, emblemă); b) voință și interese proprii, pe care le exercită sau, după caz, le gestionează prin organele proprii; c) patrimoniu propriu, distinct de cel al constituenților;d) naționalitate proprie, distinctă de cea a constituenților; e) responsabilitate juridică proprie.

Calitate de subiect de drept pentru o societate comercială se dobândește prin înmatricularea acesteia în Registrul Comerțului (art. 41 din Legea nr. 31/1990). Sfârșitul capacității de exercițiu a persoanei juridice este marcat de momentul încetării capacității de folosință a persoanei juridice și coincide cu încetarea persoanei însăși. Potrivit art. 251 alin. 1 C. civ." persoanele juridice supuse înregistrării încetează la data radierii din registrele în care au fost înscrise"(1) .

Încetarea persoanei juridice(2), sfârșitul calității de subiect de drept civil se produce prin mai multe moduri între care cel mai frecvent este dizolvarea.

Dizolvarea persoanei juridice reprezintă prima fază a procesului de încetare a existenței societății aplicabilă în cazurile prevăzute de lege.

Operațiunile de dizolvare au numai rolul de a declanșa procesul de încetare a existenței societății comerciale și nu afectează personalitatea juridică a societății, întrucât această caracteristică este indispensabilă societății comerciale pentru îndeplinirea celorlalte proceduri care privesc lichidarea patrimoniului social(3).

Dizolvarea are ca efect direct și obligatoriu lichidarea persoanei juridice.

Lichidarea reprezintă a doua fază a procesului de încetare a existenței societății, subsecventă dizolvării și presupune anumite operațiuni privind lichidarea patrimoniului entității care, în final, să ducă la încetarea personalității juridice a acesteia. Din momentul deschiderii procedurii de lichidare administratorii nu mai pot întreprinde noi operațiuni, în caz contrar fiind ținuți personal și în solidar răspunzători pentru aceste acțiuni. (art. 2371 din Legea nr. 31/1990, republicată, instituie limitele răspunderii asociaților, atât pe parcursul desfășurării procedurilor de dizolvare, cât și în cadrul lichidării).

Conținutul lichidării este format din ansamblul operațiunilor juridice care urmăresc realizarea activului și plata pasivului persoanei juridice intrată în procedura dizolvării. Valorificarea activului se efectuează prin încasarea drepturilor ce i se cuvin de la alte subiecte de drept civil. Plata pasivului se realizează prin îndeplinirea obligațiilor pe care persoana juridică le are față de subiectul de drept civil. Cu alte cuvinte, după ce a intervenit dizolvarea, persoana juridică urmărește transformarea activului în lichidități și plata creditorilor, pentru ca, la finalul operațiunilor, să efectueze partajarea activului net ramas între asociați.

Prin intrarea în lichidare, societatea comercială își restrânge capacitatea de folosință, conform art. 248 alin. 2 C. civ., doar pentru efectuarea operațiunilor de recuperare a propriilor creanțe și distribuirea sumelor rezultate către creditori(4) .

În acest context, capacitatea civilă a persoanei juridice se menține pe durata lichidării pentru operațiunile necesare lichidării până la finalizarea acesteia (art. 233 alin. 4 din Legea nr. 31/1990). Principiul specialității capacitații de folosință, aplicabil și pe durata lichidării suportă o reducere a limitelor sale, în sensul ca persoana juridică rămâne titulara aptitudinii de a avea drepturi și obligații civile exclusiv necesare realizării activului și plății pasivului; capacitatea de exercițiu a persoanei juridice se manifestă prin activitatea lichidatorilor (numiți de adunarea generală sau judecător).

Sfârșitul capacității de exercițiu a persoanei juridice este marcat de momentul încetării capacității de folosință, respectiv acela al încetării ființei persoanei juridice.

..........


În versiunea gratuită textul este afișat parțial. Pentru textul integral alegeți un abonament Lege5 care permite vizualizarea completă a documentului.

;
se încarcă...