Universul Juridic nr. 1/2016

Răspunderea penală a persoanei juridice
de Balas Lucian

04 ianuarie 2016

În versiunea gratuită textul este afișat parțial. Pentru textul integral alegeți un abonament Lege5 care permite vizualizarea completă a documentului.

Cumpără forma completă
  •  

I. Principii generale ale răspunderii penale a persoanei juridice

În dreptul penal românesc contemporan răspunderea penală a persoanei juridice a fost reglementată inițial prin Legea nr. 278/2006, iar noul Cod penal, intrat în vigoare la data de

1 februarie 2014, a reglementat unitar instituția, în cadrul Titlului VI, intitulat "Răspunderea penală a persoanei juridice".

Art. 135 C. pen. precizează condițiile răspunderii penale a persoanei juridice și statuează că persoana juridică, cu excepția statului și a autorităților publice, răspunde penal pentru infracțiunile săvârșite în realizarea obiectului de activitate sau în interesul ori în numele persoanei juridice. Instituțiile publice nu răspund penal pentru infracțiunile săvârșite în exercitarea unei activități ce nu poate face obiectul domeniului privat.

Același articol mai prevede că răspunderea penală a persoanei juridice nu exclude răspunderea penală a persoanei fizice care a contribuit la săvârșirea aceleiași fapte.

Pentru ca o persoană juridică să poată fi subiect activ al unei infracțiuni va fi necesar să existe în primul rând o societate care să fi dobândit personalitate juridică în condițiile prevăzute de legislația specială civilă în domeniu. Aceste persoane juridice pot fi de drept privat sau de drept public, cu excepția celor menționate la art. 135 alin. (1) C. pen.

Personalitatea juridică este păstrată de către societățile aflate în procedură de lichidare, acestea putând fi subiect activ al infracțiunii, iar pentru a se evita sustragerea de la responsabilitatea penală, art. 493 alin. (1) lit. b) C. proc. pen. a prevăzut posibilitatea ca fie judecătorul de drepturi și libertăți, fie cel de cameră preliminară, fie instanța de judecată să dispună interdicția inițierii sau suspendarea fuziunii, a divizării sau a reducerii capitalului social al persoanei juridice care a început anterior. Art. 495 alin. (4) C. proc. pen. impune de altfel obligația unei persoane juridice implicate într-un proces penal să comunice în 24 de ore orice intenție de fuziune, divizare, dizolvare, reorganizare, lichidare sau reducere a capitalului social.

Legiuitorul a prevăzut oricum regula unei transferării a răspunderii penale la art. 151 alin. (1) C. pen. în sensul că în cazul pierderii personalității juridice prin fuziune, absorbție sau divizare intervenită după comiterea infracțiunii, răspunderea penală și consecințele acesteia se vor angaja fie în sarcina persoanei juridice create prin fuziune, în sarcina persoanei juridice absorbante, în sarcina persoanelor juridice care au fost create prin divizare sau care au dobândit fracțiuni din patrimoniul persoanei divizate.

Același principiu este garantat în faza execuțională a pedepsei de prevederile art. 496 C. proc. pen. iar persoana juridică rezultată prin fuziune, absorbție sau care a dobândit fracțiuni din patrimoniul persoanei divizate preia obligațiile și interdicțiile persoanei juridice condamnate.

O altă condiție pentru ca persoana juridică să poată fi subiect activ este aceea de a nu fi exceptată de lege de la răspunderea penală. Art. 135 alin. (1) C. pen. prevede o astfel de excepție, respectiv sunt exceptate statul și autoritățile publice. Prin art. 240 din Legea nr. 187/2012 s-a prevăzut faptul că autoritățile publice menționate la art. 135 C. pen. sunt cele prevăzute în mod expres de către Constituția României la art. 140, 142 și în Titlul III. Această imunitate penală a instituțiilor publice este restrânsă însă de art. 135 alin. (2) C. pen. doar la infracțiunile comise în exercitarea unei activități care nu poate face parte din domeniul privat. În acest sens, pot răspunde penal regiile autonome, sindicatele, fundațiile, spitalele, unitățile de învățământ.

O altă condiție a răspunderii penale o reprezintă condiția ca infracțiunea să fie comisă fie cu intenție, respectiv ca urmare a unei hotărâri adoptate în cadrul acesteia, fie din culpă, ca urmare a neglijenței societății, analizându-se sub acest aspect comportamentul organelor care conduc societatea.

Din analiza textului legal rezultă că pentru a putea răspunde penal persoana juridică trebuie să fi comis infracțiunea în realizarea obiectului de activitate al acesteia, în interesul acesteia sau în numele acesteia, aceste condiții fiind alternative.

Conform art. 135 alin. (3) C. pen. actual, nu este exclusă răspunderea penală a persoanei fizice care a contribuit la săvârșirea faptei, fiind astfel posibilă implicarea răspunderii penale, atât a persoanei juridice, cât și a persoanei fizice responsabile din cadrul conducerii societății.

În ceea ce privește vinovăția în cazul persoanei juridice, în doctrina de specialitate s-a evidențiat faptul că nu există o răspundere obiectivă a persoanei juridice iar aceasta poate răspunde pentru faptele comise cu forma de vinovăție reglementată legală, respectiv intenție, culpă sau intenția depășită, iar vinovăția persoanei juridice este distinctă de cea a persoanei fizice responsabile. Mai mult, persoana juridică poate acționa cu o formă de vinovăție identică cu cea a persoanei fizice responsabile sau poate acționa cu o formă distinctă de vinovăție față de aceasta.

..........


În versiunea gratuită textul este afișat parțial. Pentru textul integral alegeți un abonament Lege5 care permite vizualizarea completă a documentului.

;
se încarcă...