Universul Juridic nr. 1/2016

Abaterile disciplinare ale magistraților. Nerespectarea secretului deliberării sau a confidențialității lucrărilor care au acest caracter, precum și a altor informații de aceeași natură de care a luat cunoștință în exercitarea funcției, cu excepția celor de interes public, în condițiile legii
de Garbulet Ioan

12 ianuarie 2016

În versiunea gratuită textul este afișat parțial. Pentru textul integral alegeți un abonament Lege5 care permite vizualizarea completă a documentului.

Cumpără forma completă
  •  

1. Considerații generale

Abaterea disciplinară privind "nerespectarea secretului deliberării sau a confidențialității lucrărilor care au acest caracter, precum și a altor informații de aceeași natură de care a luat cunoștință în exercitarea funcției, cu excepția celor de interes public, în condițiile legii" este reglementată de art. 99 lit. j) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată(1) , cu modificările și completările ulterioare.

Prin Legea nr. 24/2012 pentru modificarea și completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor și Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii(2) s-au adus modificări importante în privința răspunderii disciplinare a magistraților, însă această abatere disciplinară nu este nouă, întrucât ea a existat și înainte de aceste modificări legislative, într-o formă simplificată, respectiv "nerespectarea secretului deliberării sau a confidențialității lucrărilor care au acest caracter" prevăzută de art. 97 lit. d) din Legea nr. 303/2004, iar prin republicarea legii din 14 noiembrie 2005 textul a devenit art. 99 lit. d).

De asemenea, această abatere disciplinară exista și sub imperiul Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească(3) , fiind reglementată în decursul timpului în diferite texte de lege. Astfel, la data intrării în vigoare a legii, această abatere disciplinară denumită "nerespectarea secretului deliberării sau a confidențialității lucrărilor care au acest caracter", a fost reglementată înart. 94 lit. e), iar după republicarea legii în 30 septembrie 1997, acest text de lege a devenit art. 122 lit. e) care a fost păstrat până la abrogarea acestui act normativ.

În prezent, abaterea disciplinară analizată este în realitate compusă din trei abateri disciplinare distincte, respectiv:

- nerespectarea secretului deliberării;

- nerespectarea confidențialității lucrărilor care au acest caracter;

- nerespectarea caracterului secret sau confidențial al altor informații de care magistratul a luat cunoștință în exercitarea funcției.

Cu alt prilej am arătat că, în general, răspunderea disciplinară este compusă dintr-un sistem de norme juridice ce au drept scop sancționarea acelor fapte, comise cu vinovăție, prin care sunt nerespectate una sau mai multe obligații de serviciu, stabilite în sarcina unei persoane, indiferent de modalitatea de încadrare a acestora. Antrenarea răspunderii disciplinare presupune îndeplinirea următoarelor condiții:

- existența unei valori sociale lezate, constând în obligațiile de serviciu și normele de conduită stabilite prin legi și regulamente;

- existența unui subiect al abaterii disciplinare, respectiv o persoană care desfășoară o activitate, indiferent de modalitatea de încadrare a acesteia;

- existența unei fapte prin care sunt nerespectate una sau mai multe obligații de serviciu;

- existența unei legături de cauzalitate dintre fapta comisă și rezultatul produs;

- vinovăția persoanei care comite abaterea disciplinară, manifestată atât sub forma intenției, cât și sub forma culpei. Pentru a interveni răspunderea disciplinară nu este necesară producerea unui prejudiciu material, ca rezultat direct sau indirect al abaterii disciplinare comise de acea persoană, fiind suficient ca abaterea să se fi produs ca faptă concretă ce a avut drept consecință încălcarea cu vinovăție a obligațiilor de serviciu sau a normelor de conduită. De asemenea, răspunderea disciplinară este independentă de celelalte forme de răspundere și are un caracter personal, astfel că nu poate fi angajat acest tip de răspundere pentru fapta altei persoane(4).

În cazul magistraților, toate condițiile prezentate mai sus sunt pe deplin aplicabile, întrucât legile justiției(5) nu definesc abaterea disciplinară, ci doar arată faptele care constituie abateri disciplinare, precum și procedura de cercetare și soluționare a acțiunii disciplinare.

2. Elementele constitutive ale abaterii disciplinare

Pentru ca o faptă să poată fi calificată ca abatere disciplinară, în doctrină, s-a apreciat că trebuie să întrunească anumite elemente constitutive, asemănătoare ca structură cu cele ale infracțiunii, și anume: obiectul, latura obiectivă, subiectul și latura subiectivă(6).

Așa cum am arătat și cu un alt prilej(7), pentru a fi antrenată răspunderea disciplinară a unui magistrat este necesară îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiții:

- existența unei conduite ilicite, prin care se încălcă obligațiile de serviciu sau normele de conduită stabilite prin legi, hotărâri sau regulamente;

..........


În versiunea gratuită textul este afișat parțial. Pentru textul integral alegeți un abonament Lege5 care permite vizualizarea completă a documentului.

;
se încarcă...