Parlamentul României

Legea partidelor politice nr. 27/1996

Modificări (5), Respingeri de neconstituționalitate (4), Referințe (3), Reviste (1), Doctrine (2), Referințe în jurisprudență

Text publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 87 din 29 aprilie 1996.

În vigoare de la 29 aprilie 1996 până la 28 februarie 2003, fiind înlocuit parțial prin Lege 14/2003, Lege 43/2003 și abrogat prin Lege 43/2003.

Acest document poate avea modificări ulterioare. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Cumpără forma actualizată
sau autentifică-te
  •  

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

CAPITOLUL I Dispoziții generale

Art. 1. - Referințe (1)

Partidele politice sunt asociații ale cetățenilor români cu drept de vot, care participă în mod liber la formarea și exercitarea voinței lor politice, îndeplinind o misiune publică garantată de Constituție. Ele sunt persoane juridice de drept public.

Art. 2. -

În activitatea lor, partidele politice promovează valorile și interesele naționale, precum și pluralismul politic, contribuie la educarea politică a cetățenilor și încurajează participarea acestora la viața publică, influențează formarea opiniei publice, formează cetățenii capabili de a-și asuma responsabilități politice, participă cu candidați în alegeri și, unde este cazul, potrivit legii, la constituirea autorităților publice, stimulează participarea cetățenilor la scrutinuri și organizează inițiativa legislativă a cetățenilor.

Art. 3. -

(1) Pot funcționa ca partide politice numai asociațiile constituite potrivit prevederilor prezentei legi și care acționează pentru respectarea suveranității naționale, a independenței și a unității statului, a integrității teritoriale, a ordinii de drept și a principiilor democrației constituționale.

(2) Sunt interzise partidele politice care, prin statutul, programele, propaganda de idei ori prin alte activități pe care le organizează, încalcă prevederile art. 30 alin. (7), art. 37 alin. (2) sau alin. (4) din Constituție. Respingeri de neconstituționalitate (1), Referințe (1), Jurisprudență

(3) Sunt interzise partidele politice asociate la organizații din străinătate ale căror dispoziții sunt imperative.

(4) Partidelor politice le este interzisă organizarea de activități militare sau paramilitare.

Art. 4. -

(1) Din partidele politice nu pot face parte judecătorii Curții Constituționale, avocații poporului, magistrații și asimilații acestora, membrii Curții de Conturi, personalul militar și civil care își desfășoară activitatea în structurile forțelor armate, ale celor de apărare a ordinii publice și siguranței naționale, membrii Consiliului Legislativ, membrii consiliilor de administrație și personalul de specialitate de la Societatea Națională de Radiodifuziune, Societatea Națională de Televiziune și Agenția Națională de Presă "ROMPRES", precum și alte categorii de persoane cărora, în mod expres, prin lege, le este interzisă asocierea politică.

(2) Se exceptează de la prevederile alin. (1) persoanele care ocupă funcții de subsecretari de stat sau superioare acestora, precum și consilierii sau personalul de la cabinetele celor care îndeplinesc funcțiile respective, dacă sunt civili.

Art. 5. -

(1) Un cetățean român nu poate face parte în același timp din două sau mai multe partide politice.

(2) Înscrierea unei persoane într-un alt partid politic constituie de drept demisie din partidul al cărui membru a fost.

(3) Membrii organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale care înscriu candidați în alegeri pot face parte și dintr-un partid politic. Referințe (1)

(4) Nici o persoană nu poate fi constrânsă să facă parte sau să nu facă parte dintr-un partid politic.

(5) Dobândirea sau pierderea calității de membru al unui partid politic nu creează priorități sau îngrădiri în legătură cu drepturile cetățenești.

Art. 6. -

(1) Partidele politice se organizează și funcționează pe criteriul administrativ-teritorial.

(2) Este interzisă constituirea de structuri ale partidelor politice după criteriul locului de muncă, precum și desfășurarea de activități politice în cadrul agenților economici sau al instituțiilor publice.

(3) În cadrul organizațiilor teritoriale, partidele politice își pot organiza structuri care se vor ocupa de problemele specifice unei anumite categorii sociale sau profesionale.

(4) În structurile proprii de tineret ale partidelor politice pot fi înscriși și tinerii care au împlinit vârsta de 16 ani. Aceștia, până la împlinirea vârstei de 18 ani, nu au drepturile și obligațiile membrilor de partid.

Art. 7. -

(1) Fiecare partid politic trebuie să aibă denumire și însemn proprii. Denumirea integrală, denumirea prescurtată și însemnul unui partid politic trebuie să se deosebească clar de cele ale partidelor anterior înregistrate.

(2) Prevederile alin. (1) se aplică și semnelor electorale ale partidelor politice și ale alianțelor politice.

(3) Denumirile și însemnele partidelor politice, precum și semnele electorale nu pot reproduce sau combina simbolurile naționale ale statului român, ale altor state, ale organismelor internaționale ori ale cultelor religioase. Fac excepție partidele politice care sunt membre ale unor organizații politice internaționale, acestea putând utiliza însemnul organizației respective ca atare sau într-o combinație specifică.

CAPITOLUL II Organizarea partidelor politice

Art. 8. -

Fiecare partid politic trebuie să aibă statut și program politic proprii.

Art. 9. -

Statutul partidului politic cuprinde în mod obligatoriu:

a) denumirea integrală și prescurtată, însemnul partidului și semnul electoral;

b) sediul central;

c) mențiunea expresă că urmărește numai obiective politice;

d) drepturile și îndatoririle membrilor;

e) sancțiunile disciplinare și procedurile prin care acestea pot fi aplicate membrilor;

f) procedura de alegere a organelor executive și competențele acestora;

g) competența adunării generale a membrilor sau a delegaților acestora;

h) organele împuternicite să prezinte candidaturi în alegerile locale, parlamentare și prezidențiale;

i) organul competent să decidă fuziunile cu alte partide politice, cu alianțe politice sau alte forme de asociere;

j) condițiile în care își încetează activitatea;

k) modul de administrare a patrimoniului și sursele de finanțare stabilite în condițiile prezentei legi;

l) organul care reprezintă partidul în relațiile cu autoritățile publice și terții.

Art. 10. -

Programul politic al partidului trebuie să fie prezentat în formă scrisă și să fie aprobat de adunarea generală a membrilor săi, de adunarea delegaților acestora sau de organele împuternicite prin statut.

Art. 11. -

(1) Partidele politice pot avea ca subdiviziuni organizații teritoriale, cu un număr minim de membri prevăzut de statut.

(2) Organele locale pot reprezenta partidul politic față de terți la nivelul local corespunzător, pot deschide conturi la bancă și răspund de gestionarea acestora.

Art. 12. -

(1) Adunarea generală a membrilor și organul executiv sunt foruri obligatorii de conducere ale partidului politic și ale organizațiilor sale teritoriale. Conducerile organizațiilor teritoriale se aleg pentru o perioadă determinată, prevăzută prin statut.

(2) Statutele pot prevedea și alte organe pentru a contribui la formarea voinței politice. În acest caz, atribuțiile lor trebuie formulate explicit în statut.

Art. 13. -

(1) Adunarea generală a membrilor partidului politic sau a delegaților acestora este organul suprem de decizie, la nivel național, al partidului. Întrunirea acestuia are loc cel puțin o dată la 4 ani. Se pot convoca în acest interval și adunări extraordinare.

(2) Delegații la adunare sunt aleși de organizațiile teritoriale prin vot secret. Numărul acestora se stabilește în funcție de numărul de membri. Procedurile de desemnare și de alegere a acestora trebuie prevăzute în statut.

Art. 14. -

(1) Pentru soluționarea diferendelor dintre membrii unui partid politic sau dintre aceștia și conducerile organizațiilor partidului se constituie la nivelul partidului și al organizațiilor sale teritoriale organe de arbitraj.

(2) Membrii organului de arbitraj se aleg pe o durată de cel mult 4 ani.

(3) Organul de arbitraj lucrează conform unui regulament care trebuie să asigure părților dreptul de a fi ascultate și proceduri echitabile de decizie.

Art. 15. -

(1) Organele împuternicite ale partidului politic hotărăsc primirea de membri, în condiții stabilite de statut.

(2) Membrii au dreptul de a demisiona din partid în orice moment, cu efect imediat.

(3) Un membru nu poate fi exclus din partid decât dacă a încălcat statutul în mod deliberat sau a adus prejudicii partidului prin comportamentul său.

Art. 16. -

(1) Hotărârile partidului politic și ale organizațiilor sale teritoriale se adoptă cu votul majorității prevăzute în statut.

(2) Alegerea membrilor conducerii partidului politic și ai conducerilor organizațiilor sale teritoriale se face prin vot secret.

(3) Statutul trebuie să prevadă dreptul fiecărui membru la inițiativă politică și posibilitatea examinării acesteia într-un cadru organizat.

CAPITOLUL III Înregistrarea partidelor politice

Art. 17. - Doctrină (1)

(1) Cererea de înregistrare a unui partid politic se depune la Tribunalul Municipiului București, însoțită de:

a) statutul și programul partidului;

b) actul de constituire împreună cu lista semnăturilor de susținere a cel puțin 10.000 de membri fondatori, domiciliați în cel puțin 15 dintre județele țării, dar nu mai puțin de 300 în fiecare județ, însoțit de o declarație autentificată a conducătorului organului executiv al partidului privind autenticitatea semnăturilor; Respingeri de neconstituționalitate (1), Referințe (1), Reviste (1)

c) listele membrilor partidului din organizațiile județene sau a municipiului București, necesare înregistrării partidelor, care vor cuprinde: numele, inițiala tatălui, prenumele, anul nașterii, domiciliul, actul de identitate, semnătura;

d) o declarație privitoare la sediul și la patrimoniul partidului;

e) dovada deschiderii contului bancar.

(2) Cererea de înregistrare se semnează de către conducătorul organului executiv al partidului politic și de cel puțin trei membri fondatori, care vor fi citați în instanță.

(3) Cererea de înregistrare se afișează la sediul Tribunalului Municipiului București, timp de 15 zile, și se face publică într-un ziar central de mare tiraj.

Art. 18. - Doctrină (1)

(1) Tribunalul Municipiului București examinează cererea de înregistrare a partidului politic în ședință publică, cu participarea reprezentantului Ministerului Public.

(2) Persoanele fizice sau juridice interesate pot interveni în proces, dacă depun o cerere de intervenție în interes propriu potrivit Codului de procedură civilă. Cererea de intervenție se comunică din oficiu persoanelor care au semnat cererea de înregistrare.

Art. 19. -

(1) Tribunalul Municipiului București se pronunță asupra cererii de înregistrare a partidului politic în cel mult 15 zile de la expirarea termenului prevăzut la art. 17 alin. (3).

(2) Împotriva deciziei Tribunalului Municipiului București se poate face contestație la Curtea de Apel București, în termen de 5 zile de la comunicare.

(3) Curtea de Apel București va examina contestația în ședință publică, în termen de cel mult 15 zile de la înregistrarea acesteia.

(4) Decizia Curții de Apel București este definitivă. Respingeri de neconstituționalitate (1)

Art. 20. -

Partidul politic dobândește personalitate juridică de la data pronunțării hotărârii definitive a instanței privind admiterea cererii de înregistrare.

Art. 21. -

(1) Partidele politice ale căror cereri de înregistrare au fost admise se înscriu în Registrul partidelor politice la Tribunalul Municipiului București.

(2) Hotărârea de admitere a înregistrării partidului politic se publică în Monitorul Oficial al României.

Art. 22. - Doctrină (1)

(1) Modificarea statutului sau a programului partidului politic poate avea loc în condițiile prevăzute de statut.

(2) Modificările aprobate de organul competent al partidului politic se comunică Tribunalului Municipiului București pentru înregistrare, care le examinează potrivit procedurii prevăzute la art. 17, 18 și 19.

Art. 23. -

(1) În cazul în care instanța a respins cererea de încuviințare a modificării statutului, iar partidul politic în cauză acționează în baza statutului modificat, Ministerul Public va solicita Tribunalului Municipiului București încetarea activității partidului și radierea acestuia din Registrul partidelor politice.

(2) Tribunalul Municipiului București, în termen de 15 zile de la înregistrarea cererii Ministerului Public, se va pronunța asupra acesteia.

(3) Împotriva hotărârii Tribunalului Municipiului București partea interesată poate face contestație la Curtea de Apel București, în termen de 5 zile de la comunicarea hotărârii.

(4) Curtea de Apel București se pronunță în termen de 15zile de la înregistrarea contestației, iar hotărârea sa este definitivă și se publică în Monitorul Oficial al României. Respingeri de neconstituționalitate (1)

CAPITOLUL IV Asocierea partidelor politice

Art. 24. -

(1) Partidele politice se pot asocia între ele, pe baza unui protocol de asociere, constituind o alianță politică.

(2) Alianțele politice depun protocolul de asociere la Tribunalul Municipiului București și solicită înscrierea în Registrul de evidență a alianțelor politice.

Art. 25. -

Protocolul de constituire a alianței politice trebuie să menționeze denumirea, însemnul și semnul electoral, dacă este cazul, partidele politice aliate, obiectivele alianței, modul de organizare și factorii de decizie.

Art. 26. -

(1) Partidele politice și alianțele politice pot constitui și alte forme de asociere, împreună cu formațiuni nepartidice, legal constituite, cu scopul promovării unor obiective comune.

(2) Protocolul de constituire a formelor de asociere prevăzute la alin. (1) va menționa denumirea, însemnul, dacă este cazul, organizațiile aliate, obiectivele asocierii, modul de organizare și factorii de decizie și va fi depus la Tribunalul Municipiului București, pentru a fi înscris în registrul altor forme de asociere a partidelor.

(3) Aportul financiar al fiecărei formațiuni nepartidice, membră a unei forme de asociere prevăzute la alin. (1), nu poate depăși, într-un an, suma de 500 de salarii minime pe economie.

Art. 27. -

În cazul în care alianța politică se va prezenta în alegeri cu liste comune, candidații trebuie să facă parte dintr-un partid politic legal constituit, membru al alianței politice.

Art. 28. -

Obiectivele alianțelor politice și ale altor forme de asociere a partidelor, precum și modul de organizare a lor trebuie să se conformeze prevederilor art. 3 din prezenta lege.

CAPITOLUL V Încetarea activității partidelor politice

Art. 29. -

Un partid politic își încetează activitatea ca urmare a autodizolvării, a dizolvării pronunțate pe cale judecătorească ori prin hotărâre a Curții Constituționale sau ca urmare a inactivității constatate de Tribunalul Municipiului București, conform art. 31.

Art. 30. -

Actele privitoare la autodizolvarea partidului politic se depun în termen de cel mult 10 zile la Tribunalul Municipiului București, în vederea radierii din Registrul partidelor politice.

Art. 31. - Respingeri de neconstituționalitate (1)

În cazul în care un partid politic nu desemnează candidați, singur sau în alianță, în două campanii electorale legislative succesive, în cel puțin 10 circumscripții, sau nu a ținut nici o adunare generală timp de 5 ani, Tribunalul Municipiului București, la cererea Ministerului Public, va constata încetarea existenței sale, cu respectarea normelor de procedură prevăzute la art. 23.

CAPITOLUL VI Finanțele partidelor politice

Art. 32. -

Partidele politice pot deține bunuri mobile și imobile care sunt necesare realizării activităților specifice.

Art. 33. -

(1) Sursele de finanțare a unui partid politic pot fi:

a) cotizații ale membrilor de partid;

b) donații și legate;

c) venituri provenite din activități proprii;

d) subvenții de la bugetul de stat, potrivit legii bugetare anuale.

(2) Operațiunile de încasări și plăți ale partidelor se efectuează prin conturi în lei și în valută, deschise la bănci cu sediul în România, potrivit legii.

Art. 34. -

(1) Cuantumul cotizațiilor, repartizarea și utilizarea acestora se stabilesc prin hotărâri ale partidului politic, potrivit statutului.

(2) Veniturile totale provenite din cotizații sunt neplafonate.

(3) Suma cotizațiilor plătite într-un an de o persoană nu poate depăși 50 de salarii de bază minime pe țară. Salariul de bază minim pe țară luat ca referință este cel existent la data de 1 ianuarie a anului respectiv.

Art. 35. -

(1) Donațiile primite de un partid politic într-un an nu pot depăși 0,005% din veniturile bugetului de stat pe anul respectiv.

(2) În anul financiar în care au loc alegeri parlamentare, prezidențiale sau locale, plafonul de la alineatul precedent este dublu.

(3) Donația primită de la o persoană fizică într-un an nu poate depăși 100 de salarii de bază minime pe țară în anul respectiv.

(4) Donația primită de la o persoană juridică într-un an nu poate fi mai mare de 500 de salarii de bază minime pe țară.

(5) La primirea donației sunt obligatorii verificarea și înregistrarea identității donatorului. La solicitarea donatorului, identitatea sa poate rămâne confidențială, dar nu și pentru o donație anuală mai mare de 10 salarii de bază minime pe țară. Suma totală primită de un partid politic ca donații confidențiale nu poate depăși 20% din subvenția maximă acordată de la bugetul de stat unui partid politic în anul respectiv.

(6) Lista donatorilor cu sume mai mari de 10 salarii de bază minime pe țară se publică în Monitorul Oficial al României până la data de 31 martie a anului următor.

(7) Sunt interzise donațiile de bunuri materiale sau sume de bani, făcute cu scopul evident de a obține un avantaj economic sau politic.

Art. 36. -

(1) Partidele politice nu pot primi donații de la instituțiile publice, de la regiile autonome, de la societățile comerciale și de la societățile bancare cu capital majoritar de stat.

(2) Donațiile din partea altor state ori a organizațiilor din străinătate sunt interzise. Fac excepție de la prevederile acestui alineat donațiile constând în bunuri materiale necesare activității politice, primite de la organizații politice internaționale la care partidul politic respectiv este afiliat sau de la partide aflate în relații de colaborare politică. Aceste donații se publică în Monitorul Oficial al României.

Art. 37. - Jurisprudență

Partidele politice nu pot desfășura activități specifice societăților comerciale. Fac excepție:

a) editarea, realizarea și difuzarea publicațiilor ori a altor materiale de propagandă și cultură politică proprii;

b) acțiunile culturale, sportive și distractive;

c) serviciile interne;

d) închirierea spațiilor proprii pentru conferințe și acțiuni social-culturale;

e) dobânzile bancare;

f) vânzarea bunurilor din patrimoniu, cu excepția celor primite drept donații din străinătate.

Art. 38. -

Publicațiile și materialele de propagandă vor conține obligatoriu numele partidului politic ori al alianței politice sau al altor forme de asociere a partidelor politice care le-a editat, după caz.

Art. 39. - Referințe (1)

(1) Partidele politice primesc anual subvenții de la bugetul de stat, în condițiile legii. Subvenția se varsă lunar, în contul fiecărui partid politic, prin bugetul Secretariatului General al Guvernului.

(2) Suma alocată anual partidelor politice nu poate fi mai mare de 0,04% din veniturile bugetului de stat.

(3) Partidele politice care la începutul legislaturii sunt reprezentate prin grup parlamentar, cel puțin într-o Cameră, primesc o subvenție de bază. Totalul subvențiilor de bază reprezintă o treime din subvențiile bugetare alocate partidelor politice. Modificări (1)

(4) Partidele politice reprezentate în Parlament primesc și o subvenție proporțională cu numărul de mandate obținute. Suma cuvenită pentru un mandat se stabilește prin împărțirea restului de două treimi din subvențiile de la bugetul de stat pentru partide politice la numărul total al parlamentarilor.

(5) Subvenția totală acordată de la bugetul de stat unui partid politic, după aceste operațiuni, nu poate depăși de 5 ori subvenția de bază.

(6) Partidele politice care nu au mandate parlamentare, dar au obținut cel puțin 2% din voturile exprimate, primesc subvenții egale, care se stabilesc prin împărțirea sumei neconsumate, potrivit dispozițiilor alin. (5), la numărul partidelor politice respective. Suma totală acordată partidelor politice neparlamentare nu poate fi mai mare decât o subvenție de bază.

(7) Sumele neconsumate prin redistribuire, potrivit prevederilor alin. (6), se împart partidelor politice parlamentare proporțional cu numărul mandatelor.

(8) Sumele neconsumate la sfârșitul anului financiar se reportează în anul următor.

Art. 40. -

(1) Veniturile provenite de la subvențiile bugetare pot avea următoarele destinații:

a) cheltuieli materiale pentru întreținerea și funcționarea sediilor;

b) cheltuieli de personal;

c) cheltuieli pentru presă și propagandă;

d) cheltuieli privind organizarea de activități cu caracter politic;

e) cheltuieli de deplasare;

f) cheltuieli pentru telecomunicații;

g) cheltuieli cu delegațiile din străinătate;

h) investiții în bunuri mobile și imobile necesare activității partidelor.

(2) Eficiența și oportunitatea acestor cheltuieli urmează să fie decise de organele alese ale partidelor politice.

Art. 41. -

(1) Autoritățile locale asigură cu prioritate spații pentru sediile partidelor politice, la cererea motivată a acestora.

(2) Închirierea spațiilor destinate sediilor partidelor politice urmează regimul juridic prevăzut pentru închirierea spațiilor destinate pentru locuit.

(3) Partidele politice sunt scutite de plata impozitelor pe clădiri pentru imobilele pe care le dețin în proprietate.

(4) Partidele politice care își încetează activitatea ca urmare a autodizolvării, a dizolvării pronunțate prin hotărâri definitive ale instanțelor judecătorești, ori a neînregistrării lor potrivit prevederilor art. 46 alin. (2) sunt obligate să predea autorităților publice locale, în termen de 60 de zile, spațiile pe care le-au deținut cu contract de închiriere încheiat și cu acordul acestora.

(5) Tribunalul Municipiului București va comunica prefecților încetarea activității partidului politic în vederea preluării sediilor de către autoritățile publice locale, prin executorii judecătorești.

Art. 42. -

(1) Veniturile realizate din activitățile prevăzute la art. 33 sunt scutite de impozite și taxe.

(2) De asemenea, sunt scutite de taxe vamale donațiile primite din străinătate, prevăzute la art. 36.

Art. 43. -

Plata tuturor cheltuielilor legate de telecomunicații, energie electrică și termică, gaze, apă, canal se face la tariful spațiilor destinate pentru locuit.

Art. 44. -

Curtea de Conturi este organul abilitat să controleze respectarea prevederilor art. 33 alin. (2), art. 34 alin. (3), art. 35-37 și art. 39-41 privind finanțarea partidelor politice.

Art. 45. -

Donațiile acceptate de către partidele politice cu încălcarea prevederilor art. 35 și 36 ori de către cele aflate în una dintre situațiile prevăzute la art. 23 și 29 se fac venit la bugetul de stat, pe baza hotărârii Colegiului jurisdicțional al Curții de Conturi.

CAPITOLUL VII Dispoziții finale și tranzitorii

Art. 46. - Respingeri de neconstituționalitate (1), Referințe (1)

(1) Partidele politice existente la data intrării în vigoare a prezentei legi continuă să funcționeze pe baza actelor legale de înregistrare valabile la data înființării.

(2) În termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi, partidele politice existente se vor conforma prevederilor ei, urmând procedura judiciară stabilită la art. 17-19. Modificări (1), Respingeri de neconstituționalitate (1)

(3) Termenul de 6 luni pentru înscriere este un termen de decădere. Modificări (1), Respingeri de neconstituționalitate (1)

Art. 47. -

(1) Denumirea unui partid politic, simbolul și semnele electorale folosite de acesta începând cu anul 1990 îi aparțin de drept, dacă le-a folosit primul, și nu pot fi însușite de alte partide politice.

(2) Dispozițiile alin. (1) se aplică și alianțelor politice, în condițiile legii electorale.

Art. 48. - Referințe (1)

Organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale, care participă la alegeri, sunt obligate să respecte, în mod corespunzător și dacă este cazul, prevederile art. 2-4, 7, 16, 34-43 și 47.

Art. 49. - Doctrină (1)

Decretul-lege nr. 8/1989 privind înregistrarea și funcționarea partidelor politice și a organizațiilor obștești în România se abrogă.

Această lege a fost adoptată în ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului din 19 martie 1996, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) și ale art. 76 alin. (2) din Constituția României, și a fost reexaminată de Senat în ședința din 16 aprilie 1996 și de Camera Deputaților în ședința din 22 aprilie 1996 potrivit art. 145 alin. (1) din Constituție, în urma Deciziei Curții Constituționale nr. 35 din 2 aprilie 1996*).

*) Decizia Curții Constituționale nr. 35 din 2 aprilie 1996 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 75 din 11 aprilie 1996.

PREȘEDINTELE CAMEREI DEPUTAȚILOR p. PREȘEDINTELE SENATULUI
ADRIAN NĂSTASE RADU VASILE

București, 26 aprilie 1996.

Nr. 27.

Acest document poate avea modificări ulterioare. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Pot fi de interes:

Reviste:
Considerații critice asupra limitelor competenței de revizuire a Constituției României
Doctrină:
Jurisprudență civilă comentată a Înaltei Curți de Casație și Justiție și a altor instanțe judecătorești, ediția 1
Drept civil. Partea generală conform noului Cod civil, Vol 1, ediția 1
;
se încarcă...