Parlamentul României

Legea nr. 56/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale judecătorilor Curții Supreme de Justiție, ale magistraților-asistenți și ale celorlalte categorii de personal

Modificări (5), Referințe (3), Reviste (1), Practică judiciară

Text publicat în M.Of. al României.

În vigoare de la 04 iulie 1996 până la 31 decembrie 2009, fiind abrogat și înlocuit prin Lege 330/2009.

Acest document poate avea modificări ulterioare. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Cumpără forma actualizată
sau autentifică-te
  •  

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

Art. 1. -

Salarizarea judecătorilor Curții Supreme de Justiție, a magistraților-asistenți și a personalului având alte funcții se face ținând seama de rolul, importanța și răspunderea ce revin acestei autorități a puterii judecătorești.

Art. 2. -

(1) Salariile de bază ale judecătorilor Curții Supreme de Justiție, ale magistraților-asistenți și ale celorlalte categorii de personal se stabilesc în raport cu coeficienții de ierarhizare prevăzuți în anexă.

(2) Coeficienții de ierarhizare a salariilor de bază pentru funcțiile ce formează obiectul prezentei legi sunt stabiliți în funcție de coeficientul 1,00 utilizat, potrivit legii, pentru personalul din sectorul bugetar.

Art. 3. - Modificări (1)

Salariile de bază sunt diferențiate pe funcții, pe grade profesionale sau pe trepte profesionale și în cadrul acestora pe gradații.

Art. 4. -

(1) Salariile de bază pentru personalul de conducere sunt cele corespunzătoare funcției de execuție, gradului ori treptei profesionale și gradației în care este încadrat, la care se adaugă o indemnizație de conducere, stabilită potrivit anexei, care face parte din salariul de bază, diferențiată în raport cu răspunderea funcției de conducere îndeplinite, cu mărimea compartimentului, precum și cu ponderea muncii de conducere față de activitatea de execuție realizată.

(2) Atribuțiile specifice funcțiilor de conducere și de execuție se stabilesc prin Regulamentul de organizare și funcționare a Curții Supreme de Justiție.

(3) Indemnizațiile de conducere se aprobă anual de către președintele Curții Supreme de Justiție.

Art. 5. - Modificări (1)

(1) Pentru rezultate deosebite obținute în activitate, personalul poate primi un salariu de merit lunar, de până la 15% din salariul de bază brut și care face parte din acesta.

(2) Persoanele care beneficiază de salariu de merit, precum și cuantumul acestuia se stabilesc, de regulă, o dată pe an, după adoptarea bugetului. Pentru personalul nou angajat, salariul de merit se poate acorda după o perioadă de 6 luni de la angajare.

(3) Salariul de merit poate fi acordat pentru cel mult 25% din numărul total al posturilor de magistrați prevăzut în statul de funcții al Curții Supreme de Justiție și pentru cel mult 15% din numărul celorlalte posturi. Modificări (1)

Art. 6. -

(1) Trecerea la gradația imediat superioară se face o dată pe an, de regulă după adoptarea bugetului, la propunerea președintelui secției sau a conducătorului altui compartiment în care lucrează salariatul, de către președintele Curții Supreme de Justiție.

(2) La trecerea în gradația imediat superioară se ține seama de calitățile dovedite prin rezultatele obținute în activitate, notate cu calificativul "foarte bine" sau "bine" în anul precedent.

(3) Vechimea minimă necesară pentru trecerea în gradația imediat superioară este de 2 ani. În mod excepțional, vechimea minimă poate fi redusă la un an de către președintele Curții Supreme de Justiție.

Art. 7. -

(1) Personalul, altul decât judecătorii și magistrații-asistenți, este angajat și avansat în funcții prin concurs, în condițiile Regulamentului de organizare și funcționare a Curții Supreme de Justiție. Încadrarea la angajare și avansare se face la gradația 1.

(2) Vechimea minimă în grad sau în treaptă profesională pentru avansarea în gradul sau treapta profesională imediat superioară este de cel puțin 2 ani. Fac excepție de la această prevedere persoanele încadrate cu salariu de debutant care, la expirarea perioadei de probă, vor fi avansate în gradul sau treapta imediat superioară, în condițiile legii.

(3) În mod excepțional, pentru salariații care au desfășurat o activitate profesională deosebită, Colegiul permanent al Curții Supreme de Justiție poate aproba, nominal, prezentarea la concurs pentru avansarea în gradul sau treapta profesională imediat superioară, fără îndeplinirea condiției de vechime prevăzute la alineatul precedent.

Art. 8. -

(1) Magistrații-asistenți sunt numiți și promovați în funcție și înaintați pe loc în grad, potrivit condițiilor prevăzute în art. 36-38 din Legea Curții Supreme de Justiție nr. 56/1993.

(2) La stabilirea vechimii pentru încadrarea magistraților-asistenți în gradele prevăzute de lege se ia în considerare și perioada cât persoanele respective au exercitat funcții de judecător sau procuror.

(3) În mod excepțional, pot fi numiți magistrați-asistenți în oricare grad și persoanele care au deținut funcții de natura celor prevăzute în art. 66 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, în cazul în care s-au distins prin modul în care și-au exercitat profesia pe durata prevăzută pentru fiecare grad, la care se adaugă 3 ani.

Art. 9. -

Activitatea magistraților-asistenți, a personalului Cancelariei, a Biroului pentru relații externe și a Direcției de studii, documentare, informatică, economică și administrativă se apreciază anual cu calificativele: "foarte bine", "bine", "satisfăcător" și "nesatisfăcător", în condițiile prevăzute de Regulamentul de organizare și funcționare a Curții Supreme de Justiție.

Art. 10. - Practică judiciară (1)

(1) Persoanele salarizate potrivit prezentei legi beneficiază, la funcția de bază, de un spor de vechime în muncă de până la 25% din salariul de bază brut, corespunzător timpului efectiv lucrat în program normal de lucru, astfel:

Tranșe de vechime în muncă Cota din salariul de bază
- între 3 și 5 ani 5%
- de la 5 la 10 ani 10%
- de la 10 la 15 ani 15%
- de la 15 la 20 de ani 20%
- peste 20 de ani 25%

(2) Sporul de vechime în muncă se plătește cu începere de la data de întâi a lunii următoare celei în care s-a împlinit vechimea în muncă.

Art. 11. - Modificări (2)

Judecătorii Curții Supreme de Justiție și magistrații-asistenți, care sunt numiți după pensionare, beneficiază de sporul de vechime în muncă pentru vechimea totală în muncă. La încetarea activității, aceste persoane au dreptul la recalcularea pensiei, incluzându-se în baza de calcul a pensiei vechimea în muncă și salariul realizat după data pensionării.

Art. 12. -

(1) Judecătorii Curții Supreme de Justiție și magistrații-asistenți beneficiază de un spor de stabilitate în magistratură, în raport cu vechimea efectivă în funcția de magistrat, calculat la salariul de bază brut, după cum urmează: Modificări (1)

- de la 5 la 10 ani 10%
- de la 10 la 20 de ani 15%
- peste 20 de ani 20%

(2) Sporul de stabilitate se plătește cu începere de la data de întâi a lunii următoare celei în care s-a împlinit vechimea în magistratură.

(3) Nu beneficiază de sporul de stabilitate magistrații pensionari pentru limită de vârstă care sunt reîncadrați potrivit legii.

Art. 13. - Modificări (2)

(1) Judecătorii desemnați conform legii să desfășoare activități la comisiile electorale beneficiază pe perioada respectivă de o indemnizație de 10%, aplicată la salariul de bază brut, în afară de cazul în care, prin legi speciale, se stabilește o remunerare superioară.

(2) Pentru participarea la ședințele Secțiilor Unite, la cele ale completului de 9 judecători și la cele ale Colegiului permanent al Curții Supreme de Justiție, magistrații beneficiază de o indemnizație de ședință egală cu 1,5% din salariul de bază brut, fără a depăși lunar 15% din salariul de bază brut.

(3) Magistrații care participă la peste 3 ședințe de judecată pe lună beneficiază de o indemnizație egală cu 2% din salariul de bază brut, pentru fiecare ședință în plus, fără a depăși lunar 10% din salariul de bază brut, dacă sunt respectate criteriile de calitate și operativitate stabilite, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii.

Art. 14. - Practică judiciară (2)

(1) Salariații care lucrează în condiții grele de muncă primesc un spor de 15% din salariul de bază brut, corespunzător timpului lucrat efectiv în aceste condiții. Locurile de muncă și categoriile de salariați se stabilesc potrivit legii și se aprobă de Colegiul permanent al Curții Supreme de Justiție. Practică judiciară (3)

(2) Personalul care, potrivit programului de lucru, își desfășoară activitatea în timpul nopții, între orele 22,00 și 6,00, beneficiază, pentru orele lucrate, de un spor de 25% din salariul de bază brut, dacă acestea reprezintă cel puțin jumătate din programul normal de lucru.

(3) Salariații care, prin natura atribuțiilor de serviciu, prestează în mod sistematic activități peste durata normală a timpului de lucru, precum și pentru activități desfășurate în zilele nelucrătoare, și cărora nu li se poate acorda timp liber corespunzător, primesc, în raport cu depășirea programului normal de lucru, un spor de 10-25% calculat la salariul de bază brut și care face parte din acesta. Categoriile de salariați și condițiile de acordare a sporului pentru muncă sistematică peste programul normal de lucru se stabilesc de Colegiul permanent.

Art. 15. -

(1) Orele prestate peste durata normală a timpului de lucru se compensează cu timp liber corespunzător în următoarele 30 de zile sau, la cererea salariatului, prin plata unui spor calculat la salariul de bază brut, astfel:

a) 50% din salariul de bază pentru primele două ore de depășire a duratei normale a zilei de lucru;

b) 100% din salariul de bază pentru orele următoare. Cu spor de 100% se plătesc și orele lucrate în zilele de repaus săptămânal sau în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările legale în vigoare, nu se lucrează.

(2) Munca peste durata normală de lucru poate fi prestată și sporurile prevăzute la alin. (1) se pot plăti numai dacă efectuarea orelor suplimentare a fost dispusă de conducătorul secției sau al sectorului de activitate, fără a depăși 360 de ore anual.

Art. 16. -

Pentru premierea individuală a personalului care a realizat sau a participat la obținerea unor rezultate în activitate, apreciate ca valoroase, se constituie un fond de premiere lunar, prin aplicarea unei cote de până la 2% asupra fondului de salarii prevăzut în bugetul Curții Supreme de Justiție. Sumele neconsumate din acest fond pot fi utilizate în lunile următoare din cadrul aceluiași an bugetar.

Art. 17. -

În cazul în care se realizează economii la cheltuielile de personal, se pot acorda premii, în cursul anului, în limita a 5% din fondul de salarii prevăzut în bugetul Curții Supreme de Justiție, personalului care asigură realizarea activității ce revenea posturilor din care au provenit economiile.

Art. 18. -

(1) Pentru activitatea desfășurată, personalul salarizat potrivit prezentei legi beneficiază, la sfârșitul anului calendaristic, de un premiu anual corespunzător salariului de bază brut din ultima lună a anului pentru care se acordă premiul.

(2) Pentru cei care nu au lucrat tot timpul anului, premiul se acordă proporțional cu perioada în care au lucrat, luându-se în calcul salariul de bază brut din ultima lună de activitate.

(3) Criteriile de acordare a premiilor se aprobă de președintele Curții Supreme de Justiție.

(4) Premiul anual poate fi redus sau nu va fi acordat în cazul salariaților care, în cursul anului, au desfășurat o activitate profesională necorespunzătoare ori au săvârșit abateri pentru care au fost sancționați disciplinar.

Art. 19. -

Pentru acordarea de ajutoare, recompense și contribuții la acțiuni umanitare, se constituie Fondul președintelui Curții Supreme de Justiție, care se aprobă anual prin buget.

Art. 20. -

Angajarea de personal pe bază de convenții civile se face în condițiile Legii nr. 83/1995 privind unele măsuri de protecție a persoanelor încadrate în muncă.

Art. 21. -

Persoanele numite temporar într-o funcție de conducere, în cazul în care titularul acesteia lipsește din instituție o perioadă mai mare de 30 de zile calendaristice și nu beneficiază de salariu în perioada respectivă, primesc, pe lângă salariul de bază al funcției, gradului sau treptei profesionale în care sunt încadrate, o indemnizație corespunzătoare funcției de conducere pe care o preiau.

Art. 22. - Modificări (1)

(1) Salariile de bază pentru alte funcții decât cele cuprinse în anexa la prezenta lege sunt prevăzute în anexa nr. 8 la Legea nr. 40/1991, republicată, mai mari cu 30%. Modificări (1)

(2) În funcție de necesități, pot fi utilizate și funcții specifice unităților bugetare ale căror salarii de bază, stabilite potrivit legii, sunt mai mari conform alin. (1).

Art. 23. - Practică judiciară (6)

Judecătorii Curții Supreme de Justiție și magistrații-asistenți beneficiază, potrivit legii, și de următoarele drepturi:

a) rambursarea costului transportului pentru judecător și membrii familiei sale, precum și pentru gospodăria sa, în cazul în care, pentru exercitarea funcției în care a fost numit, urmează a se muta din altă localitate;

b) plata unei indemnizații egale cu salariul de bază brut la data mutării efective din altă localitate;

c) plata unei indemnizații egale cu 1/4 din salariul de bază brut pentru fiecare membru de familie, la data mutării din altă localitate;

d) un concediu plătit de 5 zile lucrătoare, în vederea mutării, acordat la cererea sa;

e) compensarea cheltuielilor de cazare în limita a 50% din valoarea acestora, până la asigurarea unei locuințe, fără a se depăși tariful pentru hotel de 3 stele; Modificări (1)

f) judecătorii care nu beneficiază de locuință în localitatea în care-și desfășoară permanent activitatea și cărora nu li se acordă compensarea cheltuielilor de cazare, în condițiile prevăzute la lit. e), au dreptul la decontarea cheltuielilor de deplasare; Modificări (1)

g) menținerea salariului de bază brut avut la Curtea Supremă de Justiție pentru cazul prevăzut în art. 63 alin. 2 din Legea Curții Supreme de Justiție nr. 56/1993, când, după terminarea mandatului pentru care a fost desemnat, judecătorul revine în postul ocupat anterior sau în alt post din magistratură.

Art. 24. -

(1) Judecătorii Curții Supreme de Justiție și magistrații-asistenți care și-au pierdut total sau în cea mai mare parte capacitatea de muncă, fiind încadrabili în gradul I sau în gradul II de invaliditate, în urma săvârșirii împotriva lor a unor fapte prevăzute de legea penală, în timpul sau în legătură cu serviciul, vor primi, pe perioada invalidității, o pensie egală cu salariul de bază net avut la data survenirii invalidității și vor beneficia, o singură dată, de o compensație egală cu de 5 ori același salariu de bază net.

(2) Judecătorii Curții Supreme de Justiție și magistrații-asistenți, care și-au pierdut parțial capacitatea de muncă în condițiile alin. (1), fiind încadrabili în gradul III de invaliditate, și care nu mai pot exercita în continuare profesia, vor beneficia de o pensie egală cu jumătate din salariul de bază net avut la data survenirii invalidității, de o compensație egală cu de 3 ori salariul de bază net din ultima lună de activitate, precum și de dreptul de a cumula, în condițiile legii, pensia cu salariul pe care îl pot realiza dintr-o altă activitate pe care o vor desfășura în continuare.

(3) Urmașii magistraților decedați în condițiile prevăzute la alin. (1) - soțul supraviețuitor, copiii minori și copiii majori aflați la studii, până la împlinirea vârstei de 25 de ani - beneficiază, pe perioada cât îndeplinesc condițiile prevăzute de reglementările legale referitoare la pensiile de asigurări sociale de stat, de o pensie unică egală cu salariul de bază net pe care l-au avut magistrații respectivi la data decesului.

Art. 25. -

Pe lângă drepturile prevăzute în prezenta lege, personalul Curții Supreme de Justiție beneficiază și de drepturile stabilite prin acte normative speciale.

Art. 26. -

(1) Drepturile și obligațiile personalului Curții Supreme de Justiție trimis în țară sau în străinătate pentru îndeplinirea unor misiuni cu caracter temporar se stabilesc prin norme aprobate de Colegiul permanent al Curții Supreme de Justiție, cu respectarea limitelor prevăzute în acte normative.

(2) Judecătorii Curții Supreme de Justiție și membrii Consiliului Superior al Magistraturii au dreptul la pașaport diplomatic.

Art. 27. -

Judecătorii Curții Supreme de Justiție și magistrații-asistenți, care efectuează deplasări în interesul serviciului în alte localități decât în municipiul București și care utilizează mijloace de transport proprii pentru acestea, au dreptul la decontarea contravalorii carburanților utilizați în acest scop, dar nu mai mult decât costul a 7,5 litri benzină la 100 km parcurși.

Art. 28. -

Pentru primirea delegațiilor străine și a invitaților din țară sau din străinătate se constituie fondul de protocol. Baremurile de cheltuieli pentru acțiunile de protocol se stabilesc prin norme aprobate de președintele Curții Supreme de Justiție.

Art. 29. -

(1) Fondurile necesare pentru cheltuielile prevăzute la art. 26 și 27 se aprobă anual prin buget, de Secțiile Unite ale Curții Supreme de Justiție, conform art. 65 din Legea Curții Supreme de Justiție nr. 56/1993.

(2) Președintele Curții Supreme de Justiție stabilește, prin ordin, nivelul cheltuielilor pentru fiecare acțiune.

Art. 30. -

Salarizarea și celelalte drepturi cuvenite personalului militar și civil cu care este încadrată Secția militară se asigură de către Ministerul Apărării Naționale, în concordanță cu prevederile prezentei legi și cu reglementările referitoare la drepturile materiale și bănești, specifice calității de militar activ și, respectiv, de salariat civil al acestui minister.

Art. 31. -

Personalul încadrat în funcții, grade sau trepte profesionale, care nu mai sunt prevăzute în prezenta lege, va fi încadrat în noile funcții, grade sau trepte profesionale care să asigure salariul de bază anterior, putând fi mai mare cu cel mult o gradație.

Art. 32. -

(1) Soluționarea contestațiilor în legătură cu stabilirea salariilor, acordarea gradelor, treptelor, gradațiilor, sporurilor, premiilor și a altor drepturi care se stabilesc potrivit legii este de competența Colegiului permanent al Curții Supreme de Justiție.

(2) Contestațiile vor fi depuse în termen de 5 zile de la data luării la cunoștință și se soluționează în termen de 30 de zile.

(3) Împotriva hotărârii Colegiului permanent se poate formula contestație, în termen de 15 zile de la data luării la cunoștință la Secția civilă a Curții Supreme de Justiție. Hotărârea se ia în plenul secției, cu votul majorității membrilor. Hotărârea este definitivă și irevocabilă. Modificări (1)

Art. 33. -

Statul de funcții al Curții Supreme de Justiție se aprobă de către Colegiul permanent al acesteia, conform art. 26 lit. c) din Legea Curții Supreme de Justiție nr. 56/1993, cu respectarea numărului de posturi prevăzut în art. 7 și, respectiv, stabilit potrivit art. 9 și 10 din aceeași lege, în limitele plafonului de salarii aprobat prin buget.

Art. 34. -

Salariile și indemnizațiile de conducere din prezenta lege sunt brute și impozabile. Acestea vor fi actualizate ținând seama de indexările acordate în conformitate cu prevederile hotărârilor Guvernului adoptate după data de 1 ianuarie 1996.

Art. 35. -

Anexa face parte integrantă din prezenta lege.

Art. 36. -

Nu beneficiază de salariile de bază și de alte drepturi prevăzute de prezenta lege personalul încadrat în alte instituții în ale căror legi specifice de organizare sau de salarizare se face trimitere la salariile stabilite pentru judecătorii, magistrații-asistenți și alte categorii de personal de la Curtea Supremă de Justiție, cu excepția Curții Constituționale și a Curții de Conturi. Membrii Curții de Conturi nu beneficiază de drepturile prevăzute la art. 17 din Legea nr. 50/1995.

Art. 37. -

Pe data intrării în vigoare a prezentei legi, prevederile Legii nr. 52/1991 cu privire la salarizarea personalului din organele puterii judecătorești, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 215 din 1 septembrie 1993, precum și orice alte dispoziții contrare, se abrogă.

Această lege a fost adoptată în ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului din 19 iunie 1996, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) și ale art. 76 alin. (2) din Constituția României.
p. PREȘEDINTELE CAMEREI DEPUTAȚILOR p. PREȘEDINTELE SENATULUI
IOAN GAVRA VALER SUIAN

București, 1 iulie 1996.

Nr. 56.

ANEXĂ Modificări (1)

I. COEFICIENȚII DE IERARHIZARE PENTRU CONDUCEREA
CURȚII SUPREME DE JUSTIȚIE

Nr. crt. Funcția Coeficientul de ierarhizare
1. Președintele Curții Supreme de Justiție 7,50
2. Vicepreședintele Curții Supreme de Justiție 6,80
3. Președinte de secție la Curtea Supremă de Justiție 6,60

NOTĂ:

Coeficienții de ierarhizare a salariilor de bază se actualizează o dată cu modificarea coeficienților de ierarhizare a indemnizațiilor membrilor Parlamentului României și a salariilor de bază pentru membrii Guvernului, cu care se corelează.

II. COEFICIENȚII DE IERARHIZARE PENTRU FUNCȚIILE DE EXECUȚIE
DE SPECIALITATE JURIDICĂ DIN CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

A. Funcții de execuție de specialitate juridică

Funcția Coeficientul de ierarhizare
Judecător 6,30
Modificări (1)

NOTĂ:

Coeficientul de ierarhizare a salariului de bază se actualizează o dată cu modificarea coeficientului de ierarhizare a indemnizațiilor membrilor Parlamentului României și a salariilor de bază pentru membrii Guvernului, cu care se corelează.

B. Funcții de execuție de specialitate juridică pe grade profesionale

Funcția Nivelul studiilor Coeficientul de ierarhizare Gradația
1 2 3 4
Magistrat-asistent
- gradul I S 5,00 5,10 5,20 5,30
- gradul II S 4,50 4,60 4,70 4,80
- gradul III S 4,00 4,10 4,20 4,30

NOTĂ:

Salariul de bază prevăzut pentru magistratul-asistent se majorează cu 3% când este înaintat pe loc în gradul de președinte de tribunal, cu 5% când este înaintat pe loc în gradul de judecător de curte de apel și cu 7% când este înaintat pe loc în gradul de președinte de curte de apel.

Coeficienții de ierarhizare prevăzuți în această anexă se aplică numai magistraților-asistenți care îndeplinesc condiția de a li se acorda coeficienții prevăzuți în anexa nr. 1 la Legea nr. 50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, au funcționat ca judecători și procurori la instanțele judecătorești și la parchetele de pe lângă instanțe și au vechimea corespunzătoare pentru a fi încadrați în acești coeficienți. Ceilalți magistrați-asistenți beneficiază de coeficienții de ierarhizare prevăzuți în anexa nr. II/3 la Ordonanța Guvernului nr. 39/1994, republicată.

C. Funcții de conducere de specialitate juridică

Nr. crt. Funcția Nivelul indemnizației de conducere (lei)
minim maxim
Funcții de conducere
1. Prim-magistrat-asistent 57.000 108.000
2. Director 57.000 108.000
3. Magistrat-asistent șef 52.000 97.000

III. COEFICIENȚII DE IERARHIZARE PENTRU FUNCȚIILE DE EXECUȚIE
DE SPECIALITATE PE TREPTE PROFESIONALE

A. Funcții de execuție

Nr. crt. Funcția Nivelul studiilor Coeficientul de ierarhizare Gradația
1. Grefier și grefier-secretar: 1 2 3 4
- treapta I M 2,255 2,310 2,365 2,420
- treapta a II-a M 2,035 2,090 2,145 2,200
- treapta a III-a M/G 1,815 1,870 1,925 1,980
- debutant M/G 1,760 - - -
2. Agent procedural, aprod G 1,100 1,128 1,155 1,182

NOTĂ:

Salariile funcțiilor de grefier și de grefier-secretar sunt mai mari cu 5% pentru personalul care utilizează, în interesul serviciului, cel puțin o limbă străină, în medie 50% din timpul de lucru, și pentru care posedă atestat.

Salariile funcțiilor de grefier și de grefier-secretar cu studii superioare sunt mai mari cu coeficientul de ierarhizare de 0,5 față de salariile celor cu studii medii.

B. Funcții de conducere

Funcția Nivelul indemnizației de conducere (lei)
minim maxim
Prim-grefier 15.140 30.280

Acest document poate avea modificări ulterioare. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

;
se încarcă...