Parlamentul României

Legea nr. 46/1996 privind pregătirea populației pentru apărare

Modificări (6), Respingeri de neconstituționalitate (1), Referințe (4), Practică judiciară

Text publicat în M.Of. al României.

În vigoare de la 11 iunie 1996 până la 31 decembrie 2006, fiind abrogat și înlocuit prin Lege 446/2006.

Acest document poate avea modificări ulterioare. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Cumpără forma actualizată
sau autentifică-te
  •  

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

CAPITOLUL I Dispoziții generale

Art. 1. -

Toți cetățenii țării au dreptul și obligația să apere România.

Art. 2. -

Pregătirea populației pentru apărarea patriei se realizează prin:

a) îndeplinirea serviciului militar;

b) participarea la alte forme de pregătire.

CAPITOLUL II Îndeplinirea serviciului militar

Secțiunea 1 Dispoziții comune

Art. 3. - Respingeri de neconstituționalitate (1), Practică judiciară (2)

Serviciul militar este obligatoriu pentru toți bărbații, cetățeni români, și se îndeplinește în următoarele forme:

a) ca militari în termen;

b) ca militari cu termen redus;

c) ca rezerviști concentrați sau mobilizați.

Sunt considerați în serviciul militar și cetățenii români, bărbați și femei, care fac parte din cadrele în activitate, elevii și studenții instituțiilor militare de învățământ și militarii angajați pe bază de contract.

Timpul cât o persoană îndeplinește serviciul militar constituie vechime în muncă.

Art. 4. - Referințe (1), Practică judiciară (1)

Cetățenii care, din motive religioase, refuză să îndeplinească serviciul militar sub arme execută serviciul utilitar alternativ, potrivit prezentei legi.

Modul de executare a serviciului utilitar alternativ se stabilește prin hotărâre a Guvernului.

Art. 5. -

Pe timpul îndeplinirii serviciului militar în una dintre formele prevăzute la art. 3 alin. 1 și 2, cetățenilor le este interzis să desfășoare activități politice în unitățile militare.

Art. 6. -

Nu îndeplinesc serviciul militar:

a) alienații și debilii mintal;

b) cei clasați inapți pentru serviciul militar cu scoatere din evidență, pentru invalidități sau boli permanente, altele decât cele prevăzute la lit. a);

c) personalul hirotonit sau ordinat care aparține cultelor religioase recunoscute de lege;

d) cei condamnați la închisoare, pe timpul executării pedepsei, precum și cei arestați preventiv sau trimiși în judecată până la data rămânerii definitive a hotărârii prin care s-a soluționat cauza penală;

e) cei care au suferit condamnări cu închisoare peste 5 ani pentru infracțiuni comise cu intenție.

Art. 7. -

Cetățenii cu domiciliul stabil în România, care au dobândit sau au redobândit cetățenia română, îndeplinesc obligațiile militare după o perioadă de cel puțin 6 luni de la stabilirea sau restabilirea în țară.

Cetățenii care au îndeplinit serviciul militar în alte țări sunt exceptați de la obligațiile prevăzute la art. 3 lit. a) și b).

Art. 8. -

Cetățenii care îndeplinesc serviciul militar depun următorul jurământ:

"

Eu, ..., jur credință patriei mele România. Jur să-mi apăr țara, chiar cu prețul vieții. Jur să respect legile țării și regulamentele militare.

Așa să-mi ajute Dumnezeu!"

Secțiunea a 2-a Serviciul militar în termen

Art. 9. -

Pentru îndeplinirea serviciului militar în termen, organele militare teritoriale efectuează, anual, în perioadele stabilite de Statul Major General, recrutarea tinerilor și încorporarea recruților.

Perioadele când se efectuează recrutarea și încorporarea vor fi anunțate prin mijloace de informare în masă.

Art. 10. -

Tinerii luați în evidența militară se numesc recruți.

Totalitatea cetățenilor români născuți în același an formează un contingent care este indicat de anul nașterii.

Sunt recrutați tinerii care, în anul când se face recrutarea, împlinesc vârsta de 19 ani.

Elevii liceelor sau ai altor școli echivalente sunt recrutați în ultimul an de studiu, chiar dacă nu au împlinit vârsta prevăzută la alineatul precedent.

În timp de război, tinerii sunt recrutați în anul când împlinesc vârsta de 18 ani.

Art. 11. -

Sunt încorporați pentru îndeplinirea serviciului militar în termen bărbații, cetățeni români, care au împlinit vârsta de 20 de ani.

În timp de război, precum și la cererea acestora în timp de pace, tinerii pot fi încorporați după împlinirea vârstei de 18 ani.

Limita maximă de vârstă până la care cetățenii români pot fi chemați pentru îndeplinirea serviciului militar în termen este de 35 de ani.

Art. 12. -

Durata serviciului militar în termen este de 12 luni pentru militarii de toate armele. Durata serviciului militar în termen se socotește începând cu prima zi a lunii următoare încorporării.

Prelungirea serviciului militar se face conform legii.

Art. 13. -

Durata serviciului utilitar alternativ este de 24 de luni. La cerere, cetățenii care efectuează serviciul utilitar alternativ pot fi trecuți, la prima încorporare, să execute integral serviciul militar în termen.

Art. 14. -

Pentru a fi recrutați sau încorporați, cetățenii sunt obligați să se prezinte la data, ora și locul prevăzute în ordinul de chemare.

Tinerii care, din diferite motive, nu au primit ordin de chemare, sunt obligați să se prezinte la centrele militare județene, municipale, de sector, pe a căror rază teritorială își au domiciliul ori reședința, până cel mai târziu la sfârșitul anului în care împlinesc vârsta pentru a fi recrutați sau încorporați.

Art. 15. -

Recrutarea și încorporarea se efectuează de către comisiile locale de recrutare-încorporare, constituite pe lângă centrele militare județene, municipale și de sector, după caz.

Pe lângă un centru militar pot funcționa una sau mai multe comisii locale de recrutare-încorporare ce își vor desfășura activitățile în localitatea de reședință, cât și în alte localități din județ.

Fiecare comisie locală de recrutare-încorporare se compune din:

a) președinte:

- un ofițer din centrul militar județean, municipal sau de sector;

b) membri:

- un delegat al consiliului local;

- un delegat al poliției locale din localitatea respectivă, ofițer sau subofițer;

- un medic desemnat de direcția sanitară județeană, respectiv a municipiului București;

c) secretar:

- un ofițer sau subofițer din centrul militar respectiv.

Art. 16. - Practică judiciară (3)

Comisiile locale de recrutare-încorporare au următoarele atribuții:

a) examinează medical și testează psihologic tinerii la recrutare și recruții la încorporare, stabilind dacă sunt apți sau nu pentru serviciul militar, în conformitate cu prevederile baremului medical aprobat de ministrul apărării naționale;

b) repartizează la recrutare tinerii pe arme, iar la încorporare recruții pe unități și formațiuni militare, pentru îndeplinirea serviciului militar;

c) acordă scutiri de serviciu militar și amânări de la încorporare recruților, în condițiile prezentei legi.

Hotărârile comisiilor locale de recrutare-încorporare se comunică tinerilor și recruților.

Art. 17. -

Recruții pot face contestație împotriva hotărârilor comisiilor locale de recrutare-încorporare, la comisia județeană, respectiv a municipiului București, de analiză a contestațiilor privind recrutarea-încorporarea, care se constituie din:

a) președinte:

- comandantul centrului militar;

b) membri:

- delegatul consiliului județean;

- delegatul inspectoratului de poliție;

- medicul centrului militar.

Contestația se depune la comisia județeană de analiză a contestațiilor privind recrutarea-încorporarea, respectiv a municipiului București, în termen de cel mult 2 zile de la comunicarea hotărârii care se atacă. Contestația trebuie rezolvată în termen de maximum 5 zile de la data înregistrării. Hotărârea comisiei județene, respectiv a municipiului București, este definitivă.

Art. 18. -

Examinările medicale de specialitate la comisiile de recrutare-încorporare se efectuează la sediile acestora sau în spitale și dispensare-policlinici, de către medici specialiști, stabiliți de direcția sanitară județeană, respectiv a municipiului București, de comun acord cu medicul centrului militar, precum și în spitalele militare teritoriale. Acești medici fac parte din comisiile de recrutare-încorporare.

Art. 19. - Practică judiciară (2)

Concluziile medicale ale comisiilor județene, respectiv a municipiului București, de recrutare-încorporare pot fi revocate numai de către Comisia Centrală de Expertiză Medico-Militară.

Art. 20. -

Direcțiile sanitare asigură personalul medico-sanitar auxiliar și instrumentarul medical necesar efectuării examenului medical. De asemenea, organizează tratamentul medical și asigură recruților asistență și tratament medical gratuit în spitale, dispensare-policlinici, pentru acele boli care îi fac, temporar, inapți pentru serviciul militar.

Art. 21. -

Recruții care sunt unici întreținători de familie și contribuie efectiv la întreținerea acesteia sunt scutiți de serviciul militar, dacă:

a) soția recrutului este bolnavă, încadrată în gradul I sau II de invaliditate;

b) recrutul are unul sau mai mulți copii minori, iar soția acestuia a decedat;

c) tatăl recrutului este în vârstă de cel puțin 62 de ani și mama 57 de ani;

d) ambii părinți sunt invalizi de gradul I sau II, indiferent de vârstă;

e) părintele în viață îndeplinește una dintre condițiile prevăzute la lit. c) sau d);

f) părintele despărțit legal sau în fapt, aflat în întreținerea recrutului, îndeplinește una dintre condițiile prevăzute la lit. c) sau d), dacă despărțirea a avut loc cu cel puțin 2 ani înainte de recrutare.

De asemenea, sunt scutiți de serviciul militar și recruții care sunt unici susținători ai surorilor și fraților invalizi de gradul I sau II, dacă contribuie efectiv la întreținerea lor.

Recruții înfiați beneficiază de prevederile lit. c)-f) din prezentul articol, dacă înfierea a avut loc cu cel puțin 2 ani înainte de recrutare.

Art. 22. -

Se consideră unic susținător al părinților ori al surorilor sau al fraților minori recrutul care:

a) nu mai are alte surori sau frați majori apți de muncă.

b) mai are surori sau frați, dar aceștia nu pot contribui la întreținerea părinților, deoarece:

- sunt elevi sau studenți în instituțiile militare de învățământ;

- îndeplinesc serviciul militar în termen sau cu termen redus;

- sunt elevi în școlile militare de ofițeri, maiștri militari, subofițeri activi;

- sunt invalizi de gradul I sau II.

Prin contribuție efectivă se înțelege participarea permanentă a recrutului la întreținerea părinților, surorilor și fraților minori, cu o parte însemnată din veniturile lui, precum și la îngrijirea acestora, în cazul când prezența recrutului este absolut necesară.

Art. 23. -

Amânarea de la încorporare se acordă:

a) recruților găsiți, la încorporare, bolnavi de una dintre bolile prevăzute în baremul medical aprobat de ministrul apărării naționale;

b) elevilor liceelor de la învățământul de zi și seral, ai școlilor postliceale ori echivalente acestora, până la absolvirea studiilor. Pierd dreptul de amânare de la încorporare elevii exmatriculați pe o durată mai mare de 1 an, precum și cei care repetă anul sau clasa mai mult de 1 an, din motive imputabile acestora;

c) celor care au greutăți familiale deosebite și care se încadrează în următoarele situații:

- părinții au mai mulți copii, dintre care cel puțin 2 copii minori, iar copilul cel mai mare este încorporat;

- părinții îndeplinesc condițiile de vârstă pentru ca fiul să fie scutit de serviciul militar, dar mai au un copil major, încadrat în gradul I sau II de invaliditate, care are cel puțin 2 copii minori și nu poate contribui la întreținerea părinților;

- unul dintre părinți a decedat, iar cel în viață are în întreținere cel puțin 2 copii minori;

- recrutul nu are părinți, a fost crescut de bunici sau de altă persoană, până la vârsta de 14 ani, nu a fost înfiat, locuiește cu cei care l-au crescut, aceștia sunt bolnavi și se încadrează în gradul I sau II de invaliditate ori au vârsta prevăzută în art. 21 lit. c);

- recrutul are cel puțin 2 copii minori în vârstă de până la 7 ani.

Pentru cazurile prevăzute la alin. 1, 3 și 4 ale lit. c), venitul mediu lunar al celor ce au nevoie de întreținere să nu fie mai mare decât cuantumul minim stabilit la pensia integrală pentru limită de vârstă, prevăzut de dispozițiile legale;

d) recruților care sunt unici susținători ai surorilor sau fraților minori, până la majoratul unuia dintre ei.

Art. 24. -

Dacă pe timpul îndeplinirii serviciului militar în termen se produce una dintre situațiile prevăzute la art. 21, 22 și 23, cei în cauză vor fi lăsați la vatră.

Art. 25. -

La constatarea încetării cauzelor de scutire sau de amânare de la încorporare, recruții și militarii lăsați la vatră vor fi chemați pentru îndeplinirea sau completarea serviciului militar în termen la prima încorporare, dacă nu au împlinit vârsta de 35 de ani.

Secțiunea a 3-a Serviciul militar cu termen redus

Art. 26. -

Absolvenții instituțiilor civile de învățământ superior, recunoscute de stat, care nu au îndeplinit obligațiile militare până la începerea studiilor, efectuează serviciul militar cu termen redus cu durata de 6 luni, în primul an după absolvire, dacă nu au împlinit vârsta de 35 de ani.

Absolvenții instituțiilor civile de învățământ superior nu beneficiază de prevederile art. 21, 22 și 23 lit. c) și d) privind scutirea de serviciu militar sau amânarea de la încorporare.

Nu vor fi încorporați cei care frecventează cursurile unei alte facultăți și au absolvit cel puțin 1 an. Această amânare se acordă numai până la absolvirea cursurilor celei de-a doua facultăți.

Art. 27. -

După îndeplinirea serviciului militar cu termen redus, în raport cu nevoile forțelor armate și cu rezultatele obținute în pregătirea militară, absolvenților instituțiilor civile de învățământ superior li se pot acorda grade de ofițer, subofițer sau gradat în rezervă, în condițiile stabilite de lege.

Art. 28. -

Absolvenții instituțiilor civile de învățământ superior pot opta pentru serviciul utilitar alternativ cu durata de 12 luni, în condițiile prezentei legi.

Secțiunea a 4-a Serviciul militar ca rezerviști concentrați sau mobilizați

Art. 29. -

Cetățenii români, după îndeplinirea serviciului militar activ, sunt luați în evidență ca rezerviști instruiți.

Cetățenii români apți pentru serviciul militar, care nu și-au îndeplinit această obligație până la împlinirea vârstei de 35 de ani, precum și cetățenii care au executat serviciul utilitar alternativ sunt luați în evidență ca rezerviști neinstruiți cu grad de soldat.

Gradații și soldații se țin în evidență până la împlinirea vârstei de 50 de ani, astfel:

a) clasa I:

- rezerva armatei, până la 35 de ani inclusiv;

b) clasa a II-a:

- rezerva teritorială, de la 35 de ani până la 45 de ani inclusiv;

c) clasa a III-a:

- rezerva generală, de la 45 de ani până la împlinirea vârstei de 50 de ani.

Cadrele în rezervă se împart, după vârstă, în 3 clase și se țin în evidență până la împlinirea vârstei prevăzute de lege.

Art. 30. - Modificări (1)

Ofițerii, maiștrii militari, subofițerii, gradații și soldații în rezervă sunt concentrați pentru instrucție sau pentru completarea efectivelor forțelor armate.

Rezerviștii pot fi concentrați pentru instrucție la datele și pe durata stabilite prin ordinul Statului Major General, astfel:

a) de 5 ori pe timpul cât se găsesc în clasa I de evidență;

b) de 3 ori pe timpul cât se găsesc în clasa a II-a de evidență;

c) o singură dată pe timpul cât se găsesc în clasa a III-a de evidență.

Durata fiecărei concentrări de instrucție este de maximum 45 de zile și poate fi prelungită prin lege.

Perioadele în care se efectuează concentrări de instrucție pot fi anunțate și prin mijloacele de informare în masă.

Art. 31. -

La declararea mobilizării, toți militarii, precum și rezerviștii concentrați se consideră mobilizați și rămân în continuare în marile unități, în unitățile și formațiunile militare.

Art. 32. -

Chemarea rezerviștilor la concentrare și la mobilizare se face prin ordine de chemare. Ordinele de chemare la mobilizare se înmânează și se păstrează asupra rezerviștilor din timp de pace.

Secțiunea a 5-a Cadrele militare în activitate; elevii școlilor militare și
studenții instituțiilor militare de învățământ superior; militarii
angajați pe bază de contract

Art. 33. -

Condițiile de admitere în instituțiile militare de învățământ se stabilesc de către ministerele care le au în subordine sau de către instituțiile cu atribuții în domeniul siguranței naționale.

Art. 34. - Practică judiciară (3)

Tinerii admiși în instituțiile militare de învățământ, cu excepția celor din liceele militare, sunt considerați încorporați.

Art. 35. - Practică judiciară (4)

Elevii școlilor militare și studenții care nu mai continuă studiile sunt trimiși la unități militare pentru completarea serviciului militar până la 12 luni. Dacă aceștia au îndeplinit serviciul militar înainte de a intra în instituția militară de învățământ sau au terminat cel puțin anul I de studii, sunt trecuți în rezervă.

Art. 36. -

Îndatoririle și drepturile cadrelor militare în activitate, precum și alte norme în legătură cu situația lor militară se stabilesc prin lege.

Art. 37. -

Cetățenii care au îndeplinit serviciul militar în termen pot fi angajați în unități militare, pe bază de contract, pentru o perioadă determinată, în funcție de nevoile forțelor armate.

Modul de angajare, durata contractului, drepturile și îndatoririle militarilor angajați pe bază de contract sunt reglementate prin ordine ale ministrului apărării naționale, respectiv ale ministrului de interne. Modificări (1)

Secțiunea a 6-a Evidența militară a recruților și rezerviștilor

Art. 38. -

Conducerea, îndrumarea și controlul activității de evidență militară, pe întreg teritoriul României, se execută de către Statul Major General.

Organele specializate în ținerea evidenței militare sunt centrele militare județene, municipale și de sector, precum și unitățile de poliție. Modificări (2)

Evidența militară a recruților se ține după domiciliul sau reședința acestora, iar a rezerviștilor, numai după domiciliu.

Art. 39. -

Evidența militară a cetățenilor români, care se găsesc în străinătate pe o durată mai mare de 45 de zile, se ține de către reprezentanțele diplomatice ale României în țările respective.

Art. 40. -

Centrele militare județene, municipale și de sector pot chema recruții și rezerviștii pentru precizarea unor date în legătură cu situația lor militară de cel mult 3 ori pe an.

Art. 41. -

Chemarea cetățenilor la centrele militare județene, municipale și de sector se face pe baza ordinului de chemare.

Art. 42. -

Documentul de evidență militară aflat asupra recruților este adeverința de recrutare, iar pentru rezerviști, livretul militar.

Livretul militar se vizează periodic, prin prezentarea rezerviștilor la centrele militare județene, municipale sau de sector, la datele stabilite de Statul Major General.

Pierderea livretului militar se anunță la organul de evidență militară în termen de 5 zile și se publică în Monitorul Oficial al României, în termen de 10 zile de la constatare.

CAPITOLUL III Alte forme de pregătire a populației pentru apărare

Secțiunea 1 Dispoziții comune

Art. 43. -

Prin alte forme de pregătire a populației pentru apărare se înțelege participarea acesteia la pregătirea premilitară a tineretului, în formațiuni de protecție civilă și în formațiuni sanitar-voluntare ale Crucii Roșii.

Art. 44. -

Organizarea și a altor forme de pregătire a populației pentru apărare se face prin lege.

Secțiunea a 2-a Pregătirea premilitară a tineretului

Art. 45. -

Pregătirea premilitară se organizează pe bază de voluntariat, cu tinerii apți din punct de vedere medical, care au împlinit vârsta de 15 ani și până la încorporare, în scopul însușirii unor cunoștințe și formării de deprinderi militare și tehnico-aplicative, dezvoltării sentimentelor patriotice și morale, precum și în scopul educării civice.

Art. 46. -

Pregătirea premilitară a tineretului este organizată și realizată de către Ministerul Apărării Naționale. În acest scop, Ministerul Apărării Naționale va colabora cu Ministerul de Interne, Ministerul Tineretului și Sportului, Ministerul Învățământului și cu alte organe și autorități ale administrației publice.

Art. 47. -

Activitatea de pregătire premilitară a tineretului se realizează în centre de pregătire organizate pe lângă unitățile militare, unitățile de învățământ, agenții economici și instituțiile publice. În funcțiile de comandanți de centre și formațiuni de pregătire premilitară a tineretului se încadrează ofițeri, maiștri militari, subofițeri și gradați activi și în rezervă.

Art. 48. -

Instruirea metodică a rezerviștilor comandanți de centre și formațiuni de pregătire premilitară a tineretului se execută anual, în limita a 18-20 de ore, în unități militare, precum și în unități de învățământ.

Art. 49. -

Ministerul Apărării Naționale elaborează programele de pregătire în colaborare cu Ministerul de Interne, asigură armamentul, muniția, baza materială și documentară, precum și fondurile bănești necesare instruirii militare generale și de specialitate a tinerilor și comandanților de centre și formațiuni.

Pentru organizarea și desfășurarea pregătirii de specialitate în cadrul unor cercuri tehnico-aplicative, altele decât cele stabilite de Ministerul Apărării Naționale și Ministerul de Interne, fondurile bănești vor fi asigurate de către Ministerul Tineretului și Sportului și Ministerul Învățământului.

Art. 50. -

Tinerii participanți la pregătirea premilitară beneficiază gratuit de asistență medicală, medicamente, spitalizare și pensii pentru accidentele sau bolile ce au survenit pe timpul pregătirii și în legătură cu activitatea de pregătire militară.

Art. 51. -

Ofițerii, maiștrii militari, subofițerii și gradații în rezervă, care îndeplinesc funcțiile de comandanți de centre și formațiuni de pregătire premilitară a tineretului, pe timpul executării activităților de pregătire, au obligațiile și drepturile prevăzute pentru rezerviști și beneficiază de prioritate la înaintarea în gradul următor.

Art. 52. -

Tinerii care participă cu regularitate la pregătirea premilitară pot să-și aleagă arma în care vor fi instruiți pe timpul îndeplinirii serviciului militar obligatoriu.

Secțiunea a 3-a Pregătirea în formațiuni de protecție civilă

Art. 53. -

Cetățenii români au obligația de a participa la activitatea de pregătire pentru protecție civilă în vederea cunoașterii și aplicării regulilor și măsurilor de protecție civilă. Programele, formele și durata pregătirii privind protecția civilă pe categorii de participanți se stabilesc prin lege.

Art. 54. -

Formațiunile de protecție civilă se constituie, conform legii, la autoritățile administrației publice și la instituțiile publice, precum și la agenții economici, indiferent de forma de proprietate.

Secțiunea a 4-a Pregătirea în formațiuni sanitar-voluntare ale Crucii Roșii

Art. 55. -

Organizarea, încadrarea și funcționarea formațiunilor sanitar-voluntare și pregătirea surorilor de Cruce Roșie se realizează de către Societatea Națională de Cruce Roșie din România.

Art. 56. -

Înzestrarea formațiunilor sanitar-voluntare ale Crucii Roșii cu materialele necesare instruirii și acordării primului-ajutor se asigură de către agenții economici și instituțiile publice, prefecturile și primăriile pe lângă care acestea funcționează, potrivit legii.

CAPITOLUL IV Atribuțiile autorităților administrației publice și ale
instituțiilor publice, precum și ale agenților economici

Art. 57. -

Centrele militare județene, municipale și de sector verifică și îndrumă activitatea autorităților administrației publice și a instituțiilor publice, precum și a agenților economici, pentru ținerea evidenței militare a recruților și rezerviștilor.

De asemenea, sprijină, îndrumă și verifică activitatea unităților de poliție în ceea ce privește ținerea evidenței militare a recruților și rezerviștilor. Modificări (2)

Art. 58. -

Autoritățile administrației publice și instituțiile publice, precum și agenții economici, indiferent de forma de proprietate și de mărimea acestora, au următoarele obligații privind evidența militară a salariaților proprii sau, după caz, a șomerilor:

a) să țină la zi evidența și să comunice lunar centrelor militare județene, municipale sau de sector încadrările, plecările din serviciu și detașările pentru o perioadă mai mare de 45 de zile, precum și schimbările în datele de evidență a acestora.

Instituțiile civile de învățământ superior, colegiile și școlile postliceale vor comunica, în scris, centrelor militare județene, municipale sau de sector, pe a căror rază teritorială funcționează, în termen de 10 zile de la începerea studiilor, numele studenților și ale elevilor care nu au îndeplinit serviciul militar și urmează cursurile anului I de învățământ, pe facultăți și specializări.

Instituțiile civile de învățământ sunt obligate să comunice centrului militar, în termen de 30 de zile, numele elevilor și studenților care au întrerupt studiile, au fost exmatriculați sau au rămas a doua oară repetenți;

b) să încadreze în serviciu recruții și rezerviștii, numai dacă aceștia posedă adeverință de recrutare ori livret militar, cu mențiunea că au fost luați în evidență de centrul militar județean, municipal sau de sector ori de unitatea de poliție;

c) să întocmească, anual, tabele nominale cu tinerii care urmează să fie recrutați și să le predea centrelor militare județene, municipale sau de sector, la termenele stabilite.

Instituțiile civile de învățământ vor întocmi anual tabele nominale cu tinerii din ultimul an de studiu și le vor trimite, la cerere, centrelor militare;

d) să verifice dacă recruții și rezerviștii respectă regulile de evidență militară și să ia măsuri ca aceștia să se prezinte, în termen de 10 zile, la organul de evidență pentru clarificarea situației militare;

e) să acorde, la solicitarea recruților chemați la încorporare, un concediu de 5 zile cu plata corespunzătoare, în scopul rezolvării problemelor personale și familiale;

f) să acorde tinerilor chemați la recrutare, recruților și rezerviștilor chemați la centrele militare județene, municipale și de sector, pentru clarificarea situației militare, un concediu de maximum 3 zile, cu plata corespunzătoare.

Art. 59. -

Unitățile de poliție au următoarele obligații privind evidența militară a recruților și rezerviștilor:

a) la comune, să țină evidența nominală a cetățenilor cu obligații militare;

b) să efectueze, în documentele de evidență a recruților și rezerviștilor, în localitățile unde nu funcționează centre militare județene, municipale sau de sector, luarea ori scoaterea din evidență;

c) să comunice lunar centrelor militare județene, municipale ori de sector recruții sau rezerviștii luați ori scoși din evidență;

d) la municipii și orașe, să înmâneze tinerilor și recruților ordine de chemare la recrutare-încorporare ori pentru clarificarea situației militare și să-i trimită la data, ora și locul prevăzute în acestea;

e) să înmâneze rezerviștilor ordinele de chemare la concentrare, la mobilizare ori pentru clarificarea situației militare și să-i trimită la data, ora și locul prevăzute în acestea;

f) la municipii și orașe, să verifice, la domiciliu ori la reședință, toți tinerii care urmează a fi recrutați, să întocmească tabele nominale cu aceștia și să le trimită, la termenele stabilite, centrelor militare județene, municipale sau de sector;

g) să efectueze în buletinele de identitate ale cetățenilor cu obligații militare, în localitățile unde sunt centre militare județene, municipale sau de sector, mențiunea de schimbare a domiciliului, iar în cele ale recruților, și mențiunea de stabilire ori de schimbare a reședinței, numai după ce aceștia fac dovada că au fost luați în evidență de către centrele militare respective;

h) să ia imediat măsuri pentru a identifica locul unde se află tinerii, recruții și rezerviștii cărora nu li s-a putut înmâna ordinul de chemare;

i) să urmărească, în baza măsurilor ordonate de către organele de urmărire penală, și să conducă la locul indicat de către acestea, pe cetățenii cu obligații militare neprezentați la recrutare, încorporare, concentrare sau mobilizare, precum și pe militarii dezertori ori absenți nejustificat de la unitate sau de la serviciu;

j) să rețină adeverințele de recrutare, livretele militare și ordinele de chemare la mobilizare de la cetățenii cu obligații militare care se prezintă pentru a anunța că părăsesc țara și să comunice imediat centrelor militare județene, municipale sau de sector pe cei care au declarat că părăsesc țara pentru o perioadă mai mare de 30 de zile.

Art. 60. -

Autoritățile administrației publice locale ale comunelor au următoarele obligații privind evidența militară a tinerilor, recruților și rezerviștilor:

a) să verifice, anual, tinerii care urmează a fi recrutați, să întocmească tabele nominale cu aceștia și să le trimită, la termenele stabilite, centrelor militare respective;

b) să înmâneze tinerilor ordinele de chemare la recrutare. Aceștia vor fi însoțiți și prezentați comisiei de recrutare-încorporare de către secretarul unității administrativ-teritoriale respective;

c) să asigure înmânarea ordinelor de chemare la încorporare, la concentrare sau la mobilizare ori pentru clarificarea situației militare și să organizeze trimiterea acestora la data, ora și locul prevăzute în ordinele de chemare;

d) să comunice centrelor militare județene, municipale sau de sector, precum și poliției, în termen de 10 zile, cazurile de deces al recruților și rezerviștilor.

Art. 61. -

Instanțele judecătorești și parchetele de pe lângă instanțe sunt obligate să comunice, în termen de 10 zile, centrelor militare județene, municipale și de sector măsura de privare de libertate sau revocarea acesteia, dispusă prin ordonanța procurorului ori prin hotărâre judecătorească împotriva recruților și rezerviștilor.

Organele specializate din Ministerul de Interne sunt obligate să comunice, în condițiile alin. 1, recruții și rezerviștii care au plecat definitiv din țară.

CAPITOLUL V Obligațiile și drepturile cetățenilor care participă
la pregătirea pentru apărarea țării

Art. 62. -

Cetățenii români, pe timpul îndeplinirii obligațiilor militare, trebuie să respecte jurământul militar.

Art. 63. -

Tinerii chemați la recrutare, recruții și rezerviștii sunt obligați:

1. să primească ordinele de chemare emise de centrele militare județene, municipale sau de sector și să se prezinte la data, ora și locul prevăzute în acestea;

2. să se prezinte la organul de evidență militară pentru:

a) scoaterea din evidență înainte de plecarea la noul domiciliu;

b) luarea în evidență, la schimbarea domiciliului, la trecerea în rezervă sau la lăsarea la vatră;

c) anunțarea schimbării domiciliului în raza teritorială a aceluiași organ de evidență militară;

d) vizarea livretului militar;

e) anunțarea pierderii ori a deteriorării adeverinței de recrutare, a livretului militar sau a ordinului de chemare la mobilizare;

f) predarea adeverinței de recrutare, a livretului militar și a ordinului de chemare la mobilizare înainte de plecarea în străinătate, precum și ridicarea documentelor respective la înapoierea în țară;

3. să anunțe centrul militar județean, municipal sau de sector despre:

a) absența de la domiciliu, în timp de pace, pe o durată mai mare de 45 de zile, iar în timp de mobilizare ori de război, pe o durată mai mare de 15 zile;

b) schimbările survenite în situația lor cu privire la locul de muncă, studii sau calificare, starea sănătății, starea civilă și schimbarea numelui.

Prezentarea la organul de evidență militară și anunțarea centrului militar județean, municipal sau de sector se face în termen de 5 zile, în timp de pace, și de 2 zile, în timp de mobilizare ori de război, de la producerea uneia dintre situațiile prevăzute la pct. 2 și 3.

Obligațiile respective revin și în cazul schimbării reședinței recruților în timp de pace și de război, iar rezerviștilor, în timp de război. Recruții și rezerviștii din localitățile în care sunt centre militare județene, municipale sau de sector se prezintă la acestea, iar cei din celelalte localități se prezintă la poliția locală.

Art. 64. -

Neprezentarea la recrutare, la încorporare, la concentrare, la mobilizare sau pentru clarificarea situației militare, la data fixată prin ordinul de chemare, poate fi motivată:

a) dacă este bolnav, în imposibilitatea de a se deplasa, situație dovedită cu certificatul medical eliberat de organele sanitare competente;

b) în cazul decesului unui membru al familiei - părinte, soție, copil, unul dintre socri, frate sau soră - pe baza certificatului de deces;

c) în caz de forță majoră, pe baza dovezii eliberate de autoritățile administrației publice locale.

Cei chemați la recrutare, la încorporare, la concentrare sau la mobilizare ori, după caz, membrii familiilor lor, precum și agenții economici, instituțiile publice la care aceștia sunt salariați și autoritățile administrației publice au obligația de a anunța imediat centrelor militare județene, municipale sau de sector motivele neprezentării la locul, data și ora prevăzute în ordinele de chemare, urmând ca în termen de 3 zile să prezinte acte justificative.

Art. 65. -

Recruții chemați la centrele militare județene, municipale sau de sector în vederea încorporării, dar care nu au fost încorporați, precum și cei trecuți în rezervă sau lăsați la vatră sunt obligați să se prezinte la locurile de muncă în termen de 5 zile de la data la care li s-a comunicat că nu vor fi încorporați, respectiv în termen de 30 de zile de la data trecerii în rezervă sau a lăsării la vatră.

Data încorporării și trecerii în rezervă, pentru cei care au îndeplinit serviciul militar, este cea consemnată în livretul militar.

Art. 66. - Practică judiciară (1)

Militarii în termen, militarii cu termen redus, elevii și studenții instituțiilor militare de învățământ, precum și rezerviștii au dreptul la hrană, echipament, medicamente, pensie pentru pierderea capacității de muncă, soldă și documente militare de transport la chemarea pentru îndeplinirea serviciului militar și pe timpul executării acestuia, la trecerea în rezervă sau la lăsarea la vatră, la concentrare, la mobilizare și la demobilizare, în caz de concedii, permisii, internări și ieșiri din spitale și în condițiile stabilite prin dispozițiile legale. Dreptul la documente militare de transport îl au și tinerii chemați la recrutare și recruții chemați la încorporare. Practică judiciară (1)

Recruții și rezerviștii care sunt internați în spitale pentru stabilirea situației medico-militare au dreptul la asistență medicală, medicamente, întreținere gratuită și documente militare de transport, iar cei încadrați în muncă beneficiază și de ajutoare pentru incapacitate temporară de muncă.

Rezerviștilor care, pe timpul îndeplinirii serviciului militar în termen, s-au pregătit prin cursuri în anumite meserii echivalente în viața civilă li se recunoaște calificarea obținută, pe baza actelor de atestare eliberate de unitățile militare.

Rezerviștii care au executat concentrarea de instrucție, iar la începerea acesteia erau încadrați în muncă, beneficiază de concediu de odihnă integral sau de compensația în bani a concediului de odihnă neefectuat, indiferent de durata concentrării.

Art. 67. -

Militarii în termen și cei cu termen redus, elevii și studenții instituțiilor militare de învățământ au dreptul la ajutoare în caz de deces al soției, copiilor sau al altor persoane aflate în întreținerea acestora înainte de încorporare, în cuantumul stabilit prin acte normative. Ajutoarele se plătesc de către agenții economici și instituțiile publice pentru cei care, înainte de încorporare, au fost salariații acestora sau de către primării, pentru cei neîncadrați în muncă, din fondurile destinate în acest scop.

Art. 68. -

Recruții chemați pentru îndeplinirea serviciului militar în termen primesc de la agenții economici, de la instituțiile publice ori de la organele și autoritățile administrației publice la care sunt încadrați toate drepturile la zi, inclusiv compensația în bani a concediului de odihnă neefectuat.

Tinerii care urmează cursurile instituțiilor militare de învățământ, militarii angajați pe bază de contract, precum și cei chemați în rândul cadrelor în activitate ale forțelor armate, proveniți dintre absolvenții de liceu sau de școli profesionale și de maiștri, școlarizați pe bază de contracte încheiate cu agenții economici, sunt scutiți de obligația restituirii cheltuielilor de școlarizare ce decurg din contractele respective.

Art. 69. -

Contractele de muncă ale salariaților chemați pentru îndeplinirea serviciului militar în termen sau cu termen redus ori pentru concentrare se mențin în condițiile prevăzute de lege.

Contractele de muncă ale celor prevăzuți la alineatul precedent nu pot fi desfăcute decât ca urmare a dizolvării agenților economici ori a desființării instituțiilor publice. În aceste situații, cel care angajează sau oficiile forțelor de muncă teritoriale vor asigura cu prioritate plasarea celor în cauză în alte locuri de muncă echivalente în aceeași localitate, potrivit pregătirii și capacității profesionale, sau, gratuit, reconversia profesională pentru profesiuni care, într-o anumită perioadă, sunt cerute de situația economică pe piața forței de muncă.

Posturile în care sunt încadrate persoanele prevăzute la alin. 1 pot fi ocupate, pe timpul cât acestea îndeplinesc serviciul militar, numai pe baza unor contracte de muncă pe durată determinată.

Art. 70. -

Pe toată durata concentrării, ofițerii, maiștrii militari și subofițerii în rezervă primesc soldă și alte drepturi bănești stabilite potrivit dispozițiilor legale pentru cadrele militare în activitate, iar gradații și soldații în rezervă, o indemnizație lunară egală cu solda minimă de funcție a militarilor angajați pe bază de contract și alte drepturi bănești prevăzute de dispozițiile legale pentru militarii în termen de la unitățile militare la care sunt concentrați.

Art. 71. -

Tinerii chemați la recrutare, recruții și rezerviștii care au calitatea de salariați și sunt chemați la centrele militare județene, municipale sau de sector, pentru clarificarea situației militare, au dreptul la concediu de maximum 3 zile, cu plata corespunzătoare făcută de către organele și autoritățile administrației publice, agenții economici și instituțiile publice unde sunt încadrați.

CAPITOLUL VI Asigurarea materială și financiară

Art. 72. -

Consiliile locale județene, municipale și de sector ale municipiului București sunt obligate să asigure centrelor militare, județene, municipale și de sector terenurile, localurile, instalațiile de telecomunicații, dotările și fondurile necesare desfășurării activității acestora, potrivit normelor stabilite prin hotărâre a Guvernului.

Art. 73. -

Cheltuielile de reparații, întreținere și amenajare a localurilor centrelor militare județene, municipale și de sector se suportă de către autoritățile administrației publice locale. Reparațiile pentru localurile aflate în administrarea Ministerului Apărării Naționale se suportă de către acest minister.

Art. 74. -

Autoritățile administrației publice locale nu pot dispune mutarea centrelor militare județene, municipale și de sector din localurile care le-au fost puse la dispoziție, decât cu acordul Ministerului Apărării Naționale.

Art. 75. -

Întreținerea și reparațiile curente ale autovehiculelor din dotarea centrelor militare județene, municipale și de sector se asigură de către autoritățile administrației publice locale. Reparațiile capitale se asigură prin grija Ministerului Apărării Naționale.

Art. 76. -

Autoritățile administrației publice locale asigură plata personalului din afara centrelor militare județene, municipale și de sector, care desfășoară activitate în cadrul comisiilor locale de recrutare-încorporare.

CAPITOLUL VII Sancțiuni

Art. 77. -

Constituie contravenții următoarele fapte, dacă, potrivit legii penale, nu sunt considerate infracțiuni, comise de către:

1. tinerii chemați la recrutare, recruții, executanții serviciului utilitar alternativ sau rezerviștii, pentru:

a) neprezentarea la comisia locală de recrutare-încorporare conform ordinului de chemare, iar în cazul când nu au primit ordin de chemare, cel mai târziu până la sfârșitul anului în care împlinesc vârsta pentru a fi recrutați; Respingeri de neconstituționalitate (1)

b) neprezentarea recrutului sau a rezervistului la organul de evidență militară pentru a fi luat sau scos din evidență ori pentru a comunica schimbările survenite în situația personală, în termenele prevăzute de lege;

c) neprezentarea rezervistului la data, ora și locul prevăzute în ordinul de chemare pentru clarificarea situației militare;

d) neanunțarea, la organul de evidență militară, de către recrut sau rezervist, a absentării de la domiciliu ori de la reședință, în termenul și perioada prevăzute în prezenta lege;

e) neprezentarea, înaintea plecării din țară, la organul de evidență militară, pentru a preda livretul militar, adeverința de recrutare ori ordinul de chemare la mobilizare;

f) pierderea adeverinței de recrutare, a livretului militar, a ordinului de chemare la mobilizare, precum și a însemnului distinctiv, din vina recrutului, rezervistului ori a executantului serviciului utilitar alternativ;

g) neprezentarea, în termenul legal, a rezervistului pentru primirea sau viza livretului militar;

h) încredințarea unei alte persoane a livretului militar sau a ordinului de chemare la mobilizare, dacă aceasta nu s-a făcut cu scopul ca documentele respective să fie folosite fără drept;

2. conducătorii sau angajații agenților economici, instituțiilor publice, organelor și autorităților administrației publice, desemnați pentru ținerea evidenței militare, pentru:

a) neactualizarea evidenței militare a recruților și a rezerviștilor;

b) neîntocmirea și netrimiterea, în termenul stabilit, a tabelelor nominale cu tinerii care urmează a fi recrutați sau omiterea unor tineri de pe aceste tabele;

c) neînmânarea, în termen, a ordinelor de chemare a tinerilor, recruților și rezerviștilor, precum și netrimiterea la centrele militare județene, municipale sau de sector a dovezilor de primire a ordinelor;

d) necomunicarea, în termenul stabilit, a schimbărilor survenite în datele de evidență a recruților și rezerviștilor;

e) angajarea în serviciu a recruților și a rezerviștilor fără a fi luați în evidență de către organele de evidență militară în a căror rază teritorială domiciliază sau își au reședința;

f) necomunicarea, în termen, la centrele militare, a datelor personale ale tinerilor admiși în învățământul superior civil, precum și ale elevilor și studenților exmatriculați care au întrerupt studiile sau care au rămas a doua oară repetenți;

g) neprezentarea persoanelor stabilite pentru încadrarea comisiilor locale de recrutare-încorporare;

h) necomunicarea, în termen de 3 zile, la centrul militar, că executanții serviciului utilitar alternativ și-au pierdut aptitudinile pentru îndeplinirea atribuțiilor stabilite, ori că întreprinderea respectivă nu mai poate respecta clauzele contractuale.

Art. 78. -

Contravențiile prevăzute la art. 77 pct. 1 se sancționează după cum urmează:

a) cu amendă de la 50.000 lei la 400.000 lei, cele prevăzute la lit. e) și f);

b) cu amendă de la 75.000 lei la 700.000 lei, cele prevăzute la lit. c), d), g) și h);

c) cu amendă de la 500.000 lei la 3.000.000 lei, cele prevăzute la lit. a) și b). Respingeri de neconstituționalitate (1)

Contravențiile prevăzute la art. 77 pct. 2 se sancționează după cum urmează:

a) cu amendă de la 200.000 lei la 700.000 lei, cele prevăzute la lit. f) și g);

b) cu amendă de la 300.000 lei la 1.000.000 lei, cele prevăzute la lit. b) și d);

c) cu amendă de la 400.000 lei la 1.500.000 lei, cele prevăzute la lit. a), c), e) și h).

Art. 79. -

Neaducerea la îndeplinire sau îndeplinirea defectuoasă a faptelor prevăzute la art. 77, de către personalul centrelor militare și al unităților de poliție, constituie abateri disciplinare și se sancționează disciplinar de către șefii ierarhici ai acestora, la sesizarea comandanților centrelor militare respective.

Art. 80. -

Contravențiile se constată de către persoanele împuternicite de Statul Major General, de centrele militare județene, municipale sau de sector sau de inspectoratele de poliție. Agentul constatator aplică și sancțiunile.

Art. 81. -

Dispozițiile art. 77 și 80 se completează cu prevederile Legii nr. 32/1968 privind constatarea și sancționarea contravențiilor, cu excepția art. 25, 26 și 27 din aceeași lege.

CAPITOLUL VIII Dispoziții finale

Art. 82. -

Ministerul Apărării Naționale își organizează banca proprie de date privind evidența pe plan local și central a recruților și a rezerviștilor, pe baza datelor din Sistemul național informatic de evidență a populației.

Art. 83. -

Modul de aplicare a prevederilor prezentei legi de către agenții economici, instituțiile publice, organele și autoritățile administrației publice se stabilesc prin hotărâri ale Guvernului.

Art. 84. -

Modalitatea examinării medicale a tinerilor, recruților și rezerviștilor, a tratamentului medical al recruților, asigurarea cu instrumentarul medical și cu personal sanitar se stabilesc prin ordin comun al ministrului apărării naționale și al ministrului sănătății.

Art. 85. -

Modul de executare a dispozițiilor prezentei legi privind obligațiile ce revin poliției se stabilesc prin ordin comun al ministrului apărării naționale și al ministrului de interne.

Art. 86. -

Organizarea centrelor de pregătire, a cercurilor tehnico-aplicative, conținutul programelor, numărul de ore necesare, precum și alte probleme privind participarea tinerilor la pregătirea premilitară se stabilesc prin regulamente și instrucțiuni elaborate în comun de către Ministerul Apărării Naționale și organismele cu atribuții în acest domeniu.

Art. 87. -

Ministerul Apărării Naționale informează sistematic populația, atât prin presă și prin emisiuni proprii de radio și de televiziune, transmise fără plată pe posturile naționale, cât și prin relațiile cu mijloacele de informare în masă, asupra problemelor importante din domeniul apărării și modului în care armata își îndeplinește misiunile ce-i sunt stabilite prin Constituție și legile țării.

Art. 88. -

Legea nr. 14 din 28 decembrie 1972 privind organizarea apărării naționale a României, Decretul nr. 582 din 29 august 1978, Decretul-lege nr. 99 din 14 martie 1990 privind modul de îndeplinire a serviciului militar în termen și cu termen redus, Decretul-lege nr. 119 din 14 aprilie 1990 privind conținutul jurământului militar, Decretul nr. 79/1978 privind asigurarea unor drepturi financiare pentru rezerviștii și pensionarii militari care îndeplinesc funcții în gărzile patriotice, Decretul nr. 486/1977 privind aprobarea normei de aprovizionare cu echipament, a regulamentului uniformelor și a modului de suportare a cheltuielilor necesare asigurării cu echipament, mijloace materiale și a altor cheltuieli determinate de organizarea, pregătirea de luptă și acțiune a gărzilor patriotice, Decretul nr. 90/1977 privind instituirea drapelului de luptă al gărzilor patriotice și reglementarea acordării acestuia, Hotărârea Guvernului nr. 503/1993 privind autorizarea Ministerului Apărării Naționale de a angaja militari pe bază de contract, precum și orice alte dispoziții contrare prezentei legi se abrogă.

Această lege a fost adoptată de Senat în ședința din 13 mai 1996, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constituția României.
p. PREȘEDINTELE SENATULUI
CONSTANTIN DAN VASILIU

Această lege a fost adoptată de Camera Deputaților în ședința din 20 mai 1996, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constituția României.
p. PREȘEDINTELE CAMEREI DEPUTAȚILOR
RADU BERCEANU

București, 5 iunie 1996.

Nr. 46.

Acest document poate avea modificări ulterioare. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

;
se încarcă...