Parlamentul României

Legea nr. 72/1996 privind finanțele publice

Modificări (3), Referințe (3), Derogări (9), Jurisprudență relevantă, Referințe în jurisprudență

Text publicat în M.Of. al României.

În vigoare de la 17 iulie 1996 până la 31 decembrie 2002, fiind înlocuit parțial prin Lege 189/1998 și abrogat și înlocuit prin Lege 500/2002.

Acest document poate avea modificări ulterioare. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Cumpără forma actualizată
sau autentifică-te
  •  

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

CAPITOLUL I Dispoziții generale

Art. 1. - Jurisprudență

(1) Prezenta lege stabilește normele privind formarea, administrarea, întrebuințarea și controlul resurselor financiare ale statului, ale unităților administrativ-teritoriale și ale instituțiilor publice. Jurisprudență

(2) Constituirea resurselor financiare publice se face pe seama impozitelor, taxelor, contribuțiilor și veniturilor nefiscale, prelevate de la persoane juridice și fizice, cu luarea în considerație a potențialului lor economic și a altor criterii stabilite de lege. Dimensionarea cheltuielilor publice și repartizarea acestora pe destinații și pe ordonatori de credite se efectuează în concordanță cu obiectivele strategiei de dezvoltare economică și socială a țării și cu prioritățile imediate stabilite de autoritățile publice competente. Utilizarea resurselor financiare se face cu respectarea strictă a legii, în condiții de eficiență socială și/sau economică.

(3) Constituirea, repartizarea și utilizarea resurselor financiare ale statului, ale unităților administrativ-teritoriale și ale instituțiilor publice, denumite în continuare resurse financiare publice, precum și păstrarea și întrebuințarea mijloacelor materiale și bănești ale sectorului public se controlează de către Curtea de Conturi, Ministerul Finanțelor și alte organe împuternicite de lege. Jurisprudență

(4) Resursele financiare publice se constituie și se gestionează printr-un sistem unitar de bugete, și anume: bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele locale, bugetele fondurilor speciale, bugetul trezoreriei statului și bugetele altor instituții publice cu caracter autonom, în condițiile asigurării echilibrului financiar.

(5) Resursele și cheltuielile reflectate în bugetele menționate la alineatul precedent, cumulate la nivel național, alcătuiesc resursele financiare publice totale, respectiv cheltuielile publice totale care, după consolidare, prin eliminarea transferurilor dintre bugetele respective, vor evidenția dimensiunile efortului financiar public, pe anul respectiv, starea de echilibru sau de dezechilibru, după caz.

(6) Instituțiile publice, în înțelesul prezentei legi, cuprind: Parlamentul, Președinția României, Guvernul, ministerele, celelalte organe de specialitate ale administrației publice centrale și locale, alte autorități publice, autoritatea judecătorească, precum și instituțiile de stat de subordonare centrală sau locală, indiferent de modul de finanțare a activității acestora.

Art. 2. -

Impozitele, taxele și alte venituri ale statului, precum și normele și normativele de cheltuieli pentru instituții publice se aprobă prin lege.

Art. 3. -

(1) Guvernul elaborează proiectele bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat, bugetelor fondurilor speciale, precum și ale conturilor generale anuale de execuție ale acestora și le supune spre aprobare Parlamentului, iar după aprobare răspunde de realizarea prevederilor bugetare. De asemenea, exercită conducerea generală a activității executive în domeniul finanțelor publice, în care scop examinează periodic situația financiară pe economie, execuția bugetului public național și a bugetelor fondurilor speciale și stabilește măsuri pentru menținerea sau îmbunătățirea echilibrului bugetar, după caz.

(2) Ministerul Finanțelor ia măsurile necesare pentru: asigurarea echilibrului bugetar și aplicarea politicii financiare a statului, cheltuirea cu eficiență a resurselor financiare.

Art. 4. -

La baza elaborării și execuției bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat, bugetelor locale și bugetelor fondurilor speciale stau principiile unicității, universalității, echilibrului, realității, anualității și publicității.

Art. 5. -

(1) Bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale, bugetele locale și bugetele instituțiilor publice se aprobă astfel:

a) bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat și bugetele fondurilor speciale - prin lege;

b) bugetele proprii ale județelor, municipiului București, municipiilor, sectoarelor municipiului București, orașelor și comunelor, precum și bugetele fondurilor speciale constituite potrivit legii în afara acestor bugete - de către consiliile județene sau locale ale acestora, după caz;

c) bugetele instituțiilor publice finanțate integral sau parțial din bugetele prevăzute la lit. a) și b) - de către organul ierarhic superior al acestora, dacă legea nu prevede altfel;

d) bugetele instituțiilor publice care se finanțează integral din venituri extrabugetare - de către organul de conducere al instituției publice respective, cu avizul organului ierarhic superior.

(2) Bugetele prevăzute la lit. b) - d), precum și bugetele tuturor agenților economici, ale sistemelor de asigurări sociale și ale altor unități care, potrivit legii, au obligația de a întocmi bugete, se vor elabora potrivit normelor metodologice stabilite de Ministerul Finanțelor.

Art. 6. -

(1) Bugetele Președinției României, Guvernului și ale altor instituții publice care nu au organe ierarhic superioare se prevăd distinct în bugetul de stat și se aprobă de către Parlament.

(2) Camera Deputaților și Senatul, cu consultarea Guvernului, își aprobă bugetele proprii înaintea dezbaterii bugetului de stat și le înaintează Guvernului în vederea includerii lor în bugetul de stat.

Art. 7. -

(1) Bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat și bugetele fondurilor speciale, constituite în condițiile legii, se întocmesc de către Ministerul Finanțelor, pe baza propunerilor ordonatorilor principali de credite.

(2) Bugetele celorlalte sisteme autonome de asigurări sociale se aprobă de către organele de conducere proprii, cu avizul Ministerului Muncii și Protecției Sociale și al Ministerului Finanțelor.

Art. 8. -

Prin legile bugetare anuale pot fi aprobate măsuri fiscale în concordanță cu evoluția economiei și asigurarea resurselor statului pentru finanțarea cheltuielilor publice, precum și venituri cu destinație specială, în scopul acoperirii unor cheltuieli stabilite distinct prin bugetul de stat.

Art. 9. -

La determinarea cheltuielilor publice se vor avea în vedere politica financiară a statului, numărul de salariați, rețeaua de instituții publice în funcțiune, cele care urmează a se înființa în noul exercițiu bugetar, folosirea bazei tehnice existente cu maximă eficacitate, precum și următoarele:

a) în domeniul social - utilizarea resurselor financiare ale statului pentru învățământ, sănătate, ocrotiri și asigurări sociale, cultură, artă, tineret și sport, refacerea și ocrotirea mediului înconjurător, menținerea echilibrului ecologic și altele, în condițiile stabilite de lege;

b) susținerea unor programe prioritare de cercetare, îndeosebi fundamentală;

c) în domeniul economic - realizarea unor investiții și a altor acțiuni economice de interes public, acordarea de subvenții, facilități și alte mijloace stabilite potrivit legii, în limita alocațiilor bugetare aprobate prin bugetele anuale, în condițiile legii;

d) asigurarea cerințelor de apărare a țării, ordinii publice și siguranței naționale;

e) finanțarea administrației publice centrale și locale și a altor cheltuieli prevăzute de lege;

f) dobânzile aferente datoriei publice și cheltuielile determinate de emisiunea și plasarea valorilor mobiliare necesare finanțării acestei datorii, precum și de riscul garanțiilor acordate de stat în condițiile legii.

Art. 10. -

(1) În bugetul de stat, în bugetul asigurărilor sociale de stat, în bugetele locale și în bugetele fondurilor speciale nu se pot înscrie și aproba cheltuieli fără stabilirea resurselor din care urmează a fi efectuate.

(2) În cursul execuției bugetare, în cazurile în care se fac propuneri de elaborare a unor acte normative a căror aplicare atrage micșorarea veniturilor sau majorarea cheltuielilor aprobate prin buget, inițiatorii au obligația să prevadă și mijloacele necesare acoperirii golului de venituri sau sporului de cheltuieli.

Art. 11. -

Guvernul asigură realizarea politicii financiare a statului conform programului de guvernare acceptat de Parlament.

Art. 12. - Jurisprudență

(1) În scopul coordonării politicii financiare, stabilită de Guvern potrivit art. 11 din prezenta lege, cu politica valutară, monetară și de credit, Ministerul Finanțelor colaborează cu Banca Națională a României la elaborarea balanței de plăți externe, a balanței creanțelor și angajamentelor externe, a reglementărilor din domeniul monetar și valutar.

(2) Guvernul răspunde de recuperarea creanțelor externe ale statului român rezultate din activitatea de comerț exterior, cooperare economică internațională și din alte activități derulate în baza unor acorduri guvernamentale. Modalitățile de recuperare a creanțelor externe ale statului român se vor aproba prin hotărâre a Guvernului.

Art. 13. -

Ministerul Finanțelor împreună cu Banca Națională a României prezintă semestrial Guvernului informări asupra modului de realizare a balanței de plăți externe și a balanței creanțelor și angajamentelor externe și propun soluții de acoperire a deficitului sau de utilizare a excedentului din contul curent al balanței de plăți externe.

Art. 14. -

(1) Ministerul Finanțelor participă, în numele statului, în țară sau în străinătate, după caz, la tratative externe privind acordurile bilaterale și multilaterale de promovare și protejare a investițiilor și convențiile de evitare a dublei impuneri și de combatere a evaziunii fiscale și, împreună cu Banca Națională a României, în probleme financiare, valutare și de plăți.

(2) De asemenea, Ministerul Finanțelor avizează, în faza de proiect, acordurile, aranjamentele, protocoalele sau alte asemenea înțelegeri încheiate cu partenerii externi, precum și proiectele de acte normative care conțin prevederi de ordin financiar-valutar, încheiate de instituțiile publice.

CAPITOLUL II Elaborarea, aprobarea, execuția și încheierea execuției bugetului de stat

Art. 15. -

(1) Veniturile și cheltuielile care se înscriu în bugetul de stat se grupează pe baza clasificației bugetare elaborate de Ministerul Finanțelor.

(2) Clasificația bugetară cuprinde la venituri - capitole și subcapitole, iar la cheltuieli - părți, capitole, subcapitole, titluri și articole, precum și alineate, după caz.

(3) Cheltuielile prevăzute în capitolele și articolele de cheltuieli au destinație precisă și limitată.

(4) Cheltuielile de personal se prezintă distinct de cheltuielile materiale.

(5) Este interzis a se prevedea, la cheltuielile materiale sau la alte categorii de cheltuieli, cheltuieli de personal, cum sunt: salarii, diurne, indemnizații și altele asemănătoare.

Art. 16. - Jurisprudență

Orice sumă care se cuvine statului se face venit la bugetul de stat, dacă legea nu prevede altfel.

Art. 17. -

(1) Se interzice acoperirea cheltuielilor bugetului de stat prin recurgerea la emisiune monetară sau prin finanțarea directă de către bănci.

(2) Refinanțarea datoriei publice interne și finanțarea deficitului bugetului de stat se asigură prin împrumuturi de stat, în condițiile legii.

(3) Ministerul Finanțelor este autorizat să contracteze și să garanteze împrumuturi de stat de pe piața financiară internă și externă, în vederea asigurării fondurilor necesare refinanțării datoriei publice interne, finanțării deficitului bugetar la nivelul înregistrat la finele fiecărui an și a echilibrului balanței de plăți externe, în limitele aprobate prin lege.

(4) Deficitul bugetului de stat din anul curent și din anii precedenți, pentru care nu s-au contractat împrumuturi de stat, se finanțează din disponibilitățile aflate temporar în contul general al trezoreriei statului. Ministerul Finanțelor este autorizat să stabilească dobânda pentru finanțarea deficitului bugetului de stat din disponibilitățile aflate temporar în contul general al trezoreriei statului.

(5) Legea anuală privind aprobarea bugetului de stat poate autoriza Ministerul Finanțelor ca, pe parcursul execuției bugetului de stat, pentru a face față cheltuielilor statului până la încasarea veniturilor aprobate, dacă va fi necesar, și cu aprobarea Guvernului, să emită bonuri de tezaur sau alte instrumente specifice, purtătoare de dobândă și a căror scadență nu poate depăși sfârșitul anului financiar.

(6) Bonurile de tezaur sau alte instrumente specifice sunt puse în circulație prin Banca Națională a României, pe baza convenției de agent, încheiată de aceasta cu Ministerul Finanțelor, în numele statului.

(7) Totalul bonurilor de tezaur și al altor instrumente specifice aflate în circulație nu va putea depăși 8% din volumul total al cheltuielilor bugetului de stat aprobat.

(8) Emiterea bonurilor de tezaur și a altor instrumente specifice se poate face numai în primele 10 luni ale anului financiar, iar retragerea lor trebuie să se facă fără a depăși anul financiar în care au fost emise.

Art. 18. -

Banca Națională a României poate acorda împrumut fără dobândă, pentru acoperirea decalajului temporar dintre veniturile și cheltuielile bugetului de stat, pe seama resurselor de creditare ale acesteia. Acest împrumut urmează a fi rambursat până la sfârșitul anului financiar respectiv, pe seama veniturilor bugetare sau a unui împrumut de stat efectuat în condițiile legii. Împrumutul acordat de Banca Națională a României nu poate depăși într-un an financiar 10% din totalul cheltuielilor bugetului aprobat, precum și dublul capitalului acesteia și al fondului de rezervă constituit.

Art. 19. -

(1) Constituirea și utilizarea de mijloace financiare aparținând statului, în afara bugetului, sunt interzise.

(2) Fondurile speciale, aprobate prin legi speciale, se constituie în afara bugetului de stat și a bugetului asigurărilor sociale de stat.

(3) Proiectele bugetelor fondurilor speciale se elaborează de către Ministerul Finanțelor pe baza propunerilor ordonatorilor principali de credite, responsabili cu gestionarea fondurilor respective.

(4) Elaborarea și execuția bugetelor fondurilor speciale se efectuează potrivit legilor de constituire a acestor fonduri și prevederilor din prezenta lege.

(5) Pe măsura stabilizării și restructurării sectoarelor economice și bugetare, Guvernul analizează și propune Parlamentului desființarea fondurilor speciale constituite în afara bugetului de stat ori a bugetului asigurărilor sociale sau includerea acestora în bugetele respective.

Art. 20. -

În bugetul de stat se înscriu Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului și Fondul de intervenție la dispoziția Guvernului, care se utilizează pe bază de hotărâri ale acestuia, în vederea finanțării, potrivit dispozițiilor legale, a acțiunilor sau sarcinilor nou-intervenite în cursul anului în bugetul de stat și în bugetele locale, cu menținerea echilibrului bugetar, respectiv pentru înlăturarea efectelor unor calamități naturale.

Art. 21. - Jurisprudență

Proiectul bugetului de stat se elaborează de către Guvern prin Ministerul Finanțelor, pe baza proiectelor bugetelor ordonatorilor principali de credite ai acestui buget, precum și a proiectelor bugetelor locale.

Art. 22. -

(1) Cheltuielile pentru investițiile instituțiilor publice și alte cheltuieli de investiții, care se finanțează, potrivit legii, din bugetul de stat și din bugetele fondurilor speciale, se cuprind în proiectele acestor bugete, pe baza listei de investiții cu desfășurarea acestora pe obiective, atât fizic cât și valoric, elaborată de fiecare ordonator principal de credite și anexată la bugetul propriu.

(2) În listele de investiții se nominalizează obiectivele de investiții în continuare, precum și obiectivele de investiții noi. În listele de investiții se cuprind într-o poziție globală, sub denumirea de " alte cheltuieli de investiții": achizițiile de imobile, dotările independente, consolidările la imobile, cheltuielile de proiectare pentru elaborarea studiilor de prefezabilitate și a studiilor de fezabilitate aferente obiectivelor de investiții și alte cheltuieli asimilate investițiilor, potrivit legii.

(3) Ordonatorii principali de credite stabilesc prioritățile în realizarea obiectivelor de investiții și repartizarea sumelor pe fiecare obiectiv înscris în listele de investiții, în limita fondurilor cuprinse în proiectul de buget, asigurând, totodată, utilizarea rațională și eficientă a acestor fonduri, precum și realizarea obiectivelor de investiții la termenele aprobate.

(4) În listele de investiții se înscriu numai obiectivele de investiții ale căror documentații tehnico-economice au fost elaborate și aprobate potrivit dispozițiilor legale. Cheltuielile pentru investiții, cuprinse într-o poziție globală în lista anexă la bugetul fiecărui ordonator de credite, se detaliază și se aprobă prin liste separate de către ordonatorul principal de credite, pe bază de note de fundamentare, care vor cuprinde elemente referitoare la necesitate, oportunitate și alți indicatori caracteristici unor asemenea investiții.

(5) Documentațiile tehnico-economice aferente obiectivelor de investiții noi se aprobă, cu acordul prealabil al Ministerului Finanțelor, de către: Guvern - pentru valori mai mari de 4 miliarde lei; ordonatorii principali de credite - pentru valori cuprinse între 500 milioane lei și 4 miliarde lei; ceilalți ordonatori de credite - pentru valori cuprinse între 100 și 500 milioane lei, cu avizul prealabil al ordonatorului principal de credite. Pentru obiectivele noi de investiții, ale căror valori nu depășesc 100 milioane lei, documentațiile tehnico-economice se aprobă de către ordonatorii de credite, cu avizul prealabil al ordonatorului principal de credite.

(6) Se interzice elaborarea studiilor de fezabilitate pe obiecte și lucrări sau pe părți din obiectele sau lucrările ce intră în componența unui obiectiv de investiții.

(7) Prin legile bugetare anuale se pot modifica limitele valorice privind competențele de aprobare a documentațiilor tehnico-economice, în funcție de evoluția prețurilor.

(8) Documentațiile tehnico-economice aferente investițiilor publice ce se realizează pe bază de credite externe contractate sau garantate de stat, indiferent de valoarea acestora, se supun aprobării Guvernului numai după obținerea în prealabil a acordului Ministerului Finanțelor și se includ în lista de investiții anexă la bugetul ordonatorului principal de credite, potrivit prevederilor alin. (1) și (2) ale prezentului articol. Derogări (1)

(9) Valoarea obiectivelor de investiții, ale căror documentații tehnico-economice au fost aprobate potrivit competențelor prevăzute la acest articol, este confidențială până la adjudecarea execuției lucrărilor, potrivit prevederilor legale privind achizițiile publice.

(10) Ordonatorii de credite, în calitate de investitori și pe propria lor răspundere, actualizează și aprobă valoarea fiecărui obiectiv de investiții nou sau în continuare, în funcție de evoluția prețurilor.

(11) Finanțarea cheltuielilor de proiectare pentru elaborarea studiilor de prefezabilitate, a studiilor de fezabilitate și a documentațiilor pentru organizarea licitațiilor și adjudecarea execuției lucrărilor publice, precum și admiterea la finanțare a obiectivelor de investiții noi se fac potrivit normelor metodologice elaborate de Ministerul Finanțelor.

(12) Cheltuielile de investiții se cuprind la fiecare capitol al acțiunii care se finanțează din bugetul de stat.

Art. 23. -

(1) În cazurile în care unitățile administrativ-teritoriale nu își pot acoperi cheltuielile din veniturile proprii, stabilite în condițiile legii, în vederea echilibrării acestora se pot stabili, prin legea bugetară anuală, cote sau sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, precum și criterii de determinare a acestora pe unitățile administrativ-teritoriale.

(2) Din bugetul de stat se pot face transferuri pentru unitățile administrativ-teritoriale, în vederea finanțării unor investiții cu caracter social și edilitar-gospodăresc, precum și a unor acțiuni de protecție socială.

(3) Cotele sau sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat și transferurile ce se fac din bugetul de stat, potrivit alineatului precedent, se aprobă anual prin legea bugetară, pentru fiecare județ în parte și pentru municipiul București, precum și repartizarea pe destinații a transferurilor. Jurisprudență

(4) Propunerile de cote sau de sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat și de transferuri se vor cuprinde în proiectele de buget pe ansamblul județului, respectiv al municipiului București, care se prezintă Ministerului Finanțelor însoțite de situația unităților administrativ-teritoriale componente la care se propun astfel de cote sau de sume defalcate și transferuri, precum și note de fundamentare a necesității, oportunității, eficienței și eficacității acestora.

(5) Prin legile bugetare anuale se pot stabili cote adiționale la unele impozite directe ale bugetului de stat și/sau ale bugetelor locale, care să constituie venituri ale bugetelor unităților administrativ-teritoriale, în care scop vor fi prevăzute nivelul maxim al cotelor adiționale și categoriile de impozite directe asupra cărora se vor aplica, precum și repartizarea acestora pe consilii locale și consilii județene.

Art. 24. -

(1) Ordonatorii principali de credite au obligația ca, până la data de 1 mai a fiecărui an, să comunice Ministerului Finanțelor propunerile de modificare a veniturilor și a cheltuielilor pentru bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat și bugetele fondurilor speciale pe anul viitor, față de anul în curs, potrivit metodologiei stabilite de Ministerul Finanțelor, cu precizarea cauzelor și cu fundamentările care determină aceste modificări.

(2) Consiliile locale și județene au aceleași obligații în cazul solicitării de majorare a transferurilor, cotelor sau sumelor defalcate din unele venituri ale bugetului de stat față de anul în curs.

Art. 25. -

(1) Ordonatorii principali de credite vor depune la Ministerul Finanțelor, cel mai târziu până la data de 1 iunie a fiecărui an, propunerile pentru proiectul bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat și bugetelor fondurilor speciale, potrivit metodologiei și condițiilor stabilite de Ministerul Finanțelor.

(2) Ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale prezintă propunerile pentru proiectele bugetelor locale la direcțiile generale ale finanțelor publice și controlului financiar de stat până la data de 15 mai a fiecărui an, urmând ca acestea să depună proiectele bugetelor locale pe ansamblul județului și al municipiului București, cel mai târziu până la data de 1 iunie a fiecărui an.

(3) Ministerul Finanțelor examinează proiectele de buget și poartă discuții cu ordonatorii principali de credite asupra nivelului maxim al cheltuielilor bugetare. Până la data de 1 iulie, Ministerul Finanțelor, cu acordul primului-ministru, comunică ordonatorilor principali de credite limitele de cheltuieli stabilite pe baza politicii financiare a Guvernului, în vederea definitivării proiectelor de buget.

(4) Proiectele de buget, definitivate potrivit prevederilor alineatului precedent, se depun la Ministerul Finanțelor până la data de 1 august a fiecărui an, însoțite de documentații și fundamentări detaliate, atât pentru venituri, cât și pentru cheltuieli. În caz de divergențe, hotărăște Guvernul.

(5) Ministerul Finanțelor, pe baza acestor proiecte de buget și a bugetului propriu, întocmește proiectul bugetului de stat, proiectul bugetului asigurărilor sociale de stat și proiectele bugetelor fondurilor speciale, pe care le depune la Guvern până la data de 25 septembrie a fiecărui an, însoțite de proiectele legilor bugetare.

(6) După însușirea proiectelor de bugete menționate la alineatul precedent de către Guvern, acesta le supune spre aprobare Parlamentului, cel mai târziu până la data de 10 octombrie a fiecărui an, însoțite de un raport privind situația economico-financiară a țării și proiecția acesteia în anul viitor, precum și de proiectele legilor bugetare.

(7) Bugetele se aprobă de Parlament pe ansamblu, pe capitole, pe articole și pe ordonatorii principali de credite.

Art. 26. -

(1) Bugetele ordonatorilor principali de credite, precum și cotele sau sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat și transferurile pe județe și pe municipiul București se cuprind în anexe la bugetul de stat.

(2) Veniturile și cheltuielile care se urmăresc și se execută prin Ministerul Finanțelor se cuprind în anexa la bugetul de stat.

Art. 27. - Jurisprudență

Dacă legea bugetului de stat și legea bugetului asigurărilor sociale de stat nu au fost adoptate cu cel puțin 3 zile înainte de expirarea exercițiului bugetar, Guvernul îndeplinește sarcinile ce-i revin și aplică în continuare prevederile bugetelor anului precedent, până la adoptarea noilor bugete.

Art. 28. - Jurisprudență

În stabilirea realizărilor veniturilor bugetare se vor respecta următoarele norme:

a) impozitele, taxele și orice alte venituri se înscriu în bugetul de stat numai dacă au fost stabilite prin lege;

b) legea bugetară anuală aprobă pentru fiecare an lista impozitelor, taxelor, precum și a celorlalte venituri ale statului care urmează să se perceapă;

c) este interzisă perceperea, sub orice titlu și sub orice denumire, de contribuții directe sau indirecte, în afara celor stabilite prin lege.

Art. 29. -

(1) Prin legea bugetară anuală se aprobă creditele bugetare pentru cheltuielile fiecărui exercițiu bugetar, precum și structura funcțională și economică a acestora.

(2) Alocațiile pentru cheltuielile de personal și de capital, aprobate pe ordonatori principali de credite și, în cadrul acestora, pe capitole, nu pot fi majorate și nu pot fi utilizate la alte articole de cheltuieli.

(3) Creditele bugetare, aprobate unui ordonator principal de credite prin legea bugetară anuală, nu pot fi utilizate pentru finanțarea cheltuielilor altui ordonator principal de credite. De asemenea, cheltuielile aprobate la un capitol nu pot fi utilizate pentru finanțarea cheltuielilor altui capitol. Jurisprudență

(4) Virările de credite bugetare între celelalte subdiviziuni ale clasificației bugetare, care nu contravin dispozițiilor prezentului articol sau legii bugetare anuale, sunt în competența fiecărui ordonator principal de credite, pentru bugetul propriu și pentru bugetele unităților subordonate, și se pot efectua înainte de angajarea cheltuielilor, începând cu trimestrul al III-lea al anului financiar.

(5) În mod excepțional și pe baza justificărilor corespunzătoare, virările de credite de la un capitol la alt capitol al clasificației bugetare, cu excepția cheltuielilor prevăzute la alin. (2), se pot efectua, în cadrul bugetului unui ordonator principal de credite, înainte de angajarea cheltuielilor, începând cu trimestrul al III-lea, cu acordul Ministerului Finanțelor.

(6) Sunt interzise virările de credite bugetare provenite de la capitolele care au fost majorate din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului sau din Fondul de intervenție la dispoziția Guvernului.

(7) Creditele bugetare aprobate la unele capitole pot avea caracter previzional, ele putând fi majorate prin hotărâri ale Guvernului dintr-o sumă globală creată în acest scop și care urmează a fi cuprinse într-o lege rectificativă. Lista capitolelor la care creditele aprobate au caracter previzional se aprobă prin legea bugetară anuală.

(8) În cursul exercițiului bugetar, legea bugetară anuală poate fi modificată prin legi rectificative, care se prezintă Parlamentului cel mai târziu până la data de 30 noiembrie.

(9) Prin legile bugetare anuale se poate bloca o parte din creditele bugetare aprobate ordonatorilor principali de credite, în vederea menținerii echilibrului bugetar aprobat și cheltuirii cu eficiență și eficacitate a fondurilor publice.

(10) Virările de credite bugetare în bugetele locale, în condițiile prevederilor prezentului articol, se aprobă de către fiecare consiliu local, respectiv consiliul județean, după caz, iar virările de credite bugetare menționate la alin. (5) se fac cu acordul organelor teritoriale ale Ministerului Finanțelor.

Art. 30. - Jurisprudență

(1) Veniturile și cheltuielile aprobate prin bugetul de stat, prin bugetul asigurărilor sociale de stat, prin bugetele locale și prin bugetele fondurilor speciale se repartizează pe trimestre, în funcție de termenele legale de încasare a veniturilor și de perioada în care este necesară efectuarea cheltuielilor.

(2) Repartizarea pe trimestre a veniturilor și a cheltuielilor prevăzute în bugetele menționate la alineatul precedent se aprobă de către:

a) Ministerul Finanțelor - pe capitole, la propunerea ordonatorilor principali de credite și a organelor teritoriale ale Ministerului Finanțelor, pentru cotele sau sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat și pentru transferurile din bugetul de stat, pe structura aprobată pentru bugetele locale;

b) ordonatorii principali de credite - pentru bugetele proprii și bugetele unităților subordonate, precum și pe celelalte subdiviziuni ale clasificației bugetare.

Art. 31. -

(1) Creditele bugetare aprobate prin bugetul de stat pot fi folosite, la cererea ordonatorilor principali de credite, numai după deschiderea de credite sau alimentarea cu fonduri de către Ministerul Finanțelor a conturilor deschise pe seama acestora la trezoreria statului sau la unitățile bancare, după caz.

(2) Acordarea fondurilor de la bugetul de stat se face în limita creditelor bugetare și potrivit destinațiilor aprobate, în raport cu gradul de folosire a resurselor puse la dispoziție anterior, cu respectarea dispozițiilor legale care reglementează efectuarea cheltuielilor respective.

(3) Transferurile către bugetele locale, în cadrul limitelor prevăzute în bugetul de stat, se efectuează prin Ministerul Finanțelor, la cerere și în funcție de necesitățile execuției bugetare.

Art. 32. -

(1) Este interzisă efectuarea de plăți direct din veniturile încasate pentru bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat și bugetele locale, precum și din veniturile fondurilor speciale, cu excepția cazurilor când legea prevede altfel.

(2) Veniturile care se realizează peste cele aprobate pe ansamblul bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat și bugetelor fondurilor speciale vor fi folosite, în cursul anului, pentru finanțarea unor acțiuni stabilite de lege sau vor diminua deficitul bugetar ori vor majora excedentul bugetar.

Art. 33. - Jurisprudență

(1) Ordonatorii principali de credite ai bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat și bugetelor fondurilor speciale sunt conducătorii autorităților publice, miniștrii și conducătorii celorlalte organe de specialitate ale administrației publice centrale. Derogări (1)

(2) La Camera Deputaților și la Senat, ordonatorii principali de credite sunt secretarii generali ai acestora.

(3) Conducătorii instituțiilor publice cu personalitate juridică din subordinea ordonatorilor principali de credite, finanțate din bugetul de stat, din bugetul asigurărilor sociale de stat și din bugetele fondurilor speciale sunt, după caz, ordonatori secundari sau terțiari de credite.

Art. 34. -

(1) Ordonatorii principali de credite repartizează creditele bugetare, aprobate prin bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat și bugetele fondurilor speciale, pe unitățile ierarhic inferioare, în raport cu sarcinile acestora cuprinse, potrivit legii, în bugetele respective și aprobă efectuarea cheltuielilor din bugetul propriu, cu respectarea dispozițiilor legale.

(2) Subvențiile de orice fel, prevăzute potrivit legii a se acorda din bugetul de stat regiilor autonome și societăților comerciale cu capital de stat, se cuprind și se execută prin bugetele ordonatorilor principali sau secundari de credite, după caz, potrivit normelor metodologice stabilite de Ministerul Finanțelor.

(3) Ordonatorii secundari de credite aprobă efectuarea cheltuielilor din bugetele proprii și a celor din bugetele fondurilor speciale, cu respectarea dispozițiilor legale, și repartizează creditele bugetare aprobate pe unitățile ierarhic inferioare, ai căror conducători sunt ordonatori terțiari de credite.

(4) Ordonatorii terțiari de credite utilizează creditele bugetare ce le-au fost repartizate numai pentru nevoile unităților pe care le conduc, potrivit prevederilor din bugetele aprobate și în condițiile stabilite prin dispozițiile legale.

(5) Ordonatorii de credite au obligația de a angaja și utiliza creditele bugetare numai în limita prevederilor și destinațiilor aprobate, pentru cheltuieli strict legate de activitatea instituțiilor publice respective și cu respectarea dispozițiilor legale.

Art. 35. -

Ordonatorii principali de credite pot delega dreptul de a aproba folosirea și repartizarea creditelor bugetare înlocuitorilor lor de drept.

Art. 36. -

(1) Ordonatorii principali și ordonatorii secundari și terțiari de credite răspund, potrivit legii, de:

a) utilizarea creditelor bugetare;

b) realizarea veniturilor;

c) folosirea cu eficiență și eficacitate a sumelor primite de la bugetul de stat, de la bugetul asigurărilor sociale de stat sau din bugetele fondurilor speciale;

d) integritatea bunurilor încredințate unității pe care o conduc;

e) organizarea și ținerea la zi a contabilității și prezentarea la termen a dărilor de seamă contabile asupra execuției bugetare.

(2) Angajarea și efectuarea de cheltuieli din sumele aprobate prin bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat sau bugetele fondurilor speciale se aprobă de ordonatorul de credite și se efectuează numai cu viza prealabilă de control financiar preventiv intern. Operațiunile de angajare a cheltuielilor supuse controlului preventiv exercitat de Curtea de Conturi se efectuează cu viza acesteia.

Art. 37. -

În situațiile în care, pe baza dispozițiilor legale, au loc treceri de unități, acțiuni sau sarcini de la un ordonator principal de credite la altul, Ministerul Finanțelor este autorizat să introducă modificările corespunzătoare în bugetele acestora și în structura bugetului de stat, fără afectarea echilibrului și rezervei bugetare.

Art. 38. -

Alocațiile din bugetul de stat acordate unor instituții publice care realizează, potrivit legii, venituri extrabugetare ori altor instituții, asociații sau persoane juridice se stabilesc prin lege și se cuprind, în fiecare an, în legile bugetare.

Art. 39. -

(1) Sumele încasate din vânzarea ca atare sau din valorificarea materialelor rezultate în urma demolării, dezmembrării sau dezafectării, în condițiile prevăzute de lege, a unor mijloace fixe sau din vânzarea unor bunuri materiale, care aparțin instituțiilor publice finanțate în condițiile art. 70 alin. (1) lit. a) din prezenta lege, constituie venituri ale bugetului de stat sau ale bugetelor locale, după caz, și se varsă la acestea potrivit normelor elaborate de Ministerul Finanțelor.

(2) Sumele obținute potrivit alineatului precedent de către celelalte instituții publice se rețin de către acestea în vederea realizării de investiții.

(3) Sumele încasate din concesionarea sau închirierea unor bunuri ale statului constituie venituri ale bugetului de stat sau ale bugetelor locale, după caz, dacă legea nu prevede altfel.

(4) Sumele obținute din valorificarea bunurilor confiscate se fac venit la bugetul de stat sau la bugetele locale, după caz, în funcție de subordonarea persoanelor care au dispus confiscarea acestora în condițiile legii, după deducerea cheltuielilor materiale legate de această activitate, precum și a sumelor reținute pentru stimularea personalului, potrivit legii.

Art. 40. -

(1) Efectuarea cheltuielilor din bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele locale, precum și din bugetele fondurilor speciale se va putea face numai pe bază de acte justificative, întocmite în conformitate cu dispozițiile legale care să confirme primirea bunurilor materiale, prestarea serviciilor, achitarea salariilor și a altor drepturi bănești, plata obligațiilor către buget, precum și a altor obligații, potrivit dispozițiilor legale. Derogări (1)

(2) Guvernul poate stabili, prin hotărâre, acțiunile și categoriile de cheltuieli pentru care se pot efectua plăți în avans de până la 30% din fondurile publice, criteriile, procedurile și limitele care se vor folosi în acest scop, în vederea accelerării procesului investițional, îmbunătățirea infrastructurii în transporturi, precum și pentru achiziții de bunuri, realizări de lucrări sau prestații de servicii și executarea contractelor de cercetare științifică. Derogări (1)

(3) Sumele reprezentând plăți în avans, efectuate în condițiile prevederilor contractuale, potrivit alineatului precedent, și nejustificate prin prestațiile efectuate până la sfârșitul anului vor fi recuperate, în condițiile legii, de către instituția publică care a acordat avansurile și se vor restitui bugetului din care au fost avansate. Derogări (1)

Art. 41. -

(1) Ordonatorii principali de credite au obligația de a analiza trimestrial necesitatea menținerii unor credite bugetare pentru care, în baza unor dispoziții legale sau a altor cauze, sarcinile au fost desființate sau amânate și de a propune Ministerului Finanțelor anularea creditelor respective.

(2) Curtea de Conturi poate bloca, iar Ministerul Finanțelor poate bloca sau reduce utilizarea unor credite constatate ca fără temei legal sau fără justificare în bugetele ordonatorilor principali de credite ai bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat și bugetelor fondurilor speciale.

(3) Cu creditele bugetare anulate sau reduse la ordonatorii principali de credite, finanțați din bugetul de stat în condițiile alineatelor precedente, se majorează Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului, prevăzut în bugetul de stat.

Art. 42. -

(1) Pe baza dărilor de seamă contabile prezentate de ordonatorii principali de credite, a conturilor privind execuția de casă a bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat și a bugetelor fondurilor speciale, prezentate de organele care, potrivit legii, au această sarcină și, în urma verificării și analizării acestora, Ministerul Finanțelor elaborează lucrările privind contul general anual de execuție a bugetului de stat și respectiv a bugetului asigurărilor sociale de stat, precum și conturile anuale de execuție ale bugetelor fondurilor speciale pe care le prezintă Guvernului.

(2) Contul general anual de execuție a bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat, precum și conturile anuale de execuție ale bugetelor fondurilor speciale se întocmesc în structura bugetelor aprobate și au ca anexe conturile anuale de execuție a bugetelor ordonatorilor principali de credite, inclusiv anexele acestora.

(3) Guvernul analizează lucrările și prezintă contul general anual de execuție a bugetului de stat, a bugetului asigurărilor sociale de stat și celelalte conturi anuale de execuție spre aprobare Parlamentului, până la data de 1 iulie a anului următor celui de execuție.

(4) Contul general anual de execuție a bugetului de stat, a bugetului asigurărilor sociale de stat și celelalte conturi anuale de execuție se aprobă prin lege după verificarea de către Curtea de Conturi.

Art. 43. -

Conturile anuale de execuție a bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat, bugetelor fondurilor speciale, ale ordonatorilor de credite vor cuprinde:

a) La venituri:

1. prevederi bugetare aprobate inițial;

2. prevederi bugetare definitive;

3. încasări realizate.

b) La cheltuieli:

1. credite aprobate inițial;

2. credite definitive;

3. plăți efectuate.

Art. 44. -

Excedentul sau deficitul bugetului de stat, al bugetului asigurărilor sociale de stat și al bugetelor fondurilor speciale se stabilește ca diferență între veniturile încasate până la închiderea exercițiului bugetar și plățile efectuate până la aceeași dată.

Art. 45. -

În caz de deficit al bugetului de stat, acoperit prin bonuri de tezaur sau prin împrumut de la Banca Națională a României, în condițiile art. 17 și 18 din prezenta lege, nerambursate până la finele exercițiului bugetar, Parlamentul hotărăște, la propunerea Guvernului, acoperirea deficitului și măsurile ce trebuie luate pentru a preveni repetarea unor astfel de situații în exercițiul financiar următor.

Art. 46. -

(1) Din excedentul bugetului de stat, rămas după lichidarea integrală a datoriei publice, se rezervă anual o cotă de 50% pentru crearea unui fond de tezaur al statului. Fondul de tezaur al statului se păstrează în contul trezoreriei statului, deschis la Banca Națională a României, și se utilizează pe bază de lege. Până la utilizare, disponibilitățile fondului de tezaur vor fi plasate sub formă de depozit financiar cu dobândă.

(2) Pentru acest fond se întocmesc conturi de execuție anuale, care se supun aprobării o dată cu contul general de execuție a bugetului de stat.

Art. 47. -

(1) Ministerul Finanțelor întocmește anual contul general al datoriei publice a statului, care cuprinde contul operațiunilor în țară și în străinătate. Contul general al datoriei publice va fi anexat la contul general anual de execuție a bugetului de stat, ce se depune la Parlament, potrivit prevederilor prezentei legi.

(2) Contul general al datoriei publice cuprinde situația datoriei publice interne și a datoriei publice externe directe a statului, precum și situația garanțiilor guvernamentale pentru credite interne și pentru credite externe primite de către alte persoane juridice.

Art. 48. -

Controlul preventiv și ulterior asupra modului de formare, de administrare și de întrebuințare a resurselor financiare ale statului și ale sectorului public, precum și asupra modului de gestionare a patrimoniului public și privat al statului și al unităților administativ-teritoriale se efectuează de către Curtea de Conturi și de către celelalte organe de stat, potrivit legii.

Art. 49. -

(1) Execuția de casă a bugetului de stat, a bugetului asigurărilor sociale de stat, a bugetelor locale, a bugetelor fondurilor speciale se realizează prin trezoreria statului sau prin unitățile bancare, după caz, pe baza normelor metodologice emise de Ministerul Finanțelor, care asigură:

a) încasarea veniturilor bugetare;

b) efectuarea cheltuielilor dispuse de ordonatorii de credite, în limita creditelor bugetare și destinațiilor aprobate în condițiile dispozițiilor legale;

c) încasarea veniturilor extrabugetare și efectuarea plăților dispuse din acestea și a fondurilor speciale prin conturi distincte, pe instituții publice și categorii de resurse;

d) gestionarea datoriei publice interne și externe prin urmărirea împrumuturilor guvernamentale interne și externe și folosirea acestora, precum și a celor garantate de stat, potrivit destinației prevăzute în contracte, rambursarea ratelor la scadență și plata dobânzilor, comisioanelor și spezelor aferente;

e) efectuarea altor operațiuni financiare în contul organelor administrației publice centrale și locale.

(2) Prin trezoreria statului se pot efectua și următoarele operațiuni:

a) păstrarea disponibilităților reprezentând contravaloarea în lei a ajutoarelor externe nerambursabile, primite pe bază de acorduri și înțelegeri guvernamentale și de la organisme internaționale, și utilizarea acestora pe bază de hotărâri ale Guvernului, potrivit destinațiilor stabilite de donatori sau pentru cheltuieli de capital în sectoarele publice și economice, după caz;

b) efectuarea de plasamente financiare pe termen din disponibilitățile aflate în contul general al trezoreriei statului prin Banca Națională a României.

Art. 50. -

Lucrările de întocmire, aprobare și execuție a bugetului de stat și a celorlalte bugete se fundamentează pe strategia dezvoltării unor ramuri și sectoare publice, analize în execuție și prognoze ale stadiilor de evoluție a echilibrului financiar, monetar și valutar, a nivelului datoriei publice interne și externe, în vederea stabilirii direcției de folosire a instrumentelor financiare pentru determinarea dezvoltării economico-sociale. În acest scop, Ministerul Finanțelor folosește, în condițiile legii, proiectele și execuțiile privind: balanța de plăți externe; balanța de venituri și cheltuieli bănești ale populației și a masei monetare; balanța creanțelor și angajamentelor externe pe țări.

CAPITOLUL III Elaborarea, aprobarea, execuția și încheierea execuției bugetelor locale

Art. 51. -

(1) Prin bugete locale se înțelege bugetele unităților administrativ-teritoriale care au personalitate juridică.

(2) Bugetele locale se elaborează, se aprobă și se execută în condițiile prezentei legi și ale Legii administrației publice locale.

(3) Fiecare comună, oraș, municipiu, sector al municipiului București, județ, respectiv municipiul București, întocmește buget propriu, în condiții de autonomie. Între bugetele consiliilor locale și bugetele consiliilor județene nu există relații de subordonare.

(4) Guvernul va lua măsurile necesare ca, prin autonomia financiară a unităților administrativ-teritoriale și prin bugetul fiecărei unități, să se stimuleze inițiativa locală în vederea satisfacerii cerințelor sociale locale, exercitării drepturilor organelor locale de a dimensiona prevederile bugetare de cheltuieli în funcție de nevoile proprii și corelat cu resursele bugetare posibile de mobilizat, precum și întăririi controlului social asupra folosirii eficiente a fondurilor alocate.

Art. 52. -

(1) Impozitele și taxele locale se stabilesc de către consiliile locale sau județene, după caz, în limitele și în condițiile legii.

(2) Veniturile bugetelor locale se formează din impozite, taxe și alte venituri, a căror listă este redată în anexa la prezenta lege.

(3) Constatarea, așezarea și urmărirea încasării veniturilor bugetelor locale se realizează prin organele fiscale teritoriale subordonate Ministerului Finanțelor, dacă legea nu prevede altfel.

Art. 53. -

Din bugetele locale se finanțează, în condițiile stabilite de lege, acțiuni social-culturale, obiective și acțiuni economice de interes local, cheltuieli de întreținere și funcționare a organelor administrației publice locale, precum și alte obiective prevăzute prin dispoziții legale. Veniturile și cheltuielile bugetelor locale se desfășoară pe baza clasificației bugetare stabilite de Ministerul Finanțelor.

Art. 54. -

(1) Modul de repartizare a cotelor sau a sumelor defalcate din unele venituri ale bugetului de stat și transferurile din bugetul de stat către bugetele locale, stabilite și aprobate în condițiile prevederilor art. 23 din prezenta lege, se stabilesc anual prin legea bugetară.

(2) Bugetele consiliilor locale reflectă relații de deplină autonomie financiară.

(3) Consiliile locale și județene, după caz, stabilesc și aprobă cote adiționale la impozitele directe ale bugetului de stat și/sau ale bugetelor locale în cadrul limitelor și în condițiile prevederilor art. 23 alin. (5) din prezenta lege, în funcție de necesitățile funcționării normale a serviciilor publice și de îndeplinirea atribuțiilor ce revin autorităților publice locale, potrivit legii.

(4) La solicitarea consiliilor locale și județene, după caz, prin legile bugetare anuale se pot autoriza unitățile administrativ-teritoriale să contracteze împrumuturi pentru acoperirea cheltuielilor privind realizarea unor acțiuni temeinic fundamentate, prin emisiune de titluri de valoare, cu condiția ca unitățile respective să poată garanta acoperirea dobânzilor și răscumpărarea titlurilor respective. Constatarea și autorizarea garanției se efectuează prin organele teritoriale ale Ministerului Finanțelor.

(5) În cazurile în care în execuția bugetelor locale apare deficit temporar, acesta poate fi acoperit, până la încasarea veniturilor bugetare aprobate, pe seama resurselor aflate în contul general al trezoreriei statului.

(6) Consiliile județene și consiliile locale se pot asocia între ele, în condițiile legii, pentru realizarea unor lucrări și servicii publice de interes local, pe bază de convenție, asigurându-se și resursele financiare corespunzătoare.

Art. 55. -

(1) În bugetele proprii ale județelor și al municipiului București, municipiilor și sectoarelor municipiului București, orașelor și comunelor se poate înscrie fond de rezervă bugetară la dispoziția consiliului local sau a celui județean, după caz, al fiecărei unități administrativ-teritoriale, în cotă de până la 5% din totalul cheltuielilor. Acesta se poate utiliza pentru suplimentarea unor credite bugetare aprobate prin bugetele locale, în vederea finanțării acțiunilor sau a sarcinilor nou-intervenite în cursul anului.

(2) Fondul de rezervă bugetară prevăzut la alineatul precedent poate fi majorat, în cursul anului, cu până la 50% din cuantumul inițial al acestuia aprobat prin buget, din disponibilitățile de credite bugetare care nu mai sunt necesare până la sfârșitul anului.

(3) Nu pot fi folosite cu această destinație disponibilitățile de credite bugetare provenite de la cheltuielile de personal și de capital.

Art. 56. -

În cazurile în care în bugetele proprii ale unor unități administrativ-teritoriale veniturile proprii aprobate depășesc cheltuielile aprobate, inclusiv rezerva bugetară stabilită potrivit legii, diferențele se constituie ca excedente planificate ale fiecărui buget local.

Art. 57. -

(1) Ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale sunt președinții consiliilor județene la județe, primarul general al municipiului București și primarii celorlalte unități administrativ-teritoriale.

(2) Conducătorii instituțiilor publice cu personalitate juridică din subordinea consiliului local sau județean al fiecărei unități administrativ-teritoriale sunt, după caz, ordonatori de credite secundari sau terțiari.

(3) Ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale pot delega dreptul de a aproba folosirea și repartizarea creditelor bugetare înlocuitorilor lor de drept.

Art. 58. -

Finanțarea din bugetele locale se asigură prin deschideri de credite de către ordonatorii principali ai acestora, în limita creditelor bugetare aprobate prin bugetele locale și potrivit destinației stabilite în raport cu gradul de folosire a sumelor puse la dispoziție anterior și cu respectarea dispozițiilor legale care reglementează efectuarea cheltuielilor respective.

Art. 59. -

Repartizarea pe trimestre a veniturilor și a cheltuielilor prevăzute în bugetele locale se aprobă de:

a) Ministerul Finanțelor, pentru cotele sau sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat și pentru transferurile de la acest buget prezentate de organele teritoriale ale Ministerului Finanțelor, pe baza propunerilor consiliilor județene și ale Consiliului General al Municipiului București și ale consiliilor locale;

b) consiliile județene sau locale, după caz, ale unităților administrativ-teritoriale, pentru bugetele proprii și bugetele instituțiilor publice subordonate.

Art. 60. -

(1) Proiectele bugetelor unităților administrativ-teritoriale se elaborează pe baza proiectelor de bugete ale administrației proprii și ale instituțiilor publice subordonate, în etapele prevăzute pentru bugetul de stat.

(2) Metodologia de elaborare și execuție a bugetelor locale se stabilește de către Ministerul Finanțelor.

(3) Proiectele bugetelor unităților administrativ-teritoriale se prezintă spre aprobare consiliilor locale sau județene, după caz, în termen de maximum 30 de zile de la aprobarea legii bugetare anuale. În același termen se aprobă bugetele locale modificate în cursul exercițiului bugetar, prin legi rectificative.

(4) Fiecare buget se aprobă pe ansamblu, pe ordonatori de credite, capitole și articole.

Art. 61. -

(1) Pentru acoperirea eventualelor goluri temporare de casă, apărute în cursul anului între cheltuielile și veniturile bugetelor proprii ale comunelor, orașelor, municipiilor și sectoarelor municipiului București, se pot acorda împrumuturi temporare din fondurile de tezaur constituite potrivit legii. Dreptul de a aproba astfel de împrumuturi îl au consiliile județene și Consiliul General al Municipiului București, cu avizul prealabil al direcțiilor generale ale finanțelor publice și controlului financiar de stat.

(2) Din aceleași fonduri și în aceleași condiții se pot acorda împrumuturi și în cazul în care asemenea goluri temporare de casă apar la bugetele proprii ale județelor și al municipiului București.

(3) Curtea de Conturi și Ministerul Finanțelor verifică formarea și utilizarea fondului de tezaur.

(4) Împrumuturile acordate potrivit alin. (1) și (2) ale prezentului articol se prevăd a fi rambursate până la data de 31 decembrie a fiecărui exercițiu bugetar.

(5) În cazuri excepționale, în care împrumuturile nu au fost rambursate până la finele anului datorită lipsei de disponibilități bugetare, acestea se prevăd la rambursare în bugetele anilor următori, pe termen de până la 18 luni, cu o dobândă a cărei limită maximă se va stabili de Ministerul Finanțelor și care se încasează la fondul de tezaur județean, respectiv al municipiului București.

Art. 62. -

(1) Pentru realizarea unor acțiuni social-culturale și acoperirea unor cheltuieli economice de interes local, consiliile locale sau județene, după caz, pot aproba și utiliza în întregime sumele încasate din veniturile proprii ale bugetelor locale respective peste cele aprobate, în următoarele condiții:

a) depășirea încasărilor să fie realizată pe totalitatea veniturilor proprii stabilite prin bugetul local respectiv și să se mențină până la finele anului;

b) plusurile de venituri să provină din activitatea anului respectiv și să nu fie rezultatul unor modificări ale legislației sau anumitor subevaluări constatate de organele de control prevăzute de lege;

c) bugetele respective să nu fie echilibrate cu transferuri din bugetul de stat sau să aibă împrumuturi nerambursate.

(2) Modificările efectuate și aprobate în bugetele locale, potrivit prevederilor acestui articol, se supun ratificării consiliului local sau județean, după caz, la prima sesiune a acestuia.

Art. 63. -

Excedentul anual al bugetului local, rezultat la încheierea exercițiului bugetar, după efectuarea regularizărilor cu bugetul de stat în limita transferurilor din bugetul de stat, se utilizează în ordine pentru:

a) rambursarea eventualelor împrumuturi, din anii precedenți sau anul curent, nelichidate și plata dobânzilor aferente acestora;

b) constituirea fondului de rulment propriu, cumulat, în limita a 5% din veniturile proprii, inclusiv cotele sau sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, realizate prin bugetul propriu în anul respectiv. Fondul de rulment se păstrează într-un cont distinct, deschis fiecărei unități administrativ-teritoriale, la unitățile teritoriale ale trezoreriei statului și poate fi utilizat, temporar, pentru acoperirea unor eventuale deficite temporare provenite din decalaje între veniturile și cheltuielile anului curent. La finele anului, fondul de rulment trebuie să se regăsească reîntregit în contul distinct, deschis la unitățile de trezorerie;

c) vărsăminte la fondul de tezaur județean, respectiv al municipiului București, după caz.

Art. 64. -

(1) Cheltuielile pentru investițiile proprii ale județelor, municipiilor, orașelor și comunelor, ale regiilor autonome de sub autoritatea consiliilor județene și locale, după caz, și ale instituțiilor publice de subordonare județeană și locală, ce se finanțează, potrivit legii, din bugetele locale, se înscriu în bugetul fiecărei unități administrativ-teritoriale, la fiecare capitol al acțiunii, pe baza listei de investiții, aprobată ca anexă la bugetul local de către consiliul local sau județean, după caz.

(2) Documentațiile tehnico-economice ale investițiilor a căror finanțare se asigură integral sau în completare din bugetele unităților administrativ-teritoriale se aprobă, cu acordul prealabil al Ministerului Finanțelor, după cum urmează:

a) consiliile județene și Consiliul General al Municipiului București, pentru investițiile proprii, pentru cele ale regiilor autonome de sub autoritatea lor, precum și pentru cele ale instituțiilor publice subordonate, a căror valoare este cuprinsă între 100 milioane lei și 3 miliarde lei;

b) consiliile locale ale municipiilor, pentru investițiile proprii, pentru cele ale regiilor autonome de sub autoritatea lor, precum și pentru cele ale instituțiilor publice subordonate, a căror valoare este cuprinsă între 100 milioane lei și 2 miliarde lei;

c) consiliile locale ale orașelor, pentru investițiile proprii, pentru cele ale regiilor autonome de sub autoritatea lor, dacă este cazul, precum și pentru cele ale instituțiilor publice subordonate, a căror valoare este cuprinsă între 100 milioane lei și un miliard lei;

d) consiliile locale ale comunelor, pentru investițiile proprii, precum și pentru cele ale instituțiilor publice subordonate, a căror valoare este cuprinsă între 100 milioane lei și 750 milioane lei.

(3) Ordonatorii principali de credite din administrația publică locală, conducătorii instituțiilor publice de subordonare județeană sau locală, care au calitatea de ordonatori secundari sau terțiari de credite, precum și managerii regiilor autonome de interes județean și local, pentru investițiile proprii a căror valoare nu depășește 100 milioane lei, aprobă documentațiile tehnico-economice cu avizul prealabil, după caz, al delegației permanente a consiliului județean sau a consiliului local.

(4) Documentațiile tehnico-economice pentru obiectivele de investiții a căror acoperire financiară se asigură integral sau în completare din bugetele unităților administrativ-teritoriale, ale căror valori depășesc plafoanele prevăzute la alin. 2, se aprobă de către Guvern.

Art. 65. -

Președinții consiliilor județene și primarii celorlalte unități administrativ-teritoriale întocmesc și prezintă conturile anuale de execuție a bugetelor proprii spre aprobare consiliilor județene și, respectiv, consiliilor locale, până la data de 1 iulie a anului următor, în structura prevăzută la art. 43 din prezenta lege.

Art. 66. -

(1) Fondurile de tezaur județene și al municipiului București, constituite potrivit legii, se păstrează în conturi speciale la unitățile teritoriale ale trezoreriei statului și se utilizează pentru finanțarea unor obiective de investiții din raza teritorială a județului, respectiv a municipiului București, din domeniile gospodăriei comunale și transporturilor, în condițiile prevăzute în legea bugetară anuală.

(2) Pentru aceste fonduri se întocmesc anual conturi de execuție, care se supun spre aprobare o dată cu contul de execuție a bugetului județean, respectiv al municipiului București.

Art. 67. -

Organele teritoriale ale Ministerului Finanțelor întocmesc, pe baza bugetelor locale aprobate de autoritățile locale, în condițiile legii, și transmit Ministerului Finanțelor bugetele pe ansamblul fiecărui județ, respectiv al municipiului București, cu repartizarea pe trimestre a veniturilor și cheltuielilor, grupate în cadrul fiecărui județ și a municipiului București, pe comune, orașe, municipii, sectoare ale municipiului București și buget propriu, pe structurile clasificației bugetare stabilite de Ministerul Finanțelor.

Art. 68. -

(1) Trimestrial, președinții consiliilor județene și primarii celorlalte unități administrativ-teritoriale întocmesc dări de seamă contabile asupra execuției bugetare, care se transmit Ministerului Finanțelor, la termenele și potrivit normelor stabilite de acesta.

(2) Ministerului Finanțelor prezintă Guvernului, până la data de 31 mai a fiecărui an, sinteza anuală a veniturilor și cheltuielilor publice locale, cu concluzii și propuneri în ceea ce privește rolul acestora în îndeplinirea sarcinilor ce revin organelor administrației publice locale și a modului în care a fost respectată disciplina financiară.

Art. 69. -

Execuția de casă a bugetelor locale se efectuează prin unitățile teritoriale ale trezoreriei statului, asigurându-se:

a) încasarea veniturilor bugetare, pe baza unei evidențe stricte a sumelor încasate pe fiecare plătitor;

b) finanțarea cheltuielilor în limita creditelor bugetare aprobate și a destinației stabilite;

c) încadrarea în echilibrul bugetar aprobat.

CAPITOLUL IV Finanțele instituțiilor publice

Art. 70. - Jurisprudență

(1) Finanțarea cheltuielilor curente și de capital ale instituțiilor publice se asigură astfel:

a) integral din bugetul de stat sau din bugetele locale, după caz, în funcție de subordonare;

b) din veniturile extrabugetare și alocațiile acordate de la bugetul de stat sau de la bugetele locale, în funcție de subordonare;

c) integral din veniturile extrabugetare;

d) din fondurile speciale, pentru anumite cheltuieli stabilite de lege a se finanța din aceste fonduri.

(2) Instituțiile publice pot beneficia de alocații bugetare nerambursabile, granturi, obținute în sistem competitiv, pe care le cuprind în buget în scopul realizării unor obiective sau programe în condițiile legii.

(3) Instituțiile publice finanțate integral de la buget varsă veniturile realizate la bugetul de stat sau la bugetele locale, după caz, în funcție de subordonare.

Art. 71. -

(1) Instituțiile publice prevăzute la art. 70 mai pot folosi pentru desfășurarea și lărgirea activității lor mijloace materiale și bănești primite de la persoane juridice și fizice, prin transmitere gratuită, cu respectarea dispozițiilor legale.

(2) Acestea se gestionează potrivit normelor privind finanțele publice și cu respectarea destinațiilor stabilite de transmițător.

Art. 72. -

Finanțarea cheltuielilor unor instituții publice, în special în domeniul social-cultural, indiferent de subordonare, se asigură atât din bugetul de stat, cât și din bugetele unor unități administrativ-teritoriale, numai în cazurile în care, prin legea bugetară anuală, se stabilesc categoriile de cheltuieli care se finanțează din fiecare buget.

Art. 73. -

(1) Veniturile extrabugetare ale instituțiilor publice, finanțate în condițiile art. 70 alin. (1) lit. b) și c), se încasează, se administrează, se contabilizează și se utilizează de instituțiile publice în cauză, potrivit normelor privind finanțele publice, dacă legea nu prevede altfel.

(2) Excedentele rezultate din execuția bugetelor instituțiilor publice, finanțate în condițiile art. 70 alin. (1) lit. b) și d), se regularizează la sfârșitul anului cu bugetul de stat, bugetele locale sau bugetele fondurilor speciale, după caz, în limita sumelor primite de la acestea, dacă legea nu prevede altfel.

(3) Soldurile anuale rezultate din execuția bugetelor instituțiilor publice finanțate integral din venituri extrabugetare rămân la dispoziția acestora, urmând a fi folosite în anul următor cu aceeași destinație. Bugetele instituțiilor publice finanțate din venituri extrabugetare se prezintă distinct ca anexă la bugetul centralizat al ordonatorului principal de credite.

(4) Veniturile bugetelor instituțiilor publice, finanțate potrivit art. 70 alin. (1) lit. b) și c), provin din taxe, chirii, manifestări culturale, valorificări de produse din activități proprii sau anexe, concursuri artistice, publicații, impresariat, exploatarea filmelor, prestații editoriale, consultații și servicii medicale, studii, proiecte, prestări de servicii, lucrări, exploatări ale unor bunuri pe care le au în administrare și altele, stabilite în condițiile legii.

Art. 74. -

(1) Plățile pentru investițiile instituțiilor publice se efectuează prin unitățile teritoriale ale trezoreriei statului, pe baza listei de investiții, a documentației tehnice prevăzute de lege, a fondurilor aprobate pentru cheltuieli de capital și cu respectarea dispozițiilor legale privind investițiile și decontarea acestora.

(2) Cu mijloacele fixe rezultate ca urmare a cheltuielilor de investiții sau primite prin transfer gratuit se majorează fondul social al instituției publice.

CAPITOLUL V Dispoziții comune și finale

Art. 75. -

(1) Exercițiul bugetar este anual, coincide cu anul calendaristic și se încheie pe baza normelor metodologice elaborate de Ministerul Finanțelor.

(2) Toate operațiunile, efectuate în cursul unui an în contul unui buget, aparțin exercițiului corespunzător de execuție a bugetului respectiv.

(3) Pentru toți agenții economici și alți contribuabili, anul financiar are aceeași durată ca și exercițiul bugetar.

Art. 76. -

(1) Execuția bugetară se încheie la data de 31 decembrie a fiecărui an. Orice venit neîncasat și orice cheltuială neefectuată până la data de 31 decembrie se va încasa sau se va plăti, după caz, în contul bugetului pe anul următor.

(2) Creditele bugetare neutilizate până la închiderea anului sunt anulate de drept.

(3) În cazul fondurilor speciale echilibrate prin subvenții de la bugetul de stat, soldurile rezultate din execuția acestora și neutilizate până la sfârșitul anului se regularizează cu bugetul de stat, în limita subvențiilor acordate; diferența se reportează în anul următor, cu păstrarea destinației inițiale, dacă legea nu prevede altfel.

Art. 77. -

(1) Nerespectarea termenului de plată a sumelor datorate bugetului de stat, bugetelor locale, bugetului asigurărilor sociale de stat și bugetelor fondurilor speciale atrage obligația calculării și încasării majorărilor de întârziere prevăzute de lege.

(2) Încasarea la bugetul de stat, la bugetele locale, la bugetul asigurărilor sociale de stat și la bugetele fondurilor speciale a sumelor datorate și neachitate la termenele legale se face potrivit legislației privind urmărirea și executarea veniturilor bugetare.

Art. 78. -

Nici o cheltuială nu poate fi înscrisă în bugetul de stat, în bugetele locale, în bugetul asigurărilor sociale de stat și în bugetele fondurilor speciale și nici efectuată din aceste bugete, dacă nu există baza legală pentru asemenea cheltuieli.

Art. 79. -

(1) Din bugetul de stat sau din bugetele locale se pot acorda subvenții sau transferuri cu caracter general sau cu destinații pentru anumite cheltuieli unor instituții, asociații sau altor persoane juridice care nu sunt de stat și nu au autonomie economico-financiară, precum și unor unități sau organisme internaționale, ca obligații de cotizație ale statului, numai în cazurile și în condițiile prevăzute de lege.

(2) Asemenea subvenții sau transferuri se prevăd și se acordă din bugetele ordonatorilor principali de credite, în mod distinct, pe categoriile prevăzute la alineatul precedent.

Art. 80. - Jurisprudență

(1) Sumele aprobate prin bugetul de stat, bugetele locale, bugetul asigurărilor sociale de stat și bugetele fondurilor speciale, în limita cărora se pot efectua cheltuieli, reprezintă credite bugetare, care nu pot fi depășite.

(2) Angajarea cheltuielilor din aceste bugete se poate face numai în limita creditelor bugetare anuale aprobate.

(3) Utilizarea creditelor bugetare în alte scopuri decât cele aprobate atrage, în condițiile legii, răspunderea celor vinovați.

Art. 81. -

Dispozițiile legale în domeniul elaborării, aprobării și executării bugetului de stat se aplică și în domeniul bugetelor locale, bugetului asigurărilor sociale de stat și bugetelor fondurilor speciale, în măsura în care pentru acestea nu se dispune altfel prin prezenta lege.

Art. 82. - Derogări (1)

(1) Instituțiile publice, indiferent de sistemul de finanțare și de subordonare, efectuează operațiunile de încasări și plăți prin unitățile teritoriale ale trezoreriei statului în raza cărora își au sediul și unde au deschise conturile de venituri, cheltuieli și disponibilități.

(2) Este interzis instituțiilor publice de a efectua operațiunile de mai sus prin băncile comerciale.

Art. 83. -

(1) Constituie contravenții următoarele fapte dacă, potrivit legii penale, nu sunt considerate infracțiuni:

a) nerespectarea dispozițiilor art. 22, 37, 62 și 74;

b) nerespectarea dispozițiilor art. 29, 32 alin. (1), art. 40, 77 alin. (2) și art. 80;

c) nerespectarea dispozițiilor art. 19, art. 28 lit. c), art. 34 alin. (5), art. 36, 38, 39, 41 alin. (1), art. 55, 58, 60 alin. (3), art. 66, 71, 78, 79 și 82.

(2) Contravențiile prevăzute la lit. a) se sancționează cu amendă de la 200.000 lei la 1.000.000 lei, cele de la lit. b), cu amendă de la 400.000 lei la 1.500.000 lei, iar cele de la lit. c), cu amendă de la 600.000 lei la 2.000.000 lei. Nivelul acestor amenzi poate fi actualizat prin legea bugetară anuală.

(3) Constatarea contravențiilor și aplicarea amenzilor se fac de către persoanele împuternicite în aceste scop.

Art. 84. -

Contravențiilor prevăzute la art. 83 li se aplică prevederile Legii nr. 32/1968 privind stabilirea și sancționarea contravențiilor, cu excepția art. 25-27.

Art. 85. -

Pe data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă Legea nr. 10/1991 privind finanțele publice și orice alte dispoziții contrare.

Această lege a fost adoptată în ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului din 26 iunie 1996, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) și ale art. 76 alin. (2) din Constituția României.
p. PREȘEDINTELE CAMEREI DEPUTAȚILOR p. PREȘEDINTELE SENATULUI
MARȚIAN DAN VALER SUIAN

București, 12 iulie 1996.

Nr. 72.

ANEXĂ

LISTA
impozitelor, taxelor și a altor venituri ale bugetelor locale

Nr. crt. Denumirea veniturilor
CAPITOLUL I
Veniturile proprii care se prevăd în bugetele proprii ale județelor
1. Impozitul de profit de la regiile autonome de sub autoritatea consiliilor județene.
2. Alte încasări din impozite directe.
3. Vărsăminte din profitul net al regiilor autonome de sub autoritatea consiliilor județene.
4. Alte venituri de la instituțiile publice.
5. Diverse venituri:
a) venituri din amenzi aplicate potrivit dispozițiilor legale;
b) restituiri de fonduri din finanțarea bugetară locală a anilor precedenți;
c) încasări din alte surse.
6. Venituri din valorificarea unor bunuri ale instituțiilor publice de subordonare județeană.
7. Majorări și penalități de întârziere pentru venituri nevărsate la termen la impozitele, taxele și veniturile cuprinse la acest capitol.
CAPITOLUL II
Veniturile proprii care se prevăd în bugetele proprii ale comunelor, orașelor, municipiilor, sectoarelor municipiului București și al Consiliului General al Municipiului București
1. Impozitul pe profit de la regiile autonome de sub autoritatea consiliilor locale ale orașelor, municipiilor, sectoarelor municipiului București și a Consiliului General al Municipiului București.
2. Impozite și taxe de la populație:
a) impozitul pe veniturile liber-profesioniștilor, meseriașilor și ale altor persoane fizice independente și ale asociațiilor familiale;
b) impozitul pe clădiri și terenuri de la persoane fizice;
c) taxe asupra mijloacelor de transport deținute de persoane fizice;
d) taxe de timbru asupra succesiunilor și alte taxe de timbru de la populație;
e) alte impozite și taxe de la populație.
3. Taxa pentru folosirea terenurilor proprietate de stat.
4. Impozitul pe clădiri și terenuri de la persoane juridice.
5. Taxe asupra mijloacelor de transport deținute de persoane juridice.
6. Impozitul pe venitul agricol.
7. Alte impozite directe:
a) impozitul pe veniturile realizate de persoanele fizice și juridice nerezidente;
b) alte încasări din impozite directe.
8. Impozitul pe spectacole.
9. Alte impozite indirecte:
a) taxe de timbru de la persoane juridice;
b) majorări și penalități de întârziere pentru veniturile nevărsate la termen la impozitele, taxele și veniturile cuprinse la acest capitol.
c) alte încasări din impozite indirecte.
10. Vărsăminte din profitul net al regiilor autonome de sub autoritatea consiliilor locale ale orașelor, municipiilor, sectoarelor municipiului București și a Consiliului General al Municipiului București.
11. Vărsăminte de la instituțiile publice:
a) taxe pentru examinarea conducătorilor de autovehicule, eliberarea permiselor de conducere și alte venituri privind circulația pe drumurile publice;
b) vărsăminte din disponibilitățile instituțiilor publice și activităților autofinanțate;
c) alte venituri de la instituțiile publice.
12. Diverse venituri:
a) venituri din recuperarea cheltuielilor de judecată, imputații și despăgubiri;
b) venituri din amenzile aplicate potrivit dispozițiilor legale;
c) restituiri de fonduri din finanțarea bugetară locală a anilor precedenți;
d) venituri din concesiuni;
e) încasări din alte surse.
13. Venituri din capital:
a) venituri din valorificarea unor bunuri ale instituțiilor publice;
b) venituri din vânzarea locuințelor construite din fondurile statului.

NOTĂ:

Lista impozitelor, a taxelor și a altor venituri ale bugetelor locale poate fi actualizată prin legile bugetare anuale, în concordanță cu programele de creștere a autonomiei financiare a unităților administrativ-teritoriale și de descentralizare a serviciilor publice.

Acest document poate avea modificări ulterioare. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

;
se încarcă...