Parlamentul României

Legea protecției civile nr. 106/1996

Modificări (4), Referințe (2)

Text publicat în M.Of. al României.

În vigoare de la 03 octombrie 1996 până la 23 ianuarie 2005, fiind abrogat și înlocuit prin Lege 481/2004.

Acest document poate avea modificări ulterioare. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Cumpără forma actualizată
sau autentifică-te
  •  

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

CAPITOLUL I Dispoziții generale

Art. 1. -

Protecția civilă este o componentă a apărării naționale și cuprinde ansamblul măsurilor adoptate și activităților desfășurate în scopul asigurării protecției populației, a bunurilor materiale, a valorilor culturale și a factorilor de mediu, în caz de război sau dezastre.

Art. 2. -

Atribuțiile protecției civile sunt:

a) prevenirea populației asupra atacurilor inamicului din aer sau dezastrelor;

b) protecția populației împotriva efectelor armelor de nimicire în masă și convenționale sau dezastrelor;

c) asigurarea protecției bunurilor materiale și a valorilor culturale;

d) participarea la acțiunile de limitare și de înlăturare a urmărilor atacurilor inamicului sau a dezastrelor;

e) asanarea teritoriului de muniția rămasă neexplodată;

f) pregătirea populației în vederea asigurării protecției;

g) participarea cu forțe și mijloace specifice la pregătirea economiei naționale și a teritoriului pentru apărare.

Activitățile protecției civile se planifică, se organizează și se realizează în concordanță cu reglementările existente în documentele privind dreptul internațional umanitar la care România este parte.

Art. 3. -

Măsurile organizatorice și de pregătire pentru protecția civilă se stabilesc, din timp de pace, și se intensifică la proclamarea stării de asediu, de urgență, la declararea mobilizării sau a stării de război.

Organizarea și coordonarea unitară a activităților de intensificare a măsurilor de protecție civilă în situații excepționale se hotărăsc de Consiliul Suprem de Apărare a Țării.

Art. 4. -

Ministerele, autoritățile administrației publice centrale de specialitate, ale administrației publice locale, instituțiile publice și agenții economici, indiferent de forma de proprietate a acestora, răspund de executarea măsurilor de protecție civilă, stabilite prin prezenta lege, fiecare în domeniul său de activitate.

Ori de câte ori prevederile prezentei legi se referă la județe, municipii, sectoare, orașe și comune se înțelege autoritățile administrației publice locale de la nivelul respectiv.

Art. 5. -

Cetățenii români au dreptul și obligația de a participa la activitatea de pregătire în vederea cunoașterii și aplicării regulilor și măsurilor de protecție civilă.

Art. 6. -

Măsurile de protecție a populației și a bunurilor materiale se organizează în raport cu clasificarea pentru protecția civilă a localităților, a autorităților administrației publice, a instituțiilor publice și a agenților economici, stabilită prin norme tehnice elaborate de Comandamentul protecției civile.

CAPITOLUL II Organizarea protecției civile

Art. 7. -

Protecția civilă se organizează, din timp de pace, la ministere și la celelalte organe de specialitate ale administrației publice centrale, la județe, localități, instituții publice și agenți economici, pe principiul administrativ-teritorial și al locului de muncă.

Art. 8. -

Structura organizatorică a protecției civile cuprinde: șefi de protecție civilă, Comandamentul protecției civile, inspectorate, comisii, unități, subunități și formațiuni.

Structurile prevăzute la alin. 1 fac parte din forțele de protecție și nu se includ în efectivele forțelor armate.

Art. 9. -

Șeful protecției civile în România este primul-ministru. Acesta conduce activitatea de protecție civilă prin ministrul apărării naționale. Coordonarea generală a protecției civile pe întreg teritoriul țării și exercitarea controlului se realizează de Comandamentul protecției civile care funcționează ca organ de specialitate al ministrului apărării naționale. Modificări (1)

Comandamentul protecției civile cuprinde inspectoratele județene, al municipiului București și ale sectoarelor acestuia, unitățile, subunitățile și formațiunile militare de protecție civilă existente pe timp de pace sau care se completează și se înființează la mobilizare.

Art. 10. -

Șefii protecției civile de la autoritățile administrației publice, instituțiile publice și agenții economici sunt conducătorii acestora. Șefii protecției civile conduc activitatea de specialitate prin inspectori de protecție civilă.

În plan teritorial, prefecții și primarii, ca șefi ai protecției civile, conduc, îndrumă și controlează realizarea măsurilor de protecție civilă la toate localitățile, instituțiile publice și agenții economici din unitățile administrativ-teritoriale respective.

Art. 11. -

La ministere, celelalte organe de specialitate ale administrației publice centrale, orașe, comune, instituții publice și agenți economici cu peste 100 de angajați, se organizează comisii de protecție civilă conduse de un inspector de specialitate. Acestea se organizează și la instituții publice și la agenți economici importanți, care au sub 100 de angajați, care se stabilesc de către inspectoratele de protecție civilă.

Inspectoratele de protecție civilă județene, al municipiului București și ale sectoarelor acestuia sunt servicii publice descentralizate ale Ministerului Apărării Naționale din unitățile administrativ-teritoriale respective. Organizarea, funcționarea, precum și structura acestora se aprobă de ministrul apărării naționale, la propunerea comandantului Comandamentului protecției civile. Modificări (1)

Art. 12. -

Ministerele, celelalte organe de specialitate ale administrației publice centrale, municipiile, orașele, instituțiile publice și agenții economici cu peste 500 de angajați, precum și agenții economici clasificați din punct de vedere al protecției civile, sunt obligați să prevadă în statele de funcțiuni și să încadreze inspectori de protecție civilă, cu avizul Comandamentului protecției civile, al inspectoratelor de protecție civilă județene, al municipiului București și ale sectoarelor acestuia. La municipiile reședință de județ, funcția de inspector de protecție civilă se încadrează cu ofițer activ de specialitate.

La municipii, orașe, precum și la agenții economici cu peste 3.000 de angajați, pentru activitatea de protecție civilă se încadrează personal tehnic de specialitate ajutător, salarizat de unitatea respectivă.

La comune, instituții publice și agenți economici care nu se regăsesc în alin. 1, funcția de inspector de protecție civilă se asigură prin cumul de funcții.

Funcția de inspector de protecție civilă se include în nomenclatorul de meserii.

Art. 13. -

Comisiile de protecție civilă de specialitate se organizează la autoritățile publice județene, municipale și de sector. Personalul acestora, pe lângă atribuțiile ce îi revin potrivit funcțiilor ce le ocupă, îndeplinește și sarcini de protecție civilă. Comisiile de protecție civilă de specialitate se constituie pe următoarele domenii: evacuare, transmisiuni-alarmare, protecție-adăpostire, deblocare-salvare, energetic, antichimic, medical, de mediu, sanitar-veterinar, drumuri și poduri, informatică, agricultură și alimentație, logistică, transport și altele.

Șefii comisiilor de protecție civilă de specialitate fac parte din comisia județeană, respectiv comisia municipiului București, de apărare împotriva dezastrelor.

Pentru menținerea ordinii și asigurarea pazei, a prevenirii și stingerii incendiilor, în situațiile prevăzute de prezenta lege, se va coopera cu organele specializate ale Ministerului de Interne.

Art. 14. - Modificări (1)

Unitățile, subunitățile și formațiunile de protecție civilă se constituie, din timp de pace, la: centralele nuclearo-electrice, combinatele chimice sau la alte obiective economice care constituie surse potențiale de risc nuclear, chimic sau biologic, în raport cu importanța acestora. Completarea cu militari în termen, voluntari sau militari care își satisfac stagiul militar alternativ se asigură prin structurile specializate ale Ministerului Apărării Naționale. Unitățile, subunitățile și formațiunile de protecție civilă se înființează și se completează la mobilizare, în raport cu planurile întocmite în acest scop.

Art. 15. -

Formațiunile de protecție civilă sunt forțe specializate de intervenție care participă la limitarea și la înlăturarea urmărilor atacurilor teroriste, inamice sau a dezastrelor.

Formațiunile de protecție civilă se organizează la autoritățile administrației publice, instituții publice și agenți economici, cu persoane fără obligații militare, după cum urmează:

a) la autoritățile administrației publice centrale de specialitate, cu angajați care își desfășoară activitatea în aceste unități;

b) la județe, municipii, sectoare și orașe, cu angajați ai instituțiilor publice din unitățile administrativ-teritoriale respective;

c) în cartiere, pe străzi și grupuri de blocuri, cu cetățeni care nu au obligația de a participa la acțiunile de protecție civilă la locul de muncă;

d) la comune, cu locuitori de pe teritoriul acestora;

e) la instituții publice și agenți economici cu peste 100 de angajați, cu personal din cadrul acestora.

Art. 16. -

Formațiunile de protecție civilă se pot constitui, în raport cu nevoile protecției civile, pe specialitățile: observare-cercetare, transmisiuni-alarmare, energetic, protecție-adăpostire, deblocare-salvare, instalații, drumuri și poduri, protecție antichimică și a mediului, medical, sanitar-veterinar, pirotehnic, logistică, transport și altele.

Art. 17. -

Formațiunile de protecție civilă se încadrează cu persoane apte de muncă, bărbați în vârstă de la 18 la 60 de ani și femei, de la 18 la 55 de ani, persoane fără obligații militare și persoane cu obligații militare, mobilizate la locul de muncă.

Art. 18. -

Conducerea activităților de protecție civilă se realizează de Comandamentul protecției civile, prin rețeaua punctelor de comandă, care se asigură, din timp de pace, la nivelul autorităților administrației publice centrale de specialitate, la cele județene, municipale, de sectoare, orășenești, alte localități importante, precum și la instituții publice și agenți economici.

CAPITOLUL III Pregătirea pentru protecția civilă

Art. 19. -

Pregătirea pentru protecția civilă se execută pe categorii de personal și funcții. Planurile, programele, formele și durata pregătirii se stabilesc de Comandamentul protecției civile și se aprobă de șeful protecției civile din România.

La pregătirea pentru protecția civilă participă șefii protecției civile, inspectoratele, comisiile, unitățile și formațiunile de protecție civilă, formațiunile sanitar-voluntare de Cruce Roșie, formațiunile civile de pompieri, alte formațiuni, salariați din instituții publice și agenți economici, studenții, elevii, alte categorii de cetățeni, precum și personalul civil al forțelor armate.

Art. 20. -

Comandamentul protecției civile și inspectoratele de protecție civilă organizează, periodic, exerciții și aplicații de protecție civilă și de intervenții la dezastre. La aceste activități participă forțele și mijloacele de protecție civilă, precum și comisiile de apărare împotriva dezastrelor.

Art. 21. -

Șefii protecției civile, personalul din inspectorate, comisiile și comandanții formațiunilor de protecție civilă execută, o dată la 2-4 ani sau ori de câte ori este nevoie, cursuri sau convocări de pregătire, cu scoatere din producție, cu o durată de 5-25 de zile lucrătoare, organizate de Comandamentul protecției civile sau de inspectoratele de protecție civilă județene și al municipiului București. Aceste cursuri se vor desfășura în Centrul de perfecționare a pregătirii cadrelor din protecția civilă, precum și în centrele de pregătire în domeniul protecției civile zonale, județene și al municipiului București.

Art. 22. -

Studenții și elevii execută pregătirea pentru protecția civilă prin teme specifice cuprinse în programele de învățământ, stabilite de Comandamentul protecției civile împreună cu Ministerul Învățământului.

Art. 23. -

Pregătirea personalului încadrat în protecția civilă, în alte forme organizatorice decât cele prevăzute la art. 21, este obligatorie și se desfășoară în timpul sau, după caz, în afara programului de lucru, conform hotărârii conducătorului unităților ai căror angajați sunt.

CAPITOLUL IV Protecția populației și a bunurilor materiale

Art. 24. -

Prevenirea populației și protecția acesteia și a bunurilor materiale împotriva efectelor armelor convenționale, nucleare, biologice, chimice sau a dezastrelor se asigură printr-un ansamblu de măsuri, constând din: înștiințare și alarmare, evacuare, adăpostire, protecție antichimică și biologică, mascare, camuflare și alte măsuri tehnice și organizatorice specifice.

Art. 25. -

Înștiințarea este activitatea de transmitere a mesajelor despre pericolul atacurilor din aer, contaminării radioactive, chimice sau biologice și al dezastrelor, la autoritățile administrației publice și inspectoratele de protecție civilă, în scopul evitării surprinderii, alarmării, adăpostirii populației și protecției unor bunuri materiale.

Înștiințarea se asigură de Comandamentul protecției civile și de inspectoratele de protecție civilă județene, al municipiului București și ale sectoarelor acestuia, pe baza datelor primite de la Statul Major al Aviației și Apărării Antiaeriene, Statul Major al Marinei Militare, marile unități și unitățile subordonate acestora, precum și de la alte surse de informare.

Art. 26. -

Alarmarea este activitatea prin care se avertizează populația despre pericolul iminent al atacurilor din aer, contaminării radioactive, chimice, biologice, precum și al dezastrelor, în scopul trecerii de îndată și în mod organizat la aplicarea măsurilor de protecție și de intervenție.

Art. 27. -

Înștiințarea și alarmarea se realizează prin mijloace speciale de înștiințare și alarmare, prin sistemul de telecomunicații teritoriale, prin stații radio și radiotelefoane, prin studiourile și stațiile de radiodifuziune și de televiziune, indiferent de forma de proprietate a acestora și prin alte mijloace.

Mijloacele de alarmare specifice se instalează în locurile stabilite de inspectoratele de protecție civilă.

Art. 28. - Modificări (1)

În cazul unui atac aerian iminent, atunci când nu s-a declarat stare de război, primele mesaje de prealarmă și de alarmă se transmit cu aprobarea ministrului apărării naționale.

Art. 29. -

În scopul verificării sistemului de înștiințare și alarmare din localități, instituții publice și agenți economici, periodic, se execută exerciții de alarmare publică.

Pentru avertizarea populației, folosirea mijloacelor de alarmare în cazul producerii unor dezastre se execută numai cu aprobarea șefilor protecției civile de la localitățile, instituțiile publice sau de la agenții economici afectați.

Art. 30. -

În cazul atacurilor sau al dezastrelor se execută evacuarea, pe baza planurilor întocmite în acest scop.

Art. 31. -

Pentru organizarea și conducerea acțiunilor de evacuare se constituie Comisia centrală de evacuare, condusă de secretarul general al Guvernului, din care fac parte secretari de stat și conducători ai autorităților din administrația publică implicată. Comisia își constituie un secretariat tehnic permanent condus de comandantul Comandamentului protecției civile. Modificări (1)

În teritoriu se constituie comisii județene, respectiv a municipiului București, pentru evacuare, conduse de subprefecți, Comisiile de evacuare își constituie secretariate tehnice permanente, conduse de către șefii inspectoratelor de protecție civilă județene și al municipiului București.

Principiile evacuării, structura, componența, atribuțiile specifice și modul de finanțare a comisiilor de evacuare se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.

Trecerea la executarea acțiunii de evacuare pe timp de război se hotărăște de către Consiliul Suprem de Apărare a Țării, la propunerea ministrului apărării naționale.

Art. 32. -

Protecția prin adăpostire se realizează în scopul ocrotirii cetățenilor împotriva atacurilor inamicului, efectelor dezastrelor și se asigură prin lucrări special construite ca puncte de comandă și adăposturi de protecție civilă, precum și în subsolul clădirilor și în alte spații care se amenajează în acest scop, potrivit normelor și instrucțiunilor tehnice elaborate de Comandamentul protecției civile.

Adăposturile de protecție civilă pot fi publice, ale agenților economici sau ale persoanelor fizice, potrivit sursei de finanțare a investiției respective. Adăposturile de protecție civilă, aflate în administrarea organelor administrației publice locale, sunt adăposturi publice gestionate de consiliile locale.

Art. 33. -

Autoritățile administrației publice centrale și locale, instituțiile publice, agenții economici, precum și proprietarii de imobile cu destinație locativă, au obligația să prevadă la noile investiții în construcție sau la extinderile imobilelor existente adăposturi de protecție civilă, potrivit instrucțiunilor și normelor tehnice aprobate de ministrul apărării naționale. Cheltuielile pentru aceste lucrări se suportă de către proprietarii investiției respective și nu pot depăși 5% din valoarea de construcții-montaj a acestora. La eliberarea autorizației de construcție se obțin, obligatoriu, și avizele Comandamentului protecției civile, inspectoratelor de protecție civilă județene sau al municipiului București, după caz, care se eliberează în condițiile stabilite prin instrucțiuni de specialitate. Modificări (1)

Taxele aferente eliberării avizelor se stabilesc de comun acord cu consiliul local, potrivit legii.

Art. 34. -

Proiectarea, construirea și amenajarea punctelor de comandă și a adăposturilor de protecție civilă se realizează pe baza normelor și instrucțiunilor tehnice, aprobate de șeful protecției civile, ținând seama de importanța localităților, a instituțiilor publice și a agenților economici.

Art. 35. -

În timp de pace, adăposturile de protecție civilă se pot da în folosință pentru alte nevoi, cu avizul Comandamentului protecției civile, inspectoratelor de protecție civilă județene, al municipiului București și ale sectoarelor acestuia, după caz, cu obligația de a fi menținute în permanentă stare de funcționare și a le elibera, în caz de nevoie, în maximum 24 de ore.

Adăposturile amenajate ca puncte de comandă nu pot primi altă destinație.

Art. 36. -

Trecerea la construirea adăposturilor și amenajarea altor spații de adăpostire, cuprinse în planurile de mobilizare, se face o dată cu punerea în aplicare a acestora.

Art. 37. -

Protecția antichimică a populației reprezintă acțiunea de ocrotire a cetățenilor împotriva contaminării radioactive, chimice sau biologice și se asigură prin mijloace speciale de protecție individuală, colectivă și prin alte măsuri tehnice și organizatorice, care se realizează din timp de pace, cu prioritate în zonele de risc nuclear, chimic sau biologic.

Agenții economici cu surse de pericol nuclear, chimic sau biologic au obligația de a evalua periodic zonele de risc, de a stabili măsurile de prevenire și de protecție necesare, de a asigura înștiințarea autorităților publice, alarmarea și protecția populației afectate.

CAPITOLUL V Limitarea și înlăturarea urmărilor atacurilor din aer
sau ale dezastrelor

Art. 38. -

La acțiunile de limitare și înlăturare a urmărilor atacurilor sau ale dezastrelor participă unități militare și formațiuni de protecție civilă existente pe timp de pace sau care se pot mobiliza în timp scurt, unități și formațiuni militare ale Ministerului Apărării Naționale și Ministerului de Interne, în funcție de misiunile și situația acestora, formațiuni civile de pompieri, formațiuni sanitar-voluntare, alte formațiuni, angajați, studenți, elevi și alți cetățeni apți de muncă.

Art. 39. - Modificări (1)

Organizarea, conducerea, principiile de întrebuințare a inspectoratelor, comisiilor, unităților militare și formațiunilor de protecție civilă, în acțiunea de limitare și înlăturare a urmărilor atacurilor sau a dezastrelor, precum și a planurilor operative întocmite în acest scop, se stabilesc prin regulamente și instrucțiuni de specialitate, elaborate de Comandamentul protecției civile și aprobate de șeful protecției civile din România.

Art. 40. -

Asanarea terenului și neutralizarea de muniții rămase neexplodate se execută de către subunitățile specializate și specialiști ai Comandamentului protecției civile și inspectoratelor de protecție civilă județene sau al municipiului București.

Art. 41. -

Ministerele, celelalte autorități ale administrației publice centrale și locale, instituțiile publice și agenții economici, precum și cetățenii care iau cunoștință de existența munițiilor rămase neexplodate au obligația să anunțe, de îndată, organul de poliție cel mai apropiat sau inspectoratul de protecție civilă, în vederea executării lucrărilor de asanare a terenului de munițiile rămase neexplodate.

Art. 42. -

Munițiile se distrug în poligoane ale Ministerului Apărării Naționale sau pe terenuri puse la dispoziție de autoritățile administrației publice locale, pe a căror rază administrativ-teritorială se execută lucrări de asanare. Terenurile stabilite pentru distrugerea muniției se amenajează potrivit instrucțiunilor și normelor tehnice specifice, elaborate de Comandamentul protecției civile, cu respectarea strictă a factorilor de mediu. Modificări (1)

Autoritățile administrației publice locale sau, după caz, instituțiile publice și agenții economici asigură subunității militare, care execută asanarea terenului de munițiile rămase neexplodate, accesul în teren, mâna de lucru auxiliară, mijloace de transport, materiale, asistență sanitară, precum și cazarea și hrănirea efectivelor necesare lucrărilor de asanare.

Art. 43. - Modificări (1)

Materialele explozive și mijloacele de aprindere necesare pentru distrugerea muniției rămase neexplodate se pun la dispoziția specialiștilor pirotehnicieni, la cererea Comandamentului protecției civile și a inspectoratelor de protecție civilă județene și al municipiului București, de către Ministerul Apărării Naționale și de organele de poliție teritoriale, după caz. Contravaloarea materialelor explozive și a mijloacelor de aprindere se suportă de Ministerul Apărării Naționale.

CAPITOLUL VI Atribuțiile autorităților administrației publice, instituțiilor publice,
agenților economici și cetățenilor, pentru realizarea măsurilor
de protecție civilă

Secțiunea 1 Atribuțiile comune ale autorităților administrației publice
centrale și locale, instituțiilor publice și agenților economici

Art. 44. -

Autoritățile administrației publice locale, instituțiile publice și agenții economici sunt obligați să asigure protecția populației, angajaților și a bunurilor materiale în caz de dezastre sau pe timp de război, în care scop îndeplinesc următoarele atribuții comune:

a) organizează și asigură personalul necesar pentru încadrarea inspectoratelor, comisiilor și formațiunilor de protecție civilă proprii, precum și pregătirea acestora pe baza planurilor de protecție civilă întocmite în timp de pace;

b) organizează și execută, cu efective și mijloace tehnice proprii, limitarea și înlăturarea urmărilor atacurilor din aer sau ale dezastrelor;

c) informează oportun Comandamentul protecției civile, inspectoratele de protecție civilă județene, al municipiului București și ale sectoarelor acestuia despre depășirea valorilor permise ale calității factorilor de mediu și producerea unor dezastre, precum și intrarea în țară, tranzitarea sau depozitarea pe teritoriul României a unor substanțe toxice sau radioactive;

d) stabilesc metode și procedee specifice de protecție a populației;

e) asigură și realizează, pe baza planurilor întocmite în timp de pace, mijloacele necesare și măsurile pentru înștiințarea, alarmarea, protecția și pregătirea organelor de conducere, angajaților, populației, precum și protecția colectivităților de animale și a bunurilor materiale, în cazul atacurilor din aer sau al dezastrelor, potrivit normelor stabilite de Comandamentul protecției civile;

f) stabilesc posibilitățile de utilizare pentru adăpostire, prin folosirea galeriilor, tunelurilor, minelor, a altor construcții subterane specifice activității proprii, precum și a proprietăților naturale ale terenului și întocmesc documentațiile tehnice pentru amenajarea acestora ca spații de adăpostire pentru protecția civilă în timp de război sau la dezastre;

g) asigură planurile generale cu amplasamentele construcțiilor, instalațiilor și accesului la subsolurile construcțiilor proprii, pe care le pun la dispoziția inspectoratelor de protecție civilă, a organelor de poliție și a pompierilor;

h) organizează și asigură evacuarea populației, angajaților, colectivităților de animale și a unor bunuri materiale în situații speciale, în conformitate cu prevederile planurilor întocmite în acest scop și în raport cu situația creată;

i) execută, pe baza tematicii stabilite cu acordul Comandamentului protecției civile, studii, cercetări științifice, documentații de fabricație, proiecte și experimentări, în scopul îmbunătățirii și perfecționării măsurilor și mijloacelor de protecție civilă;

j) prezintă propuneri cu privire la clasificarea agenților economici, pe baza criteriilor stabilite de Comandamentul protecției civile;

k) asigură mijloacele materiale și financiare necesare construirii, amenajării, modernizării și întreținerii punctelor de comandă, adăposturilor, sistemului de înștiințare și alarmare, a mijloacelor de protecție și de intervenție, procesului de pregătire, precum și a celorlalte măsuri de protecție civilă proprii și ale unităților din subordine;

l) studiază și stabilește modul de folosire și de adaptare a unor mijloace tehnice și utilaje pentru nevoile de protecție civilă;

m) asigură înzestrarea cu tehnică și materiale a formațiunilor de protecție civilă, potrivit normelor elaborate de Comandamentul protecției civile;

n) organizează și asigură depozitarea, conservarea, întreținerea și evidența mijloacelor tehnice și a materialelor destinate protecției civile;

o) asigură materiale didactice și spații necesare pregătirii pentru protecția civilă;

p) asigură aplicarea măsurilor de mascare, precum și de camuflare a surselor luminoase și calorice;

r) asigură periodic, prin intermediul presei scrise și al mijloacelor audiovizuale locale, instruirea cu noțiuni elementare a cetățenilor, asupra principalelor măsuri pe care aceștia trebuie să le ia în caz de dezastru;

s) constituie, în domeniul apărării în caz de dezastre, comisii de apărare împotriva dezastrelor, potrivit legii;

t) îndeplinesc orice alte atribuții referitoare la protecția civilă, potrivit legii.

Departamentul pentru Administrație Publică Locală, împreună cu Comandamentul protecției civile, coordonează activitatea de aplicare a măsurilor de protecție civilă pe plan local și organizează pregătirea categoriilor de personal cu atribuții în domeniul protecției civile, stabilite prin hotărâre a Guvernului. Modificări (1)

Secțiunea a 2-a Atribuțiile specifice unor autorități ale
administrației publice centrale

Art. 45. - Modificări (1)

Ministerul Apărării Naționale în colaborare cu autorități ale administrației publice centrale de specialitate realizează măsurile de protecție civilă, prin Comandamentul protecției civile, în care scop:

a) elaborează regulamente, instrucțiuni și norme cu privire la organizarea, înzestrarea și întrebuințarea inspectoratelor, comisiilor, unităților și formațiunilor de protecție civilă, executarea misiunilor și atribuțiilor ce revin autorităților administrației publice, instituțiilor publice și agenților economici;

b) organizează, îndrumă și controlează pregătirea de protecție civilă a personalului încadrat în protecția civilă, precum și a populației;

c) analizează periodic, împreună cu autoritățile administrației publice, stadiul realizării măsurilor de protecție civilă;

d) prezintă rapoarte și propuneri Consiliului Suprem de Apărare a Țării, cu privire la realizarea măsurilor de protecție civilă;

e) organizează și asigură înștiințarea organelor de conducere de la unele autorități ale administrației publice centrale de specialitate, de la județe și localități, despre pericolul atacurilor din aer, contaminării radioactive, chimice și biologice, precum și alarmarea populației; stabilește semnalele de alarmă aeriană, alarmă la dezastre, alarmă chimică și de încetare a alarmei;

f) asigură înzestrarea cu bunuri materiale în timp de pace și de război a Comandamentului protecției civile, inspectoratelor, subunităților și unităților militare de protecție civilă, pe baza normelor stabilite de Comandamentul protecției civile;

g) conduce și coordonează, prin Comandamentul protecției civile, inspectoratele de protecție civilă județene, al municipiului București și ale sectoarelor acestuia, acțiunile de limitare și de înlăturare a urmărilor atacurilor sau ale dezastrelor;

h) participă cu unități și subunități din structura proprie la executarea controlului contaminării radioactive, chimice sau biologice, precum și la decontaminarea terenului, populației și a bunurilor materiale din zonele afectate;

i) verifică aplicarea măsurilor de protecție civilă la unitățile și formațiunile subordonate;

j) asigură pregătirea populației și angajaților în probleme de protecție civilă prin folosirea mijloacelor de informare în masă;

k) avizează proiectele planurilor de asigurare materială, tehnică și financiară, pentru protecția civilă, ale autorităților administrației publice;

l) controlează activitatea de supraveghere radioactivă și chimică a mediului și realizarea măsurilor de protecție a populației, a colectivităților mari de animale, a bunurilor materiale, precum și a florei și faunei naturale;

m) participă prin institutele sale specializate la executarea unor studii și cercetări științifice privind realizarea și aplicarea măsurilor de protecție civilă;

n) stabilește gradul de protecție pentru punctele de comandă destinate Președinției, Parlamentului și Guvernului României și asigură, prin organele de specialitate de protecție civilă, starea de operativitate a acestora, cu mijloacele materiale și financiare puse la dispoziție de către instituțiile beneficiare;

o) întocmește planurile și tematica de învățământ pentru pregătirea militarilor din unitățile militare, în domeniul protecției civile.

Art. 46. -

Oficiul de Stat pentru Probleme Speciale exercită următoarele atribuții:

a) cuprinde în planul de mobilizare a economiei naționale propunerile de realizare a măsurilor de protecție civilă, elaborate și coordonate de Comandamentul protecției civile, pe baza cererilor autorităților administrației publice, precum și ale instituțiilor publice și agenților economici;

b) urmărește, împreună cu Comandamentul protecției civile, modul de realizare a lucrărilor din programul de investiții curente pentru protecția populației și a bunurilor materiale, precum și măsurile de asigurare tehnico-materiale a activităților de protecție civilă.

Art. 47. - Modificări (1)

Ministerul de Interne exercită următoarele atribuții:

a) participă, cu efective și mijloace proprii, la acțiunile de protecție, evacuarea populației și a bunurilor materiale, limitarea și înlăturarea urmărilor atacurilor inamicului sau ale dezastrelor, precum și la alte acțiuni de protecție civilă;

b) stabilește măsurile de protecție civilă la organele și unitățile subordonate și asigură realizarea lor, pe baza prezentei legi, a regulamentelor și instrucțiunilor proprii;

c) organizează și ține evidența populației care se evacuează în situații de război, cât și în caz de dezastre;

d) asigură paza muniției rămase neexplodate și a terenurilor în curs de asanare;

e) organizează intervenția formațiunilor de specialitate proprii pentru prevenirea și stingerea incendiilor, pe timpul acțiunilor de protecție civilă;

f) reorganizează sistemele de pază generală din localități, stabilește măsurile pentru asigurarea pazei instituțiilor publice și agenților economici importanți și verifică funcționarea pazei acestora;

g) controlează, îndrumă și dirijează circulația autovehiculelor și a pietonilor, în funcție de situația creată,și participă la asigurarea măsurilor stabilite la nivel central și local pe linie de protecție civilă;

h) participă la verificarea aplicării măsurilor de camuflare a luminilor din localități, precum și a mijloacelor de transport.

Art. 48. -

Ministerul Industriilor exercită următoarele atribuții:

a) stabilește prin agenții economici, care produc, prelucrează, manipulează, depozitează, utilizează sau transportă substanțe toxice industriale, măsurile de prevenire a accidentului chimic, zonele de risc chimic, gradul de pericol pentru angajați, populație și animale, măsurile de intervenție în caz de accident chimic, metode, procedee și mijloace de protecție a angajaților, populației, animalelor, culturilor și a bunurilor materiale;

b) colaborează, prin Comandamentul protecției civile, cu Ministerul Apărării Naționale și alte ministere interesate, la stabilirea metodelor, procedeelor și mijloacelor de mascare, de protecție, de cercetare chimică, de decontaminare, de reținere a substanțelor radioactive și a agenților biologici; Modificări (1)

c) asigură realizarea, din timp de pace și la război, a necesarului de: medicamente, substanțe și preparate radioprotectoare și antidoturi; substanțe și amestecuri de decontaminare chimică, radioactivă și biologică; materiale și aparate pentru protecția pielii, a căilor respiratorii și pentru reținerea agenților nocivi;

d) asigură stabilitatea și funcționarea neîntreruptă a sistemului energetic național în condiții de război sau de dezastre;

e) stabilește zonele de inundabilitate pentru barajele hidrotehnice; asigură înștiințarea și alarmarea populației în aval de acestea;

f) asigură, prin contract, alimentarea cu energie electrică a punctelor de comandă de protecție civilă;

g) coordonează, în situații speciale, aplicarea de către unitățile subordonate a măsurilor de camuflaj al iluminatului public;

h) stabilește și asigură aplicarea tuturor măsurilor de securitate nucleară, de întocmire și aplicare a planurilor de protecție civilă și intervenție pentru centralele nuclearo-electrice;

i) participă, cu personalul și tehnica de specialitate, din unitățile subordonate, la intervenții pentru înlăturarea urmărilor atacurilor sau ale dezastrelor;

j) asigură, pe bază de contract, funcționarea permanentă, verificarea, întreținerea și repararea sirenelor electrice prin sucursalele județene, municipale și orășenești.

Art. 49. -

Ministerul Agriculturii și Alimentației exercită următoarele atribuții:

a) stabilește, împreună cu Comandamentul protecției civile, măsurile pentru protecția animalelor, culturilor, cerealelor, furajelor, materiilor prime și produselor agroalimentare și asigură aducerea la îndeplinire a acestora în timp de război sau de dezastre;

b) stabilește norme privind folosirea solului, produselor animale și vegetale, a materiilor prime, produselor agroalimentare contaminate, în funcție de natura și gradul de contaminare;

c) asigură aparatura și personalul pentru executarea controlului contaminării radioactive, chimice sau biologice a solului, culturilor, materiilor prime și produselor agroalimentare;

d) asigură stocurile de medicamente și biopreparate pentru desfășurarea acțiunilor sanitar-veterinare și fitosanitare;

e) participă la acțiunile de decontaminare a animalelor, materiilor prime, a produselor agroalimentare și a altor bunuri din unitățile agricole cu capital majoritar de stat sau privat ale industriei alimentare, folosind personalul și tehnica din unitățile subordonate.

Art. 50. -

Ministerul Sănătății exercită următoarele atribuții:

a) coordonează și asigură asistența medico-sanitară în timp de război sau de dezastre;

b) asigură controlul radioactiv, chimic și biologic al mediului înconjurător, al alimentelor și populației; urmărește și asigură aplicarea și respectarea strictă a normelor sanitaro-igienice și antiepidemice;

c) emite, cu acordul Ministerului Apărării Naționale, instrucțiuni privind organizarea, înzestrarea și funcționarea formațiunilor medico-sanitare, destinate asistenței medicale de urgență a victimelor din rândul populației, în timp de război sau de dezastre; Modificări (1)

d) verifică, împreună cu Comandamentul protecției civile, prin antrenamente și exerciții, pregătirea pentru intervenție a formațiunilor medico-sanitare și asigură, împreună cu consiliile județene și locale, baza tehnico-materială a acestora;

e) asigură stocurile necesare pentru dotarea unităților medico-sanitare cu aparatura necesară investigațiilor în caz de contaminare radioactivă, chimică, biologică și aprovizionarea cu sortimentele și cantitățile necesare de aparatură și instrumentar medical, sânge și substituenți, medicamente, biopreparate și alte mijloace necesare acordării asistenței medicale;

f) organizează pregătirea cadrelor medico-sanitare în problemele specifice de acordare a asistenței medicale în timp de război sau de dezastre.

Art. 51. -

Ministerul Transporturilor exercită următoarele atribuții:

a) stabilește, împreună cu Comandamentul protecției civile, măsurile de protecție colectivă a călătorilor aflați în stațiile de cale ferată, metrou, autogări, aeroporturi, porturi și ecluze și asigură, prin agenții economici din domeniu, realizarea măsurilor de protecție civilă a acestora, conform reglementărilor internaționale la care România este parte;

b) stabilește, în baza unui plan comun, cu Ministerul Sănătății și autoritățile administrației publice, mijloacele de transport necesare care urmează a fi asigurate de agenții economici din domeniu, pentru acțiunile de evacuare, intervenție și transportul răniților;

c) participă, cu unitățile sanitare proprii, împreună cu serviciile de urgență teritoriale ale Ministerului Sănătății, în baza unui plan comun, la acordarea asistenței medicale de urgență victimelor de pe raza de responsabilitate;

d) stabilește și asigură, împreună cu Ministerul Apărării Naționale și Ministerul Sănătății, mijloacele tehnice necesare controlului contaminării radioactive și chimice și executarea operațiunilor de decontaminare a mijloacelor de transport din zona de responsabilitate; Modificări (1)

e) execută lucrări de protecție civilă la metrou, finanțate de la bugetul de stat, și asigură exploatarea și întreținerea acestora.

Art. 52. -

Ministerul Lucrărilor Publice și Amenajării Teritoriului exercită următoarele atribuții:

a) participă, împreună cu Ministerul Apărării Naționale, la elaborarea instrucțiunilor de proiectare și de executare a punctelor de comandă, adăposturilor de protecție civilă, precum și a căilor de acces spre acestea; Modificări (1)

b) elaborează variante de folosire a mijloacelor din dotare pentru intervenții la obiective de importanță vitală, avariate, în vederea restabilirii capacităților acestora;

c) urmărește realizarea din timp de pace a obiectivelor de amenajare și de pregătire a teritoriului, destinate protecției populației și bunurilor materiale în timp de război sau de dezastre.

Art. 53. -

Ministerul Comunicațiilor exercită următoarele atribuții:

a) execută studii și cercetări, în colaborare cu Comandamentul protecției civile, pentru dezvoltarea și modernizarea mijloacelor de transmisiuni, de înștiințare și alarmare pentru protecția civilă;

b) execută cu prioritate instalarea, verificarea, întreținerea și repararea mijloacelor de transmisiuni pentru protecția civilă, pe baza contractelor încheiate cu beneficiarii;

c) asigură stabilitatea funcționării permanente a stațiilor centrale și locale de radio și televiziune și a celorlalte mijloace de telecomunicații, în scopul înștiințării și alarmării populației, la declararea mobilizării, stării de război și în caz de dezastre, precum și a legăturilor necesare pentru realizarea măsurilor de protecție civilă.

Art. 54. -

Ministerul Învățământului exercită următoarele atribuții:

a) stabilește și asigură din timp de pace, împreună cu autoritățile administrației publice, măsurile privind organizarea și funcționarea învățământului de toate gradele, în timp de război;

b) întocmește, împreună cu Comandamentul protecției civile, planul și tematica de învățământ pentru pregătirea elevilor și studenților în domeniul protecției civile; asigură personalul și materialul didactic necesare acestor activități.

Art. 55. -

Consiliul Național al Audiovizualului, în exercitarea atribuțiilor sale legale, stabilește norme obligatorii referitoare la:

a) asigurarea informării populației cu privire la cunoașterea și aplicarea măsurilor de protecție civilă;

b) transmiterea semnalelor de prevenire a populației despre pericolul atacului din aer, al contaminării radioactive, chimice sau cu agenți biologici și a altor comunicate cu privire la aplicarea măsurilor de protecție civilă.

Art. 56. -

Ministerul Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului exercită următoarele atribuții:

a) execută supravegherea meteorologică, hidrologică, de contaminare radioactivă, chimică și biologică și a factorilor de mediu;

b) stabilește zonele de risc, în caz de inundații și de alte evenimente hidrotehnice și meteorologice periculoase;

c) asigură înștiințarea organelor de protecție civilă locale, a Comandamentului protecției civile și alarmarea populației în aval de baraje sau alte lucrări hidrotehnice proprii;

d) stabilește metode și procedee de decontaminare a apei și a altor factori de mediu, precum și norme admise pentru întrebuințarea apei contaminate;

e) stabilește norme de dotare, asigură, cu aparatura și materialele necesare, rețeaua de control și de supraveghere a contaminării factorilor de mediu și de pregătire a personalului din subordine.

Art. 57. -

Societatea Națională de Cruce Roșie din România exercită următoarele atribuții:

a) asigură organizarea, încadrarea și funcționarea detașamentelor sanitare și posturilor de prim ajutor, precum și pregătirea surorilor de Cruce Roșie prin filialele de Cruce Roșie județene, de sectoare și a municipiului București, în vederea participării acestora la acțiunea de acordare a primului ajutor victimelor, precum și la aplicarea regulilor de igienă colectivă în caz de război sau de dezastre;

b) participă la realizarea măsurilor sanitare, de evacuare a populației, precum și la ajutorarea sinistraților;

c) participă la pregătirea populației prin cursuri sanitare de masă, pentru acordarea primului ajutor în caz de război sau de dezastre.

Secțiunea a 3-a Atribuțiile specifice autorităților administrației publice locale

Art. 58. -

Consiliul local exercită următoarele atribuții:

a) aprobă structura organizatorică de protecție civilă din localitate;

b) repartizează și eșalonează fonduri pentru protecția civilă, o dată cu aprobarea bugetului local;

c) gestionează, depozitează, întreține și conservă tehnica, aparatura și materialele de protecție civilă;

d) aprobă modalitățile de înștiințare și alarmare de protecție civilă în localitate, cât și măsurile de protecție individuală și colectivă a populației, a colectivităților de animale și a bunurilor materiale;

e) aprobă măsurile ce se propun de șeful protecției civile pentru înlăturarea urmărilor dezastrelor sau ale atacurilor din aer.

Art. 59. -

Primarul exercită următoarele atribuții:

a) conduce inspectoratul subordonat și activitatea de protecție civilă pe plan local;

b) propune consiliului local structura organizatorică de protecție civilă din localitate;

c) numește în funcție, cu avizul inspectoratului de protecție civilă județean, al municipiului București sau ale sectoarelor acestuia, pe șeful inspectoratului de protecție civilă; stabilește sediul inspectoratului de protecție civilă și locul punctului de comandă;

d) prevede în proiectul bugetului local fondurile necesare realizării lucrărilor de investiții, dotării punctelor de comandă și adăposturilor, înzestrării cu tehnică și materiale a formațiunilor de protecție civilă, precum și cele necesare realizării celorlalte măsuri de protecție civilă;

e) aprobă planurile operative și de pregătire a formațiunilor de protecție civilă și propune consiliului local măsuri pentru buna funcționare a sistemului de înștiințare și alarmare, întreținerea fondului de adăpostire și a materialelor de protecție civilă;

f) ia măsuri pentru prevenirea și limitarea urmărilor catastrofelor, calamităților, incendiilor, epidemiilor sau epizootiilor, împreună cu organele de specialitate ale statului. În acest scop poate mobiliza și populația, agenții economici și instituțiile publice din localitate, acestea fiind obligate să execute măsurile stabilite;

g) participă la convocări de pregătire, exerciții, aplicații și la alte activități de protecție civilă organizate potrivit legii;

h) asigură aducerea la îndeplinire a măsurilor de protecție civilă stabilite de șeful protecției civile județene;

i) analizează și informează periodic consiliul local despre stadiul realizării activităților de protecție civilă.

Art. 60. -

Consiliul județean și Consiliul General al Municipiului București, prin serviciile de specialitate subordonate, exercită următoarele atribuții:

a) asigură repartizarea, împreună cu direcția generală a finanțelor publice și controlului financiar de stat județeană și a municipiului București, a fondurilor pentru realizarea lucrărilor de investiții, dotare și desfășurare a activităților protecției civile, în baza proiectelor de buget ale fiecărei unități administrativ-teritoriale;

b) gestionează, depozitează, întreține și asigură conservarea tehnicii, aparaturii și materialelor de protecție civilă și asigură spațiile de depozitare pentru materialele necesare la dezastre;

c) pune la dispoziția inspectoratului de protecție civilă județean, al municipiului București și ale sectoarelor acestuia, precum și formațiunilor de protecție civilă organizate de acestea, logistica, aparatura și materialele de protecție civilă pentru instrucție și intervenție;

d) asigură localurile, organizează paza, prevenirea incendiilor și securitatea depozitelor de materiale, a punctelor de comandă și a sediilor inspectoratelor de protecție civilă județene, al municipiului București și ale sectoarelor acestuia.

Art. 61. -

Prefectul exercită următoarele atribuții:

a) asigură și controlează respectarea prevederilor legii protecției civile, prin inspectoratul de protecție civilă, la toate autoritățile administrației publice locale, instituțiile publice și la agenții economici de pe raza administrativ-teritorială;

b) propune structura organizatorică, planurile operative și de pregătire pentru protecția civilă, elaborate de inspectoratul de protecție civilă;

c) aprobă concepția și executarea aplicațiilor, exercițiilor de alarmare și a altor activități de instruire conduse de inspectoratul de protecție civilă;

d) răspunde, în condițiile stabilite de lege, de aducerea la îndeplinire a măsurilor de înlăturare a urmărilor atacurilor inamicului și ale dezastrelor;

e) prezintă comisiei administrative proiecte de hotărâri cu privire la completarea sistemului de înștiințare și alarmare a populației, a fondului de adăpostire, a bazei materiale și a altor măsuri de protecție a populației și a bunurilor materiale;

f) răspunde de alarmarea, protecția și pregătirea populației din zonele de risc nuclear, chimic, biologic sau în aval de barajele hidrotehnice;

g) aprobă lista agenților economici, instituțiilor publice din județ, respectiv din municipiul București, care asigură componența formațiunilor de protecție civilă la nivel administrativ-teritorial.

Secțiunea a 4-a Atribuțiile specifice instituțiilor publice și agenților economici

Art. 62. -

Instituțiile publice și agenții economici, care produc, prelucrează, manipulează, depozitează, utilizează sau transportă substanțe toxice, substanțe radioactive sau preparate biologice, precum și proprietarii de baraje hidrotehnice, exercită și următoarele atribuții specifice:

a) stabilesc măsurile de prevenire a unor accidente, zonele de risc și gradul de pericol pentru populație și pentru mediu, măsurile de protecție și de intervenție și asigură aparatura și asistența tehnică de specialitate în zonele afectate;

b) stabilesc și realizează măsurile de protecție civilă a angajaților și bunurilor materiale proprii; conduc nemijlocit acțiunile de intervenție;

c) informează oportun inspectoratele de protecție civilă județene, al municipiului București și ale sectoarelor acestuia despre intrarea în țară, tranzitarea sau depozitarea unor substanțe toxice sau radioactive;

d) organizează și execută controlul contaminării radioactive, chimice și biologice a materiilor prime și produselor finite și realizează măsurile de decontaminare a personalului, terenului, clădirilor și utilajelor;

e) organizează și asigură participarea la pregătirea de protecție civilă a personalului încadrat în comisii, a formațiunilor de protecție civilă și a angajaților;

f) înștiințează persoanele și organismele cu atribuții în domeniu despre pericolul producerii dezastrului.

Art. 63. -

Autoritățile administrației publice centrale și locale, instituțiile publice și agenții economici vor lua măsuri pentru repartizarea și asigurarea spațiilor necesare activităților de protecție civilă.

Secțiunea a 5-a Obligațiile și drepturile cetățenilor pentru realizarea măsurilor
de protecție civilă

Art. 64. -

Pentru realizarea măsurilor de protecție civilă cetățenii au următoarele obligații:

a) să participe la pregătirea pentru protecția civilă, în scopul însușirii cunoștințelor și deprinderilor necesare înfăptuirii acestei activități;

b) să respecte regulile și măsurile de protecție împotriva factorilor distructivi ai armelor de nimicire în masă, ai armelor convenționale, mijloacelor incendiare și dezastrelor;

c) să realizeze și să întrețină adăposturile de interes colectiv sau să amenajeze spațiile de adăpostire din clădirile ori de pe terenul proprietate personală, potrivit legii;

d) să-și asigure mijloace individuale de protecție, trusă sanitară, rezervă de alimente și apă, alte materiale necesare pentru asigurarea protecției și pentru participarea la executarea unor acțiuni de intervenție;

e) să participe la acțiunile de limitare și înlăturare a urmărilor atacurilor inamicului, la localizarea și înlăturarea urmărilor dezastrelor;

f) să îndeplinească toate măsurile stabilite de către organele de protecție civilă.

Art. 65. -

Cetățenii care participă la acțiunile de protecție civilă au următoarele drepturi:

a) beneficiază gratuit de asistență medicală, medicamente, spitalizare și de pensia pentru accidentele sau bolile ce au survenit pe timpul ședințelor de pregătire sau al participării la acțiuni de intervenție de protecție civilă;

b) li se asigură mijloace de transport și de protecție pe timpul pregătirii sau desfășurării acțiunilor de intervenție de protecție civilă;

c) beneficiază gratuit de hrană și de cazare pe timpul participării la acțiunile de limitare și înlăturare a efectelor atacurilor inamicului sau dezastrelor;

d) pot fi recompensați, prin acordarea de diplome, insigne sau alte însemne, bani sau bunuri materiale, în cazul în care se evidențiază în cadrul acțiunilor de protecție civilă.

CAPITOLUL VII Asigurarea materială și financiară de protecție civilă

Art. 66. - Modificări (1)

Înzestrarea și dotarea cu bunuri materiale în timp de pace și de război a Comandamentului protecției civile, inspectoratelor județene, subunităților și unităților militare de protecție civilă se asigură de Ministerul Apărării Naționale pe baza normelor de înzestrare aprobate de șeful protecției civile din România.

Art. 67. -

Dotarea cu bunuri materiale a inspectoratelor, comisiilor, formațiunilor de protecție civilă, punctelor de comandă și a populației, în timp de pace și de război, se realizează potrivit normelor de înzestrare elaborate de Comandamentul protecției civile.

Art. 68. -

Coordonarea asigurării cu tehnică și materiale specifice de protecție civilă se execută de către Comandamentul protecției civile, pe baza propunerilor autorităților administrației publice și a instituțiilor publice, precum și ale agenților economici.

Contractarea și aprovizionarea bunurilor materiale se asigură de către fiecare beneficiar, contra cost. Tehnica și alte categorii de materiale necesare protecției civile pot fi asigurate și prin rechiziții și sponsorizări, potrivit legii.

Art. 69. -

Organele și autoritățile administrației publice, instituțiilor publice și agenților economici au obligația de a satisface comenzile de materiale și tehnică necesare protecției civile, integral și în termenele stabilite prin contracte, în timp de pace și, cu prioritate, în timp de război.

Art. 70. -

Finanțarea obiectivelor de investiții și dezvoltare, la nivel național, pentru protecția civilă, se asigură de la bugetul de stat din fondurile prevăzute la capitolul "Cheltuieli pentru protecția civilă".

Obiectivele de investiții și dezvoltare se stabilesc de către Guvern, la propunerea Comandamentului protecției civile.

Art. 71. -

Fondurile bănești pentru realizarea și desfășurarea activităților de protecție civilă la nivel național, județean, al municipiului București și al sectoarelor acestuia, orașelor și comunelor se asigură din bugetul de stat și bugetele locale, după caz, din capitolul "Cheltuieli pentru protecția civilă", precum și din alte fonduri legal constituite pe baza planurilor de dotare și cheltuieli, întocmite și aprobate în acest sens.

Obiectivele și fondurile bănești propuse se avizează de Comandamentul protecției civile pentru a fi puse de acord cu strategia programelor de dezvoltare în teritoriu.

Fundamentarea cifrelor de plan se realizează de comun acord cu comisiile de protecție civilă, care urmăresc și controlează modul de cheltuire a fondurilor alocate.

Art. 72. -

Fondurile bănești necesare realizării măsurilor de protecție civilă la instituțiile publice și la agenții economici se asigură din bugetele și resursele proprii sau din alte fonduri legal constituite.

Art. 73. -

Materialele didactice necesare pentru protecția civilă, ca: filme, diafilme, planșe, manuale, broșuri, pliante și altele se realizează și se asigură, contra cost, de Ministerul Apărării Naționale și se difuzează autorităților administrației publice, instituțiilor publice și agenților economici. Modificări (1)

Autoritățile administrației publice, instituțiile publice și agenții economici, cu acordul Comandamentului protecției civile, inspectoratele de protecție civilă pot realiza materiale de popularizare de protecție civilă, emisiuni radio și de televiziune, ca și alte activități.

Materialele pentru marcarea focului, necesare pregătirii prin aplicații și exerciții, se asigură, fără plată, de Ministerul Apărării Naționale. Modificări (1)

Art. 74. -

Pe timpul pregătirii de protecție civilă, al cursurilor sau convocărilor cu scoatere din producție, al exercițiilor, aplicațiilor și al altor forme de instruire pentru protecția civilă, participanții primesc salariul, drepturile bănești de transport și de cazare de la unitățile în care sunt încadrați, conform legislației în vigoare și prevederilor contractului colectiv de muncă.

Art. 75. - Modificări (1)

Personalul inspectoratelor, al comisiilor și formațiunilor de protecție civilă, pe timpul intervenției, aplicațiilor sau al activităților de pregătire, poartă uniforme cu însemnele protecției civile, iar contravaloarea uniformelor se suportă de autoritățile administrației publice, instituțiile publice și agenții economici. Modelul uniformelor cât și portul acestora se stabilesc prin instrucțiunile aprobate de Ministerul Apărării Naționale. Autovehiculele destinate protecției civile poartă însemne distincte și se dotează cu mijloace tehnice necesare pentru legături și avertizare.

Art. 76. -

Depozitarea, întreținerea, repararea și evidența bunurilor de protecție civilă, precum și durata de folosință a acestora se stabilesc potrivit normelor tehnice elaborate de Comandamentul protecției civile.

Art. 77. -

Comandamentul protecției civile și inspectoratele de protecție civilă județene, al municipiului București și ale sectoarelor acestuia țin evidența statistică a bunurilor din înzestrarea formațiunilor de protecție civilă și controlează existența, calitatea, starea de întreținere și folosirea acestora.

CAPITOLUL VIII Sancțiuni

Art. 78. -

Constituie contravenții și se sancționează următoarele fapte, dacă nu sunt săvârșite în astfel de condiții încât, potrivit legii penale, să constituie infracțiuni:

a) refuzul de a organiza, înzestra și instrui formațiunile de protecție civilă, conform art. 44 alin. 1 lit. a), k), m) și o); art. 58 lit. a); art. 59 lit. b), d), e), g); art. 60 lit. a), c), d); art. 61 lit. b) și g); art. 62 lit. e) și art. 69;

b) neanunțarea autorităților în drept despre producerea dezastrelor, conform art. 37 alin. 2; art. 44 alin. 1 lit. c); art. 48 lit. e); art. 56 lit. c) și art. 62 lit. c) și f);

c) neanunțarea de îndată a descoperirii munițiilor rămase neexplodate și neasigurarea condițiilor de asanare și distrugere a muniției de către unitățile specializate, conform art. 41 și art. 42;

d) folosirea mijloacelor și sistemelor de transmisiuni-alarmare, a tehnicii, aparaturii, materialelor și echipamentelor de protecție civilă în alte scopuri decât cele pentru care sunt destinate; deteriorarea și neasigurarea menținerii în permanentă stare de funcționare a acestora, conform art. 29 alin. 2; art. 35 și art. 53 lit. b);

e) neîntreținerea mijloacelor de transmisiuni-alarmare a punctelor de comandă și a spațiilor de adăpostire, precum și a tehnicii destinate protecției civile, conform art. 48 lit. j); art. 53 lit. c); art. 58 lit. c); art. 60 lit. b) și art. 64 lit. c);

f) refuzul de a îndeplini măsurile de prevenire și protecție a oamenilor, mediului și bunurilor materiale, de a participa la pregătirea de protecție civilă sau la acțiuni de intervenție, conform art. 21; art. 48 lit. a) și i); art. 49 lit. a), c), d) și e); art. 50 lit. b) și e); art. 51 lit. a) și e); art. 59 lit. f); art. 61 lit. f); art. 62 lit. d) și art. 64 lit. a) și e);

g) neîntocmirea documentelor operative de planificare, organizare, înzestrare și conducere, specifice protecției civile, conform art. 39; art. 44 alin. 1 lit. e), g) și h) și art. 62 lit. b);

h) împiedicarea, sub orice formă, a organelor de control de a-și exercita atribuțiile, conform art. 10;

i) eliberarea autorizațiilor de construcții civile, fără avizul organelor militare prevăzute în lege, conform art. 33.

Art. 79. -

Contravențiile prevăzute la art. 78 se sancționează, după cum urmează:

a) cu amendă de la 500.000 lei la 1.000.000 lei, contravențiile prevăzute la art. 78 lit. c), g) și h);

b) cu amendă de la 1.000.000 lei la 2.000.000 lei, contravențiile prevăzute la art. 78 lit. a) și i);

c) cu amendă de la 2.000.000 lei la 3.000.000 lei, contravențiile prevăzute la art. 78 lit. b) și d);

d) cu amendă de la 3.000.000 lei la 4.000.000 lei, contravențiile prevăzute la art. 78 lit. e);

e) cu amendă de la 4.000.000 lei la 5.000.000 lei, contravențiile prevăzute la art. 78 lit. f).

Art. 80. -

Constatarea contravențiilor și aplicarea sancțiunilor se fac de către șeful protecției civile de la autoritățile administrației publice, precum și de către persoanele cu atribuții de control, împuternicite de comandantul Comandamentului protecției civile.

Art. 81. -

Împotriva procesului-verbal de constatare a contravenției și de aplicare a sancțiunii, contravenientul poate face plângere la judecătorie în termen de 15 zile de la comunicare.

Art. 82. -

Regimul contravențiilor din prezenta lege se completează și se actualizează în mod corespunzător cu prevederile Legii nr. 32/1968 privind stabilirea și sancționarea contravențiilor.

CAPITOLUL IX Dispoziții finale

Art. 83. -

Pe data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă Legea nr. 2/1978 privind apărarea civilă în Republica Socialistă România, publicată în Buletinul Oficial nr. 24 din 27 martie 1978, Decretul nr. 430/1978 privind unele măsuri pentru apărarea civilă, publicat în Buletinul Oficial nr. 103 din 15 noiembrie 1978, Hotărârea Guvernului nr. 531/1992 privind realizarea unor măsuri de apărare civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 233 din 22 septembrie 1992, precum și orice alte dispoziții contrare.

Această lege a fost adoptată de Camera Deputaților în ședința din 10 septembrie 1996, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituția României.
p. PREȘEDINTELE CAMEREI DEPUTAȚILOR
MARȚIAN DAN

Această lege a fost adoptată de Senat în ședința din 10 septembrie 1996, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituția României.
PREȘEDINTELE SENATULUI
prof. univ. dr. OLIVIU GHERMAN

București, 25 septembrie 1996.

Nr. 106.

Acest document poate avea modificări ulterioare. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

;
se încarcă...