Ministerul Lucrărilor Publice și Amenajării Teritoriului

Normativ pentru proiectarea și execuția parcajelor pentru autoturisme, indicativ NP 24-97, din 28.11.1997

Modificări (...)

Text publicat în M.Of. al României.

În vigoare de la 28 noiembrie 1997

Acest document poate avea modificări ulterioare. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Cumpără forma actualizată

sau autentifică-te

  •  

I. GENERALITĂȚI

I.1. OBIECT

I.1.1. Prezentul normativ stabilește condițiile tehnice și nivelele de performanță admise pentru asigurarea cerințelor de calitate ale construcțiilor pubiice destinate parcării autoturismelor.

I.1.2. Cerințele de calitate ce trebuie asigurate prin proiectarea, execuția și exploatarea parcajelor pentru autoturisme sunt conform Legii nr. 10/1995 privind calitatea în I onstrucții.

I.2. DOMENIU DE APLICARE

I.2.1. Prevederile prezentului normativ sunt obligatorii la proiectarea și execuția construcțiilor și spațiilor noi destinate parcării autoturismelor - indiferent de forma de proprietate - având înălțimea mai mică de 1,95 m, și greutate totală de cel mult 3,5 tone, precum și a remorcilor acestora.

I.2.2. Nu fac obiectul prezentului normativ garajele, construcțiile destinate parcării a maxim două autoturisme, construcțiile echipate cu sisteme mecanice de parcare sau utilaje destinate parcării, construcțiile cu locuri de parcare în boxe individuale, precum și dispozitivele mecanice, electronice sau electrice, pentru parcaje (borne de plată, bariere, borne luminoase de reperaj și direcționare).

De asemenea, nu fac obiectul prezentului normativ construcțiile la care parcarea propriu-zisă se asigură cu sisteme mecanice și utilaje de parcare (altele decât ascensoarele/platformele mecanice de acces la nivelele de parcare).

I.2.3. La extinderea, modilficarea sau schimbarea de destinație a clădirilor existente pentru parcarea autoturismelor, dacă nu se înrăutățesc cerințele de calitate necesare prevederile normativului cu caracter de recomandare.

I.3. CONDIȚII DE UTILIZARE

I.3.1. Construcțiile destinate exclusiv parcării autoturismelor se încadrează în general, în categoria de importanță "C" (normală), iar nivelele de performanță prevăzute sunt corespunzătoare acestei categorii.

I.3.2. În cazul în care spațiile pentru parcare se comasează cu alte construcții, se vor adopta niveluri de performanță corespunzătoare cerințelor de calitate impuse de categoria superioară de importanță cea mai mare.

I.3.3. Valorile nivelelor de performanță corespunzătoare exigenței utilizatorilor, se stabiliesc conform reglementărilor tehnice, pe baza condițiilor incluse în tema de proiectare.

I.3.4. Performanțele și nivelele de performanță stabilite prin prezentul normativ, trebuie să fie menținute pe întreaga durată de exploatare a construcției, stabilită de lege.

I.3.5. La proiectarea, execuția și exploatarea unei construcții destinate parcării autoturismelor, pe lângă prezentul normativ, se vor respecta și prevederile reglementarilor tehnice conexe (anexa IV-3).

I.3.6. Prezentul normativ va fi utilizat ținând cont și de prevederile cuprinse în "Normativ pentru adaptarea construcțiilor și locurilor publice la cerințele persoanelor handicapate" CPH1-93.

I.4. TERMINOLOGIE, CLASIFICĂRI

I.4.1. Terminologia utilizată și clasificarea parcajelor pentru autoturisme sunt precizate în anexa IV.2.

II. CONDIȚII DE AMPLASARE A CONSTRUCȚIILOR DESTINATE PARCĂRII AUTOTURISMELOR

II.1. GENERALITĂȚI

II.1.1. Construcțiile destinate parcării autoturismelor se amplasează, de regulă, în zone de interes public, ținându-se seama de asigurarea unor posibilități cât mai constante de exploatare.

II.1.2. Prin amplasare, se vor de asigurara posibilități de acces funcțional, și pentru intervenție în cazuri deosebite.

II.1.3. Distanțele de amplasare față de punctele/zonele de interes public se consideră optime, atunci când nu depășește 500 m.­

II.1.4. Stabilirea numărului locurilor de parcare în clădiri cu alte funcțiuni decât cea de parcare, se face în conformitate cu prevederile Regulamentului General de Urbanism și ale normativului P132.

II.1.5. Numărul locurilor de parcare din ctădiriie destinate exclusiv acestui scop nu se normează, stabilindu-se după caz în funcție de natura proprietății terenului, de posibilitățile oferite de teren și a celor de amplasare și conformare a construcțiilor respective, potrivit legislației în vigoare.

II.1.6. Pentru orice construcție de parcaj stabilirea regimului de înălțime, de aliniere, capacitate etc. se face în concordanță cu prevederile Certificatului de Urbanism, avându-se în vedere totodată și influența vântului și a curenților de aer din zonă.

II.2. CONDIȚII ALE TERENULUI

II.2.1. Zona seismică

II.2.1.1. Proiectarea și realizarea construcțiilor destinate parcării autoturismelor se face în conformitate cu prevederile Normativului P100, asigurandu-se condițiile corespunzătoare categoriei de importanță a construcției și gradului seismic al zonei respective.

II.2.2. Natura terenului

II.2.2.1. La proiectare și execuție se vor avea în vedere caracteristicile fizico-mecanice și geomorfologice ale terenurilor, panta terenului, precum și nivelul apelor freatice, funcție de care se stabilesc soluțiile constructive și procedeele de realizare.

II.3. CONDIȚII ALE ZONEI

II.3.1. Însorire

II.3.1.1. Durata de însorire a parcajelor supraterane deschise se recomandă a fi cât mai mică, asigurându-se mijloacele de protecție necesare care să evite îmorirea excesivă.

II.3.2. Influența vântului și a curenților de aer

II.3.2.1. În funcție de condițiile din zonă în care se amplasează și cu distanțele dintre clădirile supraterane, se vor evita conformări planimetrice sau volumetrice care pot creea curenți de aer și disconfort la nivel pietonal, asigurându-se în același timp, nivelul optim de ventilare, natural - organizată. Pentru ventilarea naturală organizată prin fațade, se recomandă asigurarea a minimum 40% deschideri, din aria închiderii perimetrale.

II.3.2.2. În zonele cu vânturi dominante, se va evita amplasarea clădirii cu parcaje deschise cu fațada opusă direcției vântului la distanță mai mică de 15 m față de clădiri de producție și 30 m de clădiri civile, sau se vor lua măsuri de protecție a construcțiilor învecinate (ecrane, fațade oarbe sau blindate etc.).

II.3.2.3. Se recomandă ca fațadele deschise și nivelurile superioare expuse vântului dominant, să fie protejate temporar iarna, contra pătrunderii aglomerării zăpezii în interiorul construcției (plase sau parazăpezi) .

II.3.3. Purificarea aerului

II.3.3.1. Parcajele închise vor fi echipate cu instalație de ventilare, iar gurile de refulare în exterior vor fi astfel dispuse și realizate încât să nu se depășească concentrațiile de noxe stabilite conform STAS 12974 precum și a prevederilor avizelor și acordului de mediu.

II.3.4. Protecția împotriva zgomotului

II.3.4.1. Construcțiile destinate parcării autoturismelor trebuie astfel amplasate, conformate și realizate încât la 1,00 m de clădirile învecinate, indiferent de categoria străzii, valoarea zgomotului produs prin exploatare să nu depășească zgomotul admis în stradă, conform reglementărilor tehnice.

II.3.4.2. Parcajul va fi astfel realizat și exploatat încât în funcționarea normală să nu genereze zgomote sau vibrații susceptibile de a afecta sănătatea sau liniștea utilizatorilor clădirilor învecinate (peste limitele admise în reglementările tehnice).

II.3.4.3. De regulă se aleg echipamente și instalații cu nivel de zgomot redus, iar dacă aceasta nu este suficientă, se iau masuri de izolare generală sau locală împotriva zgomotelor aeriene și de impact, (separatori, ecrane, rezonatori, finisaje absorbante, carcasari de utilaje etc.).

II.3.4.4. Nu se recomandă amplasarea parcajelor supraterane deschise cu capacitatea peste 100 autoturisme la mai puțin de 100 m de spitale, școli, creșe și grădinițe, cămine de bătrâni, teatre, lăcașuri de cult.

II.4. CONDIȚII DE VECINĂTATE

II.4.1. În general, condițiile de vecinătate sunt cele stabilite prin prevederile Regulamentului de Urbanism, ale Planului Urbanistic de Detaliu și Certificatul de Urbanism, precum și în prezentul normativ.

II.4.2. Siguranță la foc

II.4.2.1. Pentru limitarea propagării incendiilor, între construcția parcajului și clădirile învecinate, după caz se asigura:

• distanțe de siguranță normate;
• elemente de limitare a propagării incendiului.

II.4.2.2. Amplasarea independentă a parcajelor față de construcțiile învecinate se face la distanțe de siguranță normate în funcție de gradele de rezistență la foc și riscurile de incendiu ale respectivelor construcții, sau se separă cu elemente din clasa de combustibilitate C0 (CA1), rezistente la foc conform reglementarilor tehnice, astfel încât propagarea incendiilor să fie limitată.

II.4.2.3. Amplasarea alipită sau comasată a parcajelor în construcții cu alte funcțiuni este admisă, în condițiile din tabel 1, daca sunt separate prin elemente de compartimentare din clasa de combustibilitate C0 (CA1), rezistente la foc, în limitele ariilor construite stabilite în funcție de gradul de rezistență la foc, riscul de incendiu, tip de construcție și destinație conform reglementărilor tehnice. Comunicarea funcțională dintre parcaje și clădirile de care se alipesc sau înglobează și se asigură prin goluri funcționale, protejate corespunzător.

Tabel nr. 1

CONDIȚII ÎN CARE ESTE ADMISĂ ALIPIREA SAU ÎNGLOBAREA PARCAJELOR ÎN CONSTRUCȚII CU ALTE DESTINAȚII
DESTINAȚIA CONSTRUCȚIILOR LA CARE SE POT ALIPI SAU ÎNGLOBA PARCAJELE PENTRU AUTOTURISME GRAD DE REZISTENȚĂ LA FOC AL CONSTRUCȚIILOR TIP DE PARCAJ ADMIS (cf. ANEXA IV.2.2)
CONSTRUCȚII DE PRODUCȚIE ȘI/SAU DEPOZITARE, DIN CATEGORIILE C, D SAU E DE PERICOL DE INCENDIU I-II P1, P2, P3
III P1, P2
IV-V PI
CLĂDIRI CIVILE (PUBLICE), CU EXCEPȚIA CELOR DESTINATE PERSOAN ELOR CARE NU SE POT EVACUA SINGURE I-II P1, P2, P3
III P1

II.4.2.4. Construcțiile independente, destinate parcării autoturismelor se amplasează față de construcțiile învecinate la distanțele de siguranță recomandate conform tabel 2, în funcție de gradele de rezistență la foc ale acestora (atunci când nu sunt realizate compartimentări antifoc).

Tabel nr. 2

DISTANȚE DE SIGURANȚĂ RECOMANDATE FAȚA DE CONSTRUCȚII ÎNVECINATE
GRAD DE REZISTENȚĂ LA FOC AL CONSTRUCȚIEI PARCAJULUI Distanțe recomandate, în funcție de gradele de rezistență la foc ale obiectelor învecinate (m)
I-II III IV-V
I-II 6 8 10
III 8 10 12
IV-V 10 12 15

II.4.2.5. Pentru construcții de producție și/sau depozitare din categoriile A și B de pericol de incendiu distanțele se majorează cu 50%, asigurându-se condițiile de zonare pentru spațiile cu pericol de explozie.

II.4.3. Accese carosabile

II.4.3.1. Drumurile carosabile destinate accesului în parcaj, trebuie să fie racordate la rețeaua publică stradal.

II.4.3.2. Parcajele trebuie sa aibă asigurat un drum carosabil care să permită accesul autospecialelor de intervenție ale salvării și poliției în clădire.

Pentru autospecialele pompierilor și salubrității se asigură condițiile desfășurării activității specifice la nivelul terenului amenajat adiacent (platformelor carosabile adiacente).

II.4.3.3. Accesele carosabile ale construcțiilor destinate parcării autoturismelor se rezolvă în funcție de categoria străzii (străzilor) adiacente, astfel:

• pentru străzi de categoria I și II - prin bretele de accelerare și decelerare, folosite și ca stocaj temporar pentru acces, cu lățimi și lungimi dimensionate corespunzător necesarului de timp de acces în funcție de mărimea parcajului, numărului de puncte de control, timpul de staționare pentru plată, frecvența utilizării etc., și funcționării în orele de vârf;
• pentru străzi de categoria III-IV - prin accese directe sau indirecte, în funcție de frecvența utilizării acceselor în parcaj. Se pot amenaja bretele de alimentare corespunzătoare asigurării timpului de așteptare necesar pentru acces;

Aleile interioare de circulație din incintele în care se amplasează parcaje, vor fi conformate și dimensionate în așa fel, încât să preia traficul curent dar să poată fi utilizate și de mijloacele de intervenție prevăzute în articolul II.4.3.2.

II.4.3.4. Pentru asigurarea funcționalității urbane, semnalizarea parcajului se face de la distanțe determinate în coroborare cu viteza de deplasare pe traseele localității și pe căile adiacente folosite ca acces printr-un bun reperaj, prin panouri de semnalizare care cuprind indicații de acces, dotare și succinte condiții de staționare.

II.4.3.5. Accesele pietonaie ale parcajului se amplasează, alcătuiesc și dimensionează astfel încăt să asigure siguranța pietonilor în raport cu circulațiile pentru autoturisme și corelate cu circulațiile interioare pietonale.

II.5. UTILITĂȚI

Orice construcție destinată parcării autoturismelor trebuie să dispună de toate utilitățile necesare funcționării în condiții de siguranță, igienă sănătate și protecția mediului.

II.5.1. Alimentarea cu apă

II.5.1.1. Alimentarea cu apă se poate asigura prin:

- racorduri (branșamente) la rețelele de distribuție ale localității sau zonei în care se amplasează;

- surse proprii, adoptate pentru amplasamente izolate sau zone fără rețele de distribuție a apei, ori rețele insuficiente cantitativ sau calitativ.

II.5.1.2. La realizarea rețelelor se respectă prevederile Normativului 19 și STAS 1478.

II.5.1.3. Pentru pozarea conductelor în pământ se respectă prevederile Normativului P 7 și STAS 6054.

II.5.1.4. Gospodăriile de apă (hidrofor, stație pompe, rezervoare etc.) se proiectează și realizează în conformitate cu prevederile Normativului 19.

II.5.1.5. Alimentarea cu apă caldă a parcajelor, în scopul asigurării întreținerii, se poate asigura:

a. centralizat - de la centralele sau punetele termice zonale.

b. local - din centrale sau puncte termice proprii (înglobate în clădire sau independente).

II.5.1.6. Alimentarea cu apă pentru stingerea incendiului se poate asigura prin rețele independente sau comune cu apa menajeră.

II.5.1.7. Debitele de app necesară pentru stingerea incendiului se stabilesc conform reglementărilor tehnice specifice.

II.5.1.8. Echiparea parcajelor cu instalații de stingere a incendiului este obligatorie conform reglementărilor tehnice.

II.5.2. Canalizare

II.5.2.1. Apele evacuate la canalizare, vor respecta prevederile Normativ C 90.

II.5.2.2. Instalațiile de canalizare ale parcajelor vor asigura preluarea apelor provenite din scurgeri de pe autoturisme din întreținerea pardoselilor și recomandabil din eventuala folosire a instalațiilor de stingere.

II.5.2.3. Instalația de canalizare se va proiecta și executa, de regulă, cu coloane deschise și garda hidraulică la partea de jos a coloanei.

II.5.2.4. Toate coloanele de canalizare ale parcajului public se colectează obligatoriu într-un separator de grăsimi hidrocarburi și nămol înainte de racordarea la rețeaua exterioară de canalizare.

II.5.3. Energie electrică

Construcțiile pentru parcaje se alimentează cu energie electrică conform reglementărilor tehnice specifice.

II.5.3.1. Din sistemul energetic național, alimentarea electrică normală (trifazică sau monofazică), va asigura:

- frecventa f = 50 Hz ± 0,5%

- tensiune u = 0,38 (0,220) KV ± 10%

II.5.3.2. Alimentarea electrică din grup electrogen

II.5.3.2.1. Alimentarea, cu energie electrică de la un grup electrogen, după caz, poate constitui:

- alimentarea de rezervă (care intră automat în funcțiune în timpul normat, la căderea rețelei electrice a sistemului energetic național de alimentare normală);

- alimentarea de bază (când clădirea nu este sau nu poate fi alimentată din rețeaua sistemului energetic național).

II.5.3.2.2. Capacitatea grupului electrogen se determina astfel încât să asigure întregul consum necesar funcționarii în condiții normale a construcției, inclusiv maximul de pornire al consumatorilor simultani sau o parte din consumul electric (în funcție de prioritatile stabilite, de la caz la caz) și a celui de pornire necesar.

II.5.3.2.3. Amplasarea grupului electrogen se face potrivit reglementărilor tehnice, corespunzător funcțiunilor asigurate.

II.5.3.2.4. Pentru parcajele cu capacitatea mai mare de 500 de autovehicule, se prevede obligatoriu grup electrogen pentru alimentare electrică de rezervă cu intrare în funcțiune automată (maximum 30’’), asigurând alimentarea simultană a instalațiilor vitale utilitare cum sunt:

- pompe și robinete de incendiu;

- circuitele de control, instalații de semnalizare în caz de incendiu și dispozitive electrice de siguranță (iluminat de siguranță pentru continuarea lucrului, intervenție, evacuare etc.);

- instalații de desfumare în caz de incendiu (dacă este cazul);

- instalații de ventilare (cel puțin 50% din debitele instalate);

- ascensoare de intervenție în caz de incendii (dacă este cazul).

II.5.3.2.5. Alimentarea electrică de rezervă se asigură și la parcajele pentru mai puțin de 500 de autoturisme, în funcție de considerentele specifice de ordin geometric, număr de niveluri ori existența unei instalații de ascensor (platforme) pentru autovehicule sau la cerința investitorului. Platformele pentru autovehicule vor avea obligatoriu și un sistem mecanic (manual) de manevrare.

II.5.3.2.6. Circuitele destinate alimentării electrice de rezervă vor avea trasee independente și protejate față de alimentarea normală, conform reglementărilor tehnice specifice.

II.5.3.2.7. În cazul în care se prevede ca accesul în parcaj să fie menținut și pe durata de nefuncționare a alimentării electrice normale, parcajul va fi prevăzut și cu o sursă de alimentare de avarie, independentă de sursele de alimentare normală și de rezervă.

II.5.4. Energie termică

II.5.4.1. Instalația de încălzire are ca scop asigurarea agentului termic necesar încălzirii spațiilor de parcare închise, la temperatura de gardă de 5-10°C, degivrării rampelor de acces pe timp de iarnă, precum și a preparării apei calde menajere.

Asigurarea alimentarii cu energie termică și instalațiile de încălzire se realizeaza funcție de gradul de dotare și echipare tehnico-edilitară a localitatii sau zonei de amplasare, cu respectarea prevederilor Normativului I 13. Alimentarea cu energie termică se poate realiza de la o sursă proprie (centrală termică) sau din rețeaua orășenească (centrală termică de cartier sau punct termic).

II.5.4.2. În interiorul parcajului este interzisă amplasarea conductelor de abur cu presiunea peste 0,5 bar și de apă fierbinte cu temperatura mai mare de 90°C.

II.5.4.3. În interiorul spațiilor destinate efectiv parcajului este interzisă amplasarea conductelor de gaze combustibile sau toxice.

II.5.5. Ventilare

II.5.5.1. Instalațiile de ventilare din spațiile de parcare închise, se proiectează și realizează potrivit reglementărilor tehnice de specialitate, indicativ I 5.

III. CERINȚE DE CALITATE

III.A. REZISTENȚĂ ȘI STABILITATE

III.A.1. GENERALITĂȚI

III.A.1.1. Construcțiile destinate parcării autoturismelor vor fi proiectate și realizate astfel încât să satisfacă cerința de calitate "rezistență și stabilitate".

Prin aceasta se înțelege ca acțiunile susceptibile de a se exercita asupra construcției în timpul execuției și exploatării nu vor avea ca efect producerea vreunuia dintre următoarele evenimente:

a) prăbușirea totală sau parțială a clădirii,

b) deformații de mărimi inadmisibile,

c) avarierea unor părți ale clădirii, sau a instalațiilor ori a echipamentelor, datorită deformațiilor mari ale elementelor portante,

d) avarii disproporționate față de cauza producerii lor și forma inițială a elementelor.

III.A.1.3. Satisfacerea cerinței "rezistență și stabilitate" are în vedere în cazurile în care nu intervin solicitări cu probabilitate deosebit de mică de producere și care nu au fost avute în vedere la proiectare.

III.A.1.4. Cerinței de "rezistenta și stabilitate" îi corespund condiții de performanță pentru construcția în ansamblu și pentru părțile sale componente, referitoare la stabilitate, rezistență mecanică, ductilitate, rigiditate, dura­bilitate.

III.A.2.1. ACȚIUNILE AGENȚILOR MECANICI

III.A.2.1.1. Clasificarea și gruparea acțiunilor agenților mecanici pentru calculul construcțiilor destinate parcării autoturismelor se face conform STAS 10101/0A.

Evaluarea încărcărilor permanente se realizează conform STAS 10101/1, iar definirea încărcărilor datorită procesului de exploatare conform STAS 10101/2.

III.A.2.1.2. Valorile normate ale încărcărilor utile, uniform distribuite pe planșeele parcajelor etajate sunt de 3,5 kN/m2.

Valorile normate se referă la încărcările utile curente și reprezintă valori obișnuite în condiții normale de exploatare. Deoarece valorile normate nu țin seama de efectele dinamice produse în timpul exploatării (sarcini convoi) și de încărcările concentrate datorate poansonării planșeelor prin intermediul roților pe durata staționării, se vor face verificări și la aceste tipuri de încărcări utile.

III.A.2.1.3. Încărcările date de pereții de compartimentare neportanți, cu greutate de cel mult 3 KN/m se iau în considerare ca încărcări uniform distribuite pe planșeu după cum urmează:

- pereți cu greutatea pâna la 1.5 KN/m = 0.5 KN/m2

- pereți cu greutatea între 1.5 - 3.0 KN/m = 1.0 KN/m2

Pentru pereții cu greutăți mai mari, încărcările se vor calcula conform datelor reale (ca intensitate și poziție).

III.A.2.1.4. Acoperișurile, terasele/planșeele destinate platformelor de parcare, rampele de acces carosabil între niveluri, podestele și rampele scărilor se verifică suplimentar la o încărcăre concentrată verticală aplicată pe elemente, în poziția cea mai defavorabilă, în absența altor încărcări verticale utile sau din vânt.

Încărcarea concentrată pentru spațiile destinate exclusiv circulației pietonale, considerată aplicată pe o suprafață de 10 x 10 cm se ia după cum urmează:

- planșee, podeste și scări =1,5 KN

- acoperișuri, terase =1,0 KN

- acoperișuri pe care se circulă numai pe podine = 0,5 KN

Încărcarea concentrată pentru spațiile destinate circulației carosabile sau staționării autoturismelor, considerată aplicată pe o suprafata de 15 x 15 cm, se ia după cum urmează:

- planșee destinate staționării și circulației = 10,5 KN

- rampe destinate circulației verticale între niveluri = 12,5 KN

- acoperișuri-terasă pe care se circulă și staționează = 13,0 KN

III.A.2.1.5. Pereții de compartimentare portanți sau neportanți precum și balustradele sau elementele destinate protecției la cădere accidentală, vor fi verificate la impactul cu autoturismelor susceptibile de a fi parcate.

III.A.2.1.6. Valorile normate ale încărcărilor utile, verticale și orizontale pe balustrade, parapeți și atice adiacente spațiilor destinate circulației pietonale se iau conform STAS 10101/1 A1:

- pentru coridoare, scări și podeste = 1,0 KN/m

Încărcările servesc pentru calculul elementelor balustradei, parapetului sau aticului și se consideră aplicate pe mâna curentă a acestuia. Acțiunea orizontală nu se va considera simultană cu cea verticală.

III.A.2.1.7. Reducerea încărcărilor utile pe elemente portante orizontale principale, pe elementele portante verticale și pe fundațiile acestora se stabilește conform prevederilor STAS 10101 /2A1.

III.A.2.1.8. Valorile coeficienților de încărcăre (n) și cele ale fracțiunii de lungă durată (nd) se stabilesc conform STAS 10101/OA, după cum urmeză:

a) pentru încărcările uniform distribuite pe planșee se iau valorile:

Valoarea încărcării utile normate n nd
- pâna la 2 KN/m2 1,4
- între 2 ÷ 5 KN/m2 1,3 0,4
- peste 5 KN/m2 1,2

b) pentru încărcări distribuite în lungul unei linii la balustrade, pereți despărțitori etc. orientate pe direcție verticală sau orizontală se iau valorile:

n = 1,2 nd = 0

OBSERVAȚII

1. Coeficientul încărcării (n) se folosește pentru grupările de încărcări fundamentale în cazul verificării la starea limită ultimă de rezistență și stabilitate.

2. Coeficientul fracțiunii de lungă durată a încărcărilor temporare variabile (nd) se folosește după cum urmează:

- în grupările de încărcări fundamentale:

• pentru verificarea la starea limită a exploatării normale sub efectul fracțiunii de lungă durată a încărcărilor,

- în grupările de încărcări speciale:

• pentru verificarea la starea limită ultimă de rezistentă și stabilitate pentru verificarea la starea limită a exploatării normale
• în cazul acțiunii seismice
• în orice alte cazuri precizate prin tema de proiectare

3. Coeficienții "n" și "nd" nu includ efectele dinamice eventuale.

III.A.2.2. Influențele mediului natural

III.A.2.2.1. Determinarea forțelor seismice convenționale de caicul pentru construcții de parcaje se face în conformitate cu prevederile Normativului P100.

III.A.2.2.2. Valorile normate ale încărcărilor din vânt și coeficienții parțiali de siguranță care multiplică valorile încărcărilor normate pentru obținerea încărcător de calcul sunt stabilite prin STAS 10101/20.

III.A.2.2.3. Valorile normate ale încărcărilor din zăpadă și coeficienții parțiali de siguranță care multiplică încărcările normate pentru obținerea încărcărilor de calcul sunt stabilite prin STAS 10101/21.

III.A.2.2.4. Încărcările din temperatura exterioară sunt stabilite prin:

- STAS 10101/23: definirea încărcărilor

- STAS 10101/23 A: valorile normate, coeficienții încărcărilor și valorile de calcul ale încărcărilor.

III.A.2.3. Proprietățile materialelor

III.A.2.3.1. Proprietățile de rezistență și de deformație ale materialelor se definesc conform prevederilor STAS 10107.

III.A.2.3.2. Valorile caracteristice, coeficienții de siguranță pentru materialele și valorile de calcul ale rezistențelor materialelor se stabilesc în conformitate cu reglementările tehnice corespunzătoare principalelor materiale de construcție și a agrementelor tehnice.

III.A.2.4. Proprietățile terenurilor de fundare

III.A.2.4.1. Proprietățile terenului de fundare se vor stabili prin cercetare geologică, tehnică și geotehnică în conformitate cu STAS 1242/1 și cu celelalte reglementări tehnice specifice care se referă la metodele de determinare a acestora.

III.A.2.4.2. Caracteristicile fizico-mecanice ale pământurilor se stabilesc conf. STAS 1243

III.A.2.4.3. Valorile normate și valorile de calcul al caracteristicilor geotehnice ale terenurilor de fundare se stabilesc conform STAS 3300/1/2

III.A.2.5. Geometria structurii în ansamblu și a elementelor de construcție

III.A.2.5.1. Parametrii geometrici ai structurii în ansamblul ei și cei ai elementelor de structură se consideră a se încadra în sistemul de toleranțe stabilit prin STAS 8606 (clasele de precizie și valorile toleranțelor) în funcție de dimensiunile respective.

III.A.2.5.2. Elementele nestructurale de construcție trebuie să se încadreze în sistemele de toleranțe prevăzute prin reglementările tehnice.

III.A.2.5.3. Elementele de structură și nestructurale netradiționale se vor încadra în sistemul de toleranțe prevăzut în agrementele tehnice respective.

III.A.2.6. Metodele de calcul

III.A.2.6.1. Pentru construcțiile destinate parcajelor se folosesc aceleași metode de calcul ca și pentru toate celelalte clădiri civile și industriale.

III.A.2.6.2. Pentru calculul seismic al construcțiilor pentru parcaje integrate funcțional altor construcții, metodele prevăzute în Normativul P100 vor fi utilizate după cum urmează:

a) la clădirile cu spații destinate parcării încadrate în clasele de importanța III și IV este obligatorie aplicarea metodei de proiectare curentă (metoda A),

b) la clădirile de mare repetabilitate și pentru clădirile înalte cu structura din beton armat precum și pentru clădirile încadrate în clasa de importanță III care nu respectă în totalitate prevederile referitoare la alcătuirea de ansamblu din normativul P100, se recomandă folosirea metodei de proiectare bazată pe considerarea proprietăților de deformare neliniară a structurii (metoda B),

c) aplicarea metodei B este obligatorie în cazul clădirilor foarte înalte.

III.A.2.6.3. Proiectarea antiseismică a instalațiilor și echipamentelor din construcțiile destinate parcării se face cu respectarea principiilor generale din Normativul P100.

III.A.3. CONDIȚII DE PERFORMANȚĂ

III.A.3.1. Pentru construcțiile destinate parcării autoturismelor, verificarea satisfacerii cerinței de rezistență și stabilitate se face după criteriile, parametrii și nivelele de performanță folosite pentru toate clădirile civile și industriale precum și cu cele din prezentul normativ, corespunzător categoriei de importanță a construcției.

III.A.3.2. Pentru pereții interiori neportanți se stabilesc urmatoarele nivele de performanță:

a) deformațiile normale pe planul peretelui sub încărcările de exploatare prevăzute la III.A.2.1.5. nu trebuie să depașească valoarea de 5 mm. sau H/500, în care H este înălțimea peretelui în mm;

b) deformarea instantanee normală pe planul peretelui, într-un punct situat în centrul unui element de perete, datorită rezemării unei persoane nu trebuie să depașească 5 mm;

c) deformația remanentă provocată de încărcările de exploatare, nu trebuie să fie mai mare de 10% din deformația instantanee normală pe planul pereților.

III.A.4. REGULI DE PROIECTARE

Pentru construcțiile destinate parcării autoturismelor, regulile de proiectare sunt cele general valabile pentru clădirile civile și industriale similare la care se adaugă prevederile din prezentul capitol referitoare la protecția antiseismică sau la șocuri accidentale a elementelor structurale, nestructurale și a instalațiilor.

III.A.4.1. Toate elementele expuse ale construcției vor avea rezistența mecanică necesară sau vor fi protejate prin elemente cu rezistența mecanică necesară, calculate și dimensionate astfel încât să reziste la un eventual șoc al autoturismelor.

III.A.4.2. Proiectarea antiseismică a elementelor de compartimentare și de închidere perimetrală se face, după caz, în una din următoarele ipoteze:

a) ca făcând parte integrantă din sistemul structural;

b) cu legături care să permită deplasări relative libere în raport cu structura;

c) solidarizate cu structura, dar dimensionate astfel încât fisurile produse de mișcarea seismică sau șoc accidental să fie limitate.

III.A.4.3. Elementele nestructurale exterioare (calcane, timpane, coșuri de fum, elemente decorative, parapeți) vor fi ancorate de structură și vor fi dimensionate astfel încât sub acțiunea încărcărilor seismice convenționale, sau șocul provocat de impactul unui autoturism susceptibil de a utiliza parcajul, să își mențină integritatea fizică astfel încât să nu provoace prin cădere (totală sau parțială), pierderi de vieți omenești sau răniri de persoane în exteriorul clădirii.

III.A.4.4. Verificarea la acțiunea seismică a elementelor de construcții care nu fac parte din structura de rezistență și pentru care nu se urmărește păstrarea integrității după cutremur sau șoc accidental, are ca obiect principal asigurarea ancorării elementului de structura de rezistență pentru menținerea stabilității.

III.A.4.5. Pentru a se asigura evacuarea în siguranță a clădirii în cazul unui cutremur sever, se vor prevedea următoarele măsuri:

a) ușile încăperilor de exploatare și cele de evacuare din dădire vor fi proiectate astfel încât să se evite pericolul de blocare a acestora (în funcție de valorile deplasărilor relative de nivel probabile);

b) pardoselile și finisajele de pe căile de evacuare vor fi proiectate astfel încât avarierea lor să nu împiedice circulația persoanelor;

III.A.4.6. Calificarea seismică a instalațiilor și echipamentelor în categorii seismice se face conform reglementărilor în vigoare.

III.A.4.7. Punctele termice, centralele termice, posturile de transformare și stațiile de pompare ce servesc parcajele etajate vor fi amplasate, de preferință, grupat, în clădire independentă.

Atunci când se amplasează în interiorul clădirii, posturile de transformare se vor echipa cu transformatoare și întreruptoare uscate, iar la centralele termice și stațiile de pompare se iau măsurile prevăzute în reglementările specifice.

III.A.4.8. Traseele conductelor de alimentare cu apă rece și apă caldă, de canalizare, de încălzire, de ventilare și de alimentare cu energie electrică se vor stabili astfel încât să se reducă la strictul necesar numărul și dimensiunile golurilor de traversare a acestor conducte prin elementele de structură ale clădirii. La alegerea traseelor acestor conducte, se va ține seama de evitarea posibilității de deteriorare a acestora cauzată de șocul produs la impactul autovehicolului cu acestea sau cu elementul de construcție la care acestea sunt adosate. Prevederea de goluri și șlițuri în elementele nestructurale se va face numai în pozițiile și cu dimensiunile prevăzute în reglementările tehnice în vigoare.

III.A.4.9. Legăturile (ancorajele) instalațiilor/echipamentelor de elementde de construcție de care sunt fixate, vor fi astfel proiectate încât să nu constituie puncte slabe. Legăturile trebuie să reziste în eventualele situații speciale de solicitare care pot apare în timpul exploatării normale, accidentale sau în timpul seismului, cum sunt:

- deplasarea relativă a reazemului;

- răsturnarea, alunecarea și/sau răsucirea instalațiilor sau a echipamentelor.

În acest scop se recomandă adoptarea unor detalii verificate în practică.

III.A.4.10. Traversările conductelor peste rosturile antiseismice se vor face cu măsuri specifice, de regulă, în zonele unde deplasările relative ale tronsoanelor adiacente sunt mici.

III.A.5. DURABILITATE

III.A.5.1. PROTECTIE ANTICOROZIVĂ

GENERALITĂȚI

III.A.5.1.1. Protecția armăturii este asigurată prin alcalinitatea betonului (în cazul absenței substanțelor ce acționează coroziv față de oțel), prevăzându-se în acest sens condiții de calitate și alcătuire minimale (protecție primară) precum și sisteme de protecție anticorozivă aplicate pe suprafața elementelor de construcții (protecție secundară).

III.A.5.1.2. Parcajele a căror structură de rezistență este alcătuită din beton armat și beton precomprimat, se încadrează în clasa III de agresivitate (agresivitate medie).

III.A.5.1.3. Parcajele a căror structură de rezistență este mixtă beton-oțel se încadrează pentru beton în clasa IV de agresivitate și în clasa de agresivitate 4, pentru metal.

III.A.5.1.4. CONDIȚII DE PROIECTARE

A. Elemente de beton (armat și precomprimat)

A1. Elementele ce alcătuiesc planșeul se vor proiecta, pentru a asigura un strat suport cât mai rigid pentru valori de săgeată admisibilă conform STAS 10107/0 - sporită cu 25%.

A2. Elementele de beton armat și beton precomprimat care pot fi în contact cu medii agresive vor avea, de regulă, forme cât mai simple, netede și care să nu permită depuneri de pulberi sau acumulări de lichide.

A3. Măsurile constructive luate prin proiect trebuie astfel concepute încât să conducă la evitarea stagnării condensului în zonele de îmbinare a elementelor de construcții între ele sau cu alte instalații, în zonele de străpungere ș.a..

A4. În cazul în care se folosesc elemente cu goluri (gen fâșie cu goluri) la care în golul închis se pot acumula vapori de apă, se vor lua măsuri de etanșare a golurilor, pentru a împiedica corodarea armăturii sau carbonatarea betonului din interiorul elementului.

A5. Elementele structurale din beton armat precomprimat se vor încadra în clasa I de fisurare conform STAS 10107/0.

A6. Aplicarea sistemelor de protecție anticorozivă prevăzute în normativul C 170 nu înlocuiește/exclude realizarea condițiilor de protecție primară. Sistemele de protecție anticorozivă prevăzute în C 170 nu exclud folosirea și a altor produse de protecție garantate de furnizor. Folosirea acestora se va face conform prevederilor legale.

A7. Se va indica modul de protecție a tuturor detaliilor constructive: îmbinări, locuri de ancorare, locuri de fixare a unor utilaje, dispozitive etc. Aceste lucrări vor fi executate înaintea aplicării sistemelor generale de protecție anticorozivă (vopsitorii etc.)

A8. Betoanele folosite pentru elementele de structură trebuie să îndeplinească următoarele condiții (Tabel 3)

TABEL nr. 3

CONDIȚII PENTRU BETOANE ÎN ELEMENTE DE STRUCTURĂ
(stâlpi, grinzi, elemente de planșeu)
CONDIȚII TEHNICE CLASA MEDIE DE AGRESIVITATE
ELEMENTE DIN BETON ARMAT ELEMENTE DIN BETON PRECOMPRIMAT
CLASA BETONULUI BC 22,5 BC 40
GRAD DE IMPERMEABILIIATE MINIM P8-10 P 12-10
DOZAI MINIM DE CIMENT 0...16 mm 430 550
KG /mc. PENTRU AGREGATE 0...31 mm 390 500
RAPORT A/C MAX: 0,4 0,4

A9. Pentru monolitizări care rămân în contact cu mediul agresiv se folosește un beton cu dozaj minim de ciment de 500 kg/mc. Lucrabilitatea betonului de monolitizare, determinată la locul de punere în lucrare, trebuie să corespundă unei tasări de 12 + 2 cm (L4).

A10. Montarea tuturor elementelor prefabricate se face pe un pat de mortar de ciment. În cazul în care totuși rămân goluri între elemente și suprafața de rezemare, matarea lor se va face cu mortar de ciment înainte de finisare. Fisurile ce pot apărea la îmbinările elementelor prefabricate, la contactul dintre betonul de monolitizare și cel prefabricat, se vor închide cu chit anticoroziv, de preferință elastic.

A11. Grosimile minime ale stratului de acoperire cu beton a armăturilor nepretensionate vor fi:

- 38 mm pentru bare până la 16 mm;

- 50 mm pentru bare mai mari de 16 mm;

Acoperirea armăturilor pretensionate va fi de 55 mm. În cazul realizării canalelor cu țevi din materiale plastice ce nu se extrag, grosimea poate fi redusă cu 5 mm.

Armăturile cu rol constructiv în grinzi vor avea o acoperire de cel puțin 30 mm. Se admit abateri numai în sens pozitiv.

A12. În medii unde există degajări de clor sau unde ionii de clor prezenți în atmosferă pot prilejui deteriorări prin coroziune, se vor folosi protecții epoxidice la armăturile de suprafață realizate din oțel convențional moale

- OL37 (orice bară cu diametrul mai mic de 30mm, acoperită cu beton).

A13. Protecția catodică ca o măsură practică de protecție la coroziune, se recomandă numai pentru elementele din beton armat.

A14. Părțile metalice ale unor îmbinări ce nu se acoperă cu beton se protejează conform "Instrucțiuni tehnice pentru protecția anticorozivă a elementelor de construcții metalice" C 139.

A15. La proiectarea elementelor de beton precomprimat se va limita efortul unitar maxim la compresiune în beton în exploatare la valoarea de 0,8 Rc, iar la verificarea la starea limită de rezistență, rezistența de calcul a betonului se consideră 0,85 Rc.

A16. Fixarea utilajelor, instalațiilor și conductelor se va proiecta astfel încât prin piesele metalice (bride, plăcuțe cu praznuri, ștuțuri de trecere, bolțuri etc.) să nu se transmită coroziunea la armătura de rezistență a elementelor de construcție.

A17. La pardoselile anticorozive orizontale, continui, din parcaje, toleranțele de nivel admise sunt indicate în tabelul 6 pentru stratul suport din beton.

A18. Parcajele subterane pot fi realizate cu panta pardoselii "0". Parcajele supraterane deschise vor avea panta pardoselii de minimum 1%. În ambele cazuri, se recomandă ca distanța dintre sifoanele de pardoseală să nu depăsească 5-6 m, iar distanța maximă de amplasare a sifoanelor față de pereții încăperii să fie de cca. 1 m. În cazul în care această prevedere nu se poate realiza se recomandă realizarea înclinată a planseului după panta minimă de scurgere normată, cu colectarea lichidelor accidental răspândite într-un canivou sau jgheab.

TABEL nr. 4

TOLERANȚE DE NIVEL ADMISE PENTRU SUPORTUL PARDOSELILOR DIN BETON
DISTANȚA (m) ÎNTRE PUNCTUL DE REPER ȘI CEL DE MĂSURĂ 1 10 25 50
TOLERANȚA DE NIVEL (mm) PLUS SAU MINUS 5 10 15 20

A19. Golurile scărilor, ale rampelor de acces precum și cele pentru conducte vor fi prevăzute cu reborduri din beton armat cu înălțimea minim 10 cm, protejate prin ridicarea stratului de protecție anticorozivă. Se vor prevedea reborduri similare în jurul stâlpilor și în jurul fundațiilor utilajelor fundate direct pe teren (placă).

A20. Rosturile de dilatație sau antiseismice vor fi continuate și în pardoseala anticorozivă și protejate prin profile de rost și acoperitoare etanșe pentru acestea.

A21. La străpungerea planșeelor pentru conducte tehnologice sau instalații se vor prevedea fie manșoane metalice rezistente la coroziune, fie manșoane protejate cu vopsele rezistente la coroziune, fie manșoane din materiale plastice sau alte materiale rezistente la mediile agresive respective. Manșoanele de protecție trebuie să depășească nivelul pardoselii cu minimum 10 cm. Se recomandă ca trecerile conductelor prin planșee să fie grupate în minimum de goluri.

B. Elemente din metal

B1. La proiectarea elementelor de construcții din oțel, proiectantul va întocmi, în cadrul documentației de execuție, caiete de sarcini privind execuția, exploatarea și întreținerea protecțiilor anticorozive.

B2. La proiectarea elementelor construcțiilor metalice supuse acțiunii unor medii agresive, se recomandă să folosească forme de secțiuni care împiedică stagnarea apei și a prafului și care să aibă un raport cât mai redus între perimetrul și aria secțiunii (de exemplu: secțiuni tubulare, secțiunile în formă de chesoane, cutiile închise sau cu pereți înclinați). Elementele aparente ale construcției vor fi accesibile pentru verificare, curățire și vopsire.

B3. Elementele de construcție cu secțiune închisă și interior neaccesibil, se vor închide etanș. Pentru elementele de construcție cu secțiuni compuse, la care există pericol mare de coroziune se recomandă închiderea interspațiului dintre profile, cu condiția ca elementele intercalate să nu introducă eforturi suplimentare în elementele de construcție, dacă distanța "o" între fețele acestora este e h/10 dar nu mai mic de 10 mm (unde h este înălțimea profilului).

B4. Acoperirea suprafețelor elementelor de construcții cu protecția deteriorată în timpul exploatării construcției se va efectua pe baza unor dispoziții de șantier date de proiectant. Dacă protecția este deteriorată în proporție mai mare de 50% sau dacă deteriorarea protecției a determinat și deteriorarea unor elemente de construcție de rezistență, acoperirea elementelor se va face obligatoriu pe baza unui proiect întocmit de un proiectant de specialitate. Dacă este necesar, funcție de cele constatate, proiectul va conține și măsuri de consolidare.

B5. Beneficiarul poate stabili și alte grade și procente de deteriorare decât cele indicate mai sus, care să determine refacerea acoperirilor protectoare.

B6. Tehnologiile de preparare a materialelor de protecție și respectiv de aplicare a straturior componente ale sistemului de acoperire prin vopsire trebuie să corespundă cu prevederile stabilite de producătorii acestor materiale.

III.A.5.2. PARDOSELI

III.A.5.2.1. Alcătuirile de pardoseli se aleg astfel încât să asigure izolarea structurii de rezistență a planșeelor și stâlpilor de agenții corozivi, în corelare cu gradul de rulaj existent în parcaj, clasa de amplasare a acestuia în raport cu terenul, regimul tehnic de exploatare precum și elasticitatea structurii suport a pardoselii.

III.A.5.2.2. Pardoselile se vor rezolva astfel ca apa sau orice alt lichid accidental răspândit să se scurgă ușor la colectoare (sifoane de pardoseala, canivouri deschise etc.) limitându-se în acest fel ariile afectate.

III.A.5.2.3. Canivourile deschise și sifoanele se vor amplasa în afără spațiilor potențial ocupate de autoturisme în staționare.

III.B. SIGURANȚA ÎN EXPLOATARE

Cerința de calitate și siguranța în exploatare se referă la protecția utilizatorilor în timpul folosirii construcției, respectiv la:

- Siguranța circulației pietonale

- Siguranța circulației autoturismelor

- Siguranța la agenți agresanți proveniți din instalații

- Siguranța cu privire la lucrările de întreținere

- Securitatea la intruziune și efracție.

III.B.A. SIGURANȚA CIRCULAȚIEI PIETONALE

III.B.A1. Circulația pietonală exterioară

III.B.A1.1. Traseul pietonal trebuie să fie ușor de recunoscut și diferențiat prin rezolvare în profil transversal, prin material sau culoare.

III.B.A1.2. Se recomandă ca între construcție și carosabil să se prevadă trotuare cu latime liberă min. 1,20 m, iar la intersectii minimum 1.50 x 1.50 (pentru cărucior persoane handicapate).

III.B.A1.3. Căile de circulație pietonală comune cu căile carosabile de acces (inclusiv ganguri sau pasaje) ca și cele care se intersectează cu acestea trebuie marcate și semnalizate, astfel încât să fie vizibile în orice condiții atmosferice.

III.B.A1.4. Se recomandă ca trotuarele adiacente căilor carosabile cu trafic să fie separate cu bariere de protecție sau spațiu verde de siguranță.

III.B.A1.5. Stratul de uzură a căilor pietonale se rezolvă din materiale antiderapante (nealunecoase umede sau uscate), cu coeficientul de frecare min. 0.4.

III.B.A1.6. Panta trotuarelor va fi de max. 5% în profil longitudinal de max. 2% și în profil transversal.

III.B.A1.7. Denivelările admise, pe circulațiile pietonale, max. 2.5 cm.

III.B.A1.8. Rosturile între dalele de pavaj pietonal sau, după caz, orificiile grătarelor, vor fi de max. 1.5 cm.

III.B.A1.9. Pe parcursul căilor pietonale, dacă este cazul, se prevăd puncte de sprijin (grilaje, parapete sau balustrade etc.) cu h ≥ 0,60m.

III.B.A1.10. La acoperișurile cu pantă mai mare de 30° se prevăd opritoare de zapădă, în dreptul circulațiilor pietonale exterioare.

III.B.A2. Împrejmuiri (garduri)

III.B.A2.1. În cazul în care se prevăd împrejmuiri (garduri), acestea se vor rezolva astfel încât să se evite posibilitatea de accidentare prin cațărare, fără elemente orizontale între h = 0,3 ÷ 1,00 m, iar înalțimea gardului - min. 1,50 m.

III.B.A2.2. Distanțele între elemente verticale sau diametrele orificiilor împrejmuirilor (gardurilor) - max. 10 cm.

III.B.A3. Accesul pietonal în clădire

III.B.A3.1. Accesul pieton al în parcaj trebuie retras față de circulația stradală și de accesul carosabil al parcajului, asigurându-se o platformă de acces pietonal având min. 1,2 m x 1,2 m liber (1,50 m x 1,50 m pentru rotație completă a căruciorului de handicapați) și h = min. 0,15 m.

III.B.A3.2. Accesul pe platformă se asigură prin intermediul unei rampe pentru persoane handicapate, cu pantă de max. 8 % (pentru denivelări > 20 cm) și max. 15% (pentru denivelări < 20 cm).

III.B.A3.3. Lățimea rampei scării de acces de min. 1,2 m (condiționat de necesități persoane handicapate cu dificultăți de mers) și panta rampei de scară, de max. 30 V

III.B.A3.4. Rampele, scările și platformele de acces cu h > 0,30 m vor avea prevăzute balustrade de protecție cu h = min. 0,80 m.

III.B.A3.5. Rampele și platformele se prevăd cu bordura de h = 0,05 m (pentru oprire baston sau roata căruciorului de handicapat) în cazul în care nu există balustrada de protecție

III.B.A3.6. Stratul de uzură al treptelor, rampelor, platformelor de acces vor fi astfel realizate încât să nu permită alunecarea (inclusiv in condiții de umezeală).

III.B.A3.7. Deschiderea ușilor se va face, de regulă, în sensul evacuării. Grătarul pentru curățat încălțămintea va avea ochiuri de max. 1,5 cm.

III.B.A3.8. Deasupra platformei de acces carosabil sau pietonal în clădire, se recomandă prevederea unei copertine de protecție.

III.B.A4. Circulația pietonală interioară

III.B.A4.1. Stratul de uzură al pardoselilor trebuie astfel realizat încât să nu permită alunecarea (atât uscat cât și umed), iar spațiile destinate circulației interioare trebuie să fie prevăzute cu materiale antiderapante, asigurând un coeficient de frecare = min. 0.4.

III.B.A4.2. Denivelarea admisă (în dreptul ușilor sau a deschiderilor din pereți) - max. 2.5 cm. Se recomandă să fie preluată prin pante.

III.B.A4.3. Înălțimea liberă de trecere, min. 2,00 m.

III.B.A4.4. Suprafața pereților nu trebuie să prezinte proeminențe ascuțite, muchii tăioase sau alte surse de rănire.

III.B.A4.5. Ușile, ferestrele și pereții vitrați (fără parapet sau cu parapet sub înalțimea de siguranța) vor fi astfel rezolvați și marcați, încât să nu provoace accidente prin rănire, cădere etc., asigurându-se balustrade de protecție cu înălțime conf. STAS 6131 și marcaje de atenționare vizibile plasate la 0,70 - 1,50 m. de la pardoseală (ușile batante se vor atenționa cu marcaje vizibile).

III.B.A4.6. Lățimea liberă a circulațiilor persoanelor în interiorul parcajelor, va fi de:

• min. 0,60 m. - între autoturism și perete (pentru persoane normale)
• min. 0,80 m. - circulație comună pentru persoane normale și pentru persoane handicapate cu baston sau în scaun rulant
• min. 0,90 m. - circulație pentru persoane cu cârje.

III.B.A4.7. Lațimea liberă a eventualelor coridoarelor de circulație va fi de min. 1,00 m, iar pe parcursul acestora se prevede un spațiu de manevră pentru persoane handicapate de min 1,50 x 1,50 m la maximum 20 m distanță.

III.B.A4.8. Lățimea liberă a ușilor încăperilor va fi de min. 0,80 m pentru accesul în camerele de exploatare și de min. 0,90 m pentru accesul în căile de circulație.

III.B.A4.9. Amplasarea și sensul de deschidere al ușilor trebuie rezolvat astfel încât să nu se lovească între ele sau prin deschidere să lovească persoane ce își desfășoară activitatea.

III.B.A4.10. Parcajele deschise perimetral vor avea parapeții sau balustradele de protecție de înalțimea stabilită în STAS, dar nu mai puțin de 1 m. Înălțimea poate fi redusă la 0,80 m dacă lățimea elementului de protecție (la partea de sus) este mai mare de 0,50 m.

III.B.A5. Denivelări

III.B.A5.1. La denivelări mai mari de 0,30 m se prevăd balustrade (parapete) de protecție cu înalțimea de min. 0,80 m. - pentru denivelări până la 4,00 m și min. 0,90 m - pentru denivelări între 4,00 m și 15,00 m.

III.B.A5.2. Parapetele ferestrelor, balcoanelor, logiilor, galeriilor deschise spre exterior vor avea înălțimea de min. 0,80 m - pentru denivelări pâna la 4,00 m, min. 0,90 m - pentru denivelări între 4,00 - 15,00 m și min. 3,00 m - pentru denivelări între 15,00 - 40,00 m conform prevederilor STAS 613.

III.B.A6. Rampe ale scărilor

III.B.A6.1. Relația între treptele și contratreptele scărilor obișnuite va corespunde STAS 2965.

III.B.A6.2. În aceleași condiții, pentru persoane handicapate cu dificultăți de mers, 1 trepte = (max. 32 cm. - min. 28 cm) și h = (max. 16 cm. - min. 14 cm).

III.B.A6.3. Rampele se prevăd pe laturile libere cu parapete (balustrade) de protecție cu înalțimea de h trepte = min. 0,80 m - pentru denivelări mai mici de 4,00 m și h = min. 0,90 m - pentru denivelări de 4,00 m … la 15,00 m

III.B.A6.4. Când scara este distanțată de perete, se prevede balustradă de protecție.

III.B.A6.5. Balustrada (parapetul) se prevede cu mână curentă, astfel conformată încât să fie cuprinsă cu mâna, iar pentru copii, se prevede și o mână curentă intermediară la h = 0,60 m.

III.B.A6.6. Balustrada va fi asfel alcatuită încât să nu permită cățăratul sau trecerea copiilor dintr-o parte într-alta, având spații între elementele balustradei de max. 10 cm.

III.B.A6.7. Pentru persoane vârstnice sau persoane cu dificultăți de mers, se recomandă prevedea unei balustrade sau mâini curente și la perete, pentru orice lățime de rampă.

III.B.A6.8. Finisajul pardoselii scărilor se realizează din materiale antiderapante.

III.B.A6.9. Ferestrele din dreptul rampelor și palierelor trebuie sa aibă parapet sau balustradă de protecție cu h = 0,90 m (pentru a evita accidentarea prin spargerea geamului în caz de alunecare și cădere).

III.B.A6.10. Înălțimea liberă între rampe, măsurată de la nasul treptei pe linia pasului, până la intradosul rampei de deasupra, precum și înălțimea liberă de circulație sub podește sau grinzi de podest va fi h = min. 2,00 m.

III.B.A6.11. Lățimea rampelor și podestelor la scări principale de acces și circulație va fi de min. 0,95 m - clădiri cu max. 3 niveluri, min. 1,10 m - clădiri cu 3-8 niveluri, iar la scările secundare de min. 0,90 m. Pentru persoane cu dificultăți de mers, lățimea rampelor și podestelor va fi de min. 1,20 m. Rampele cu lățimea mai mare de 1,60 m se prevăd cu mâini curente pe ambele laturi.

III.B.A6.12. Lățimea podestelor nu trebuie să fie mai mică decât cea mai lată rampă cu care se intersectează.

III.B.A6.13. De regulă, rampele cu mai mult de 18 trepte utilizate pentru ieșire prin urcare vor avea palier intermediar iar lungimea până la palierul de odihnă (pentru persoane cu dificultăți la mers) nu va depăși 3,00 m.

III.B.A6.14. Scările trebuie să fie corespunzător și cât mai uniform luminate, fără riscul de producere a fenomenului de strălucire orbitoare.

III.B.A7. Iluminare artificială

III.B.A7.1. Iluminarea medie pentru iluminat normal pe căile de circulație va fi de 75 ÷ 100 lx pe căile de circulație pietonale, coridoare, scări și de 20 lx pe platformele de staționare.

III.B.A7.2. Iluminarea medie pentru iluminat de siguranță de evacuare, va fi de min. 0,3 lx.

III.B.A8. Deplasarea persoanelor cu ascensorul

III.B.A8.1. Ascensoarele pentru persoane se proiectează, realizează și utilizează potrivit reglementărilor specifice, recomandărilor producătorilor și agrementelor tehnice prevăzute de lege.

III.B.A8.2. Atunci când se prevăd, unul din lifturi trebuie să fie astfel dimensionat și conformat încât să fie utilizat și de către persoane handicapate, având dimensiunea cabinei de min. 1,10 x 1.40 m, mână curentă pentru susținere la h = 0,90 m, lățimea liberă pentru golul ușii de min. 0,80 m. Ușile vor fi glisante, cu deschidere automată, iar dimensiunea platformei de acces în fața liftului va fi de min. 1,50 x 1.50 m (rotație completă cărucior pt. handicapați).

III.B.A8.3. Diferența de nivel admisibilă între cabină și palier, max. 2,5 cm.

III.B.A8.4. Limita de deformabilitate admisă, a pereților sau ușii cabinei - max. 1,5 cm (la o forță de 300 N aplicata pe 5 cm2 în orice punct al pereților cabinei).

III.B.A8.5. Decelerația în caz de oprire bruscă a cabinei (emergență) - max. 9,81 m/s2.

III.B.A8.6. Efort de deschidere a ușii (în caz de emergență) - max. 300 N.

III.B.A8.7. Efort de reținere a ușii (în caz de emergență) - max. 150 N.

III.B.A8.8. Energia cinetică a ușii - max. 10 J.

III.B.A8.9. Se vor prevede garnituri de protecție din cauciuc la toate muchiile care pot produce răniri utilizatorilor.

III.B.A8.10. Se prevăd butoane luminoase de alarma pe panoul de comandă al cabinei.

III.B.A8.11. Se asigură, după caz, interfon în interiorul cabinei.

III.B.A8.12. Rația de aer proaspăt în cabină va fi de 1 litru/sec/persoana (atât în regim normal cât și în caz de avarie).

III.B.A8.13. Temperatura în cabină va fi cu +5°C față de temperatura palierelor de acces la ascensor.

III.B.A8.14. Pereții cabinei nu trebuie să fie umezi.

III.B.A8.15. Nivel de presiune acustică admis în cabină, max. 65 db(A) în absența ocupanților și a altor surse exterioare.

III.B.A8.16. Nivelul de iluminare în cabină și pe paliere, min. 50 lx, iar în caz de avarie (pană electrică) de min. 5 lx (la panoul de comandă din cabină și de pe paliere).

III.B.B. SIGURANȚA CIRCULAȚIEI AUTOTURISMELOR

III.B.B1. CIRCULAȚIA AUTOTURISMELOR

III.B.B1.1. Rampele și căile de circulație pentru autoturisme vor fi libere de orice obstacol pe toata lățimea lor și pe înalțimea minimă de 2,13 m.

III.B.B1.2. Numărul de accese în parcaj pentru autoturisme se stabilește în funcție de tipul, categoria și mărimea parcajului, având în vedere și frecvența de rulaj pe locul de parcare în orele de vârf, sistemul de plată a staționării adoptat, cerința investitorului etc. neadmițându-se mai puțin de:

III.B.B1.2.1. un acces cu un fir de circulație pe sens sau două platforme-elevatoare pentru parcajele de tip P1. Pentru accesele la parcaje cu max. 20 autoturisme, se poate prevede o platformă elevatoare;

III.B.B1.2.2. două accese cu un fir de circulație pe sens sau un acces cu două fire de circulație la parcaje de tip P2, precum și indiferent de tip la parcajele accesibile numai personalului special angajat pentru efectuarea parcării (în care publicul nu are acces);

III.B.B1.2.3. două accese din care cel puțin un fir de circulație pe sensul de intrare și două fire-de circulație pe sensul de ieșire (în cazul plății la ieșire) sau două fire de circulație în sensul de intrare și un fir de circulație pe sensul de ieșire (în cazul plății la intrare) la parcajele publice de tip P3.

III.B.B1.3. Parcajele publice cu mai mult de 8 niveluri, se recomandă să fie echipate și cu ascensoare (platforme) pentru autovehicule pe lângă sistemul de rampe de acces.

III.B.B1.4. Pe distanță de cel puțin 4 m de la marginea căilor de circulație exterioare carosabile, panta rampelor de acces și circulație, se recomandă să nu fie mai mare de 5%.

III.B.B1.5. Indicatoarele de semnalizare și marcare a traseului și modului de deplasare al autoturismelor în parcaj, vor fi conformate potrivit prevederilor legislației rutiere în vigoare, asigurându-se prevederea obligatorie a acestora prin proiectare.

III.B.B1.6. Razele de girație, precum și pantele rampelor de circulație între niveluri, se conformează astfel încât să permită o circulație ușoară pentru toate autoturismelor admise în parcaj.

III.B.B1.7. Rampa maximum admisă exterioară descoperită la nivelul de acces în parcare este de 18%. La conformarea acestor rampe se ține cont și de condițiile climatice locale.

III.B.B1.8. La parcajele publice amplasate suprateran, cu fațade deschise în vederea ventilării naturale, precum și la parcajele subterane ale căror rampe de acces sunt descoperite și supuse umezirii, se recomandă adoptarea unei soluții de încălzire automată a acestora, cu funcționare exclusivă în perioadele în care poate apare riscul de polei.

III.B.B1.9. Circulația în parcaje se organizează, după caz, pe circuite de intrare și de ieșire, numărul de puncte de conflict dintre acestea trebuind să fie cât mai mic posibil. Caracteristicile principale ale rampelor și căilor de acces în parcaje, sunt recomandate în anexa IV.6 a normativului.

III.B.B1.10. Se recomandă adoptarea circulației interioare pe sensuri unice (separând circulația de alimentare de circulația de evacuare) cu lățimea căii de circulație de minimum 5,00 m pentru unghiul de parcare de 90°, respectiv 3,50 m pentru parcarea în lungul căii.

III.B.B1.11. Conformarea parcajelor pentru autoturisme va avea în vedere dimensiunile recomandate din anexa IV.6 a normativului.

III.B.B1.12. Se recomandă ca la parcajele de tip P2 și P3, cel puțin 1% din locurile de parcare situate cât mai aproape de accesele în parcaj, să fie conformate pentru handicapații locomotori. La amplasarea acestor locuri se va ține seama și de asigurarea protejării circulației pietonale a acestora.

III.B.B1.13. Pentru parcaje amplasate în zone rezidențiale importante sau ale centrelor de afaceri, precum și cele integrate marilor hoteluri și magazine, se recomandă prevederea unui număr de cca. 20% din totalul locurilor de pentru autoturisme de lux, având locurile de staționare cu dimensiunile minime de 5,50 x 2,75 m, amplasate astfel încăt să nu perturbe circulația sau staționarea celorlalte vehicule din parcaj.

Aceste locuri precum și cele menționate în articolul anterior vor fi semnalizate și marcate corespunzător.

III.B.B2. ILUMINARE ARTIFICIALĂ

III.B.B2.1. Iluminarea medie pentru iluminat normal va fi de 50 lx pe căile de circulație carosabilă și de 20 lx pe platformele de staționare.

III.B.B2.2. În vederea evitării accidentelor, se vor lua toate măsurile asigurării unei treceri gradate de la lumina exterioară la lumina din parcaj.

III.B.B3. DEPLASAREA AUTOTURISMELOR CU ASCENSORUL (PLATFORMA)

III.B.B3.1. Platformele pentru autoturisme cu sau fără cabină, vor avea dimensiunea de min. 5,00 x 2,50 m, mâna curentă pentru susținere - h = 0,90 m, lățime liberă gol ușă - min. 2,10 m (recomandându-se uși de tip glisant sau ghilotină).

III.B.B3.2. Diferența de nivel admisibilă între pardoseala cabinei (platformei) și palier va fi de max. 2,5 cm.

III.B.B3.3. Energia cinetică a ușii, max. 10 J.

III.B.B3.4. Toate muchiile accesibile utilizatorilor, se prevăd cu garnituri de protecție din cauciuc.

III.B.B3.5. Echiparea ascensoarelor (platformelor) cu sisteme de siguranța eficiente.

III.B.B3.6. Prevederea în ascensoare sau pe platforme, a butoanelor luminoase de alarma și a mijloacelor de comunicație (interfon, telefon, sonerie).

III.B.B3.7. Debitul de aer proaspăt asigurat în cabina, va fi de minimum 10 litri/sec (atât în regim normal cât și în caz de avarie).

III.B.B3.8. Pereții cabinei trebuie să fie uscați (fără umezeală).

III.B.B3.9. Nivelul de presiune acustică admis în cabină va fi de max. 65 db (A) în absența ocupanților și a altor surse exterioare. Pe durata deplasării cu ascensorul (platforma), motorul autovehiculului trebuie să fie obligatoriu oprit.

III.B.B3.10. Nivelul de iluminare în cabină și pe paliere, va fi min. 50 lx.

III.B.B3.11. Se asigură iluminat de siguranță (min. 5 lx) la panoul de comanda din cabina (platformă) și pe paliere.

III.B.C. AGENȚI AGRESANȚI DIN INSTALAȚII

III.B.C1. ELECTROCUTARE

III.B.C1.1. Tensiunile nominale de lucru nu vor depăși

- (Un) = max. 220 V - pentru corpuri de iluminat și

- (Un) = max. 400 V - pentru utilaje electrice (forță).

III.B.C1.2. Tensiuni de atingere și de pas (U) = max. 40 V - pentru instalații și echipamente electrice fixe sau mobile și (U) = max. 24 V pentru utilaje și echipamente portabile din spații cu pardoseala neconductoare de electricitate, respectiv pentru utilaje și echipamente portabile din spații cu pardoseala conducătoare de electricitate și pentru echipamente montate în subteran.

III.B.C1.3. Rezistența de dispersie a prizei de pământ (R) = max. 4 W pentru instalația electrică de joasă tensiune, (R) = max. 1 W când priza de pământ este comună pentru joasă tensiune, medie tensiune și pentru paratrăsnet, (R) = max. 10 W pentru instalația de paratrăsnet (priză artificială) și (R) = max. 5 W - idem (priza naturală).

III.B.C1.4. Rezistența de izolație, (R) = min. 50.0000 Ω pentru materialele electroizolatoare a elementelor conducătoare.

III.B.C1.5. Măsurile de protecție pentru atingere directă și indirectă se vor stabili conform reglementărilor specifice.

III.B.C2. ARSURI ȘI OPĂRIRI

III.B.C2.1. Temperatura părților accesibile instalațiilor, va fi de max. 70°C.

III.B.C2.2. Temperatura aerului introdus în încăpere, prin instalația de ventilare, max. 40°C.

III.B.C2.3. Temperatura apei calde menajere, max. 60°C.

III.B.C2.4. Se vor lua măsuri de protecție a corpurilor de iluminat cu lămpi cu incandescență (având t > 100°C), accesibile utilizatorilor, precum și echipamentelor pentru încălzire (corpuri sau conducte de încălzire).

III.B.C3. EXPLOZIE

III.B.C3.1. Conductele de alimentare interioară a instalațiilor de fluide combustibile vor fi astfel amplasate și executate încât să nu provoace accidente. Traseele acestora nu sunt admise prin spațiile destinate parcării și circulațiilor acestuia, inclusiv a circulației pietonilor.

III.B.C3.2. Rezervoarele de combustibil aferente sistemului de încălzire se amplasează și realizează în condițiile reglementărilor tehnice specifice.

III.B.C3.3. Este interzisă trecerea prin spațiile parcajului a conductelor de gaze combustibile sau toxice.

III.B.C4. ELEMENTE DE CONSTRUCȚII ȘI INSTALAȚII

III.B.C4.1. Suprafețele elementelor de construcții și instalații accesibile utilizatorilor, nu trebuie să prezinte muchii tăioase sau proeminente care pot produce răniri.

III.B.C4.2. Executarea, exploatarea, întreținerea și repararea instalațiilor se face numai de către personal calificat, în conformitate cu prevederile reglementărilor specifice (conf. anexa "Documente conexe").

III.B.C5. DESCĂRCĂRI ELECTRICE ATMOSFERICE

III.B.C5.1. Protecția împotriva trăznetului se realizează în conformitate cu prevederile normativului I 20.

III.B.D. SIGURANȚA LA INTRUZIUNI ȘI EFRACȚIE

III.B.D1. SIGURANȚA ÎMPREJMUIRILOR (dacă se prevăd)

III.B.D1.1. Împiedicarea escaladării, asigurând înălțimi de gard, pentru siguranța obișnuită de min. 1,50 m și pentru siguranța întărită - min. 2,40 m.

III.B.D1.2. Împiedicarea intruziunii, prin prevederea orificiilor cu dimensiuni de max. 10 cm, bine ancorate de elementele de rezistență.

III.B.D2. INCINTA CONSTRUCȚIEI

III.B.D2.1. Măsuri de prevenire și mijloace corespunzătoare pentru ca accesele în incintă, căile de circulație către construcție precum și întreaga suprafață a incintei să fie ușor vizualizate.

Vizualizarea căilor de acces spre și în construcție se poate 1 realiza direct sau prin prevederea unui sistem de televiziune cu circuit închis.

III.B.D3. ÎNCHIDERI PERIMETRALE ALE CONSTRUCȚIEI

III.B.D3.1. Limitarea posibilităților de cățărare și pătrundere în construcție, prin proiectarea și realizarea fațadelor astfel încât să nu permită pătrunderea ușoară în interiorul acestora, iar grilajele de protecție să aibă spațiul între elementele componente de max. 10 cm.­

III.B.D3.2. Împiedicarea pătrunderii animalelor prin goluri (ochiuri mobile de ferestre, guri de evacuare a aerului viciat, prize de aer proaspăt etc.) se va rezolva astfel încât să asigure circulația aerului, dar să nu permită accesul rozătoarelor sau a altor animale în construcție sau instalațiile acesteia, iar rețeaua de evacuare a apelor uzate vor fi astfel proiectată și realizată încât să nu permită pătrunderea rozătoarelor în interiorul construcției.

III.B.D4. ACOPERIȘURI

Se vor lua măsuri de prevenire care să asigure accesul pe acoperiș, pe cât posibil, numai din interiorul clădirii.

III.C. SIGURANȚA LA FOC

III.C.1. GENERALITATI

III.C.1.1. Cerința de siguranță la foc impune proiectarea și realizarea construcției astfel încât să se asigure:

- protecția utilizatorilor, ținând seama de vârstă, starea lor de sănătate și riscul de incendiu al parcajelor pentru autoturisme;

- limitarea pierderilor de vieți omenești și de bunuri materiale;

- impiedicarea propagării incendiilor pe arii construite mari și de la un nivel la altul, precum și la vecinătăți;

- prevenirea avariilor la construcții și instalatii învecinate în cazul prăbușirii construcției incendiate;

- protecția echipelor de intervenție pentru stingerea incendiilor și evacuarea ocupanților și a bunurilor materiale.

III.C.1.2. Condițiile performante specifice și cuantificarea acestora, pentru fiecare caz, se stabilesc de către proiectant conform normativului, pe baza scenariilor de siguranță la foc elaborate conform reglementărilor de specialitate.

III.C.2. CONDIȚII DE PERFORMANȚĂ

III.C.2.1.0. RISCUL DE IZBUCNIRE A INCENDIILOR

III.C.2.1.1. În construcțiile sau spațiile destinate parcării autoturismelor, încadrarea spațiilor în riscuri de incendiu, are în vedere natura substanțelor și densitatea sarcinii termice determinată prin calcul.

III.C.2.1.2. Încăperile construcțiilor destinate parcării autoturismelor sunt considerate cu risc mare de incendiu, iar celelalte spații au riscuri de incendiu determinate de destinația lor, conform reglementarilor tehnice.

III.C.2.1.3. Pentru reducerea riscului de incendiu, în interiorul parcajului, se interzic:

- amenajarea de încăperi, spații sau depozite, în afara celor proiectate, în special destinate depozitării de materiale și produse combustibile;

- completarea sau scoaterea de carburant din rezervoarele autoturismelor ori transvazarea lichidelor combustibile;

- fumatul și utilizarea focului deschis, sub orice formă;

- repararea sau întreținerea autoturismelor, indiferent de natura defecțiunilor, cu excepția necesității de înlocuire a unei roți;

- staționarea autoturismelor în afara spațiilor destinate, amenajate și marcate în acest scop, cum sunt circulații, rampe etc.;

- utilizarea în alte scopuri a spațiilor din parcaj.

- accesul autoturismelor și a remorcilor acestora, în care se află substanțe periculoase (inflamabile, explozive, corozive, radioactive etc.), în afara carburanților și lubrefianților autoturismului.

III.C.2.2.0. INTERVALE DE TIMP DE SIGURANȚĂ

III.C.2.2.1. Timpul de alarmare

De regulă, nu poate fi precizat la parcaje neechipate cu instalații automate de semnalizare a incendiilor, depinzând de perceperea și reacția utilizatorilor.

La construcțiile echipate cu instalații automate de semnalizare a incendiilor, alarmarea trebuie realizată automat în max. un minut la construcții de gradul I-II rezistență la foc și max. 40 secunde la construcții cu gradul III-V rezistență la foc.

III.C.2.2.2. Timpul de alertare

Când construcția este echipată cu instalații automate de semnalizare a incendiilor, alertarea serviciului de pompieri și a unităților de intervenție ale pompierilor militari trebuie realizată în max. două minute. Pentru cele neechipate cu astfel de instalații timpul de alertare este maximum 4 minute.

III.C.2.2.3. Timpul de supraviețuire

Minimum 15 minute în construcții de gradul I-II și 5 minute în construcții gradul III-V rezistență la foc.

III.C.2.2.4. Timpul de evacuare

Intervalul de timp dintre alarmarea utilizatorilor și evacuarea acestora în exterior sau în spații special amenajate (degajamente protejate, case de scări, încăperi de refugiu), va fi de maximum:

- 150 sec. în constr. gr. I (clădiri înalte și foarte înalte)

- 100 sec. în constr. gr. I-II (50 sec coridor înfundat)

- 70 sec. în constr. gr. III (35 sec. coridor înfundat)

- 60 sec. în constr. gr. IV (30 sec. coridor înfundat)

- 50 sec. în constr. gr. V (25 sec. coridor înfundat)

III.C.2.2.5. Timpul de localizare și stingere

Se stabilește în funcție de echiparea și dotarea cu mijloace de stingere a incendiilor, precum și de timpul de alertare a forțelor de intervenție, dar maximum 3 ore.

III.C.2.2.6. Timpul de propagare a incendiului la obiecte învecinate

Intervalul de timp dintre alarmare și momentul în care incendiul se propaga la obiectele învecinate se determina prin calcul, în funcție de radiația termică a construcției incendiate, de distanța față de vecinătăți și de rezistența la foc a fațadelor și a acoperișurilor obiectelor învecinate, dar nu va fi mai mic de 30 de minute.

III.C.2.3.0. COMPORTAREA CONSTRUCȚIEI ÎN ANSAMBLU ȘI A PRINCIPALELOR EI PĂRȚI COMPONENTE

III.C.2.3.1. Timpul de incendiere totală (flash-over)

Intervalul de timp dintre alarmare și generalizarea combustiei la toate elementele și materialele din spațiul respectiv se determină prin calcul, fără ca acesta să fie mai mic de două ori timpul de supraviețuire respectiv 30 de minute în construcții de gradul I-II de rezistență la foc și 10 minute în cele de gradul III-V.

III.C.2.3.2. Etanșeitatea la aer

Volumul de aer ce intră prin elementele de închidere perimetrale mobile ale construcției (în poziție închisă) și cel care iese din construcție datorită diferențelor de presiune se determină prin calcul funcție de situația concretă, de regulă prin realizarea unei suprapresiuni de 104 Pa.

III.C.2.3.3. Compartimentarea antifoc

Aria compartimentelor de incendiu va fi realizată în limitele recomandate, în corelație cu gradul de rezistență la foc al construcției, numărul de niveluri și riscul de incendiu.

- Pentru parcajele publice foarte mari, se recomandă ca suprafața fiecărui nivel de parcare suprateran să fie subîmpărțit în arii de maximum 6.000 mp și respectiv 3.000 mp pentru nivelurile supraterane.

- Elementele de separare din cadrul unui compartiment de incendiu se realizează cu pereți C0, rezistenți la foc minim 1 h, iar eventualele goluri funcționale de comunicație din aceștia se protejează cu elemente de închidere rezistente la foc minimum 30'. Aceste elemente vor avea asigurată închiderea automată și manuală, cu acționări din ambele părți ale peretelui.

III.C.2.3.3.a. Fac excepție de la această prevedere spațiile și birourile de exploatare și supraveghere ale parcajului.

III.C.2.3.3.b. Golurile de comunicare funcțională între parcaj și spații cu alte destinații sau funcțiuni vor fi protejate cu încăperi tampon și după caz, tamburi deschiși.

III.C.2.3.3.c. Atunci când se prevăd încăperi tampon (sasuri), pentru protecția golurilor funcționale din pereții de compartimentare, prin conformarea și realizarea acestora conform normativ P118 se vor asigura:

- arii minime de 3 mp;

- pereți și planșee C0, rezistente la foc minimum 2 ore;

- echiparea încăperii tampon (sas) cu două uși rezistente la foc cel puțin 45 de minute fiecare, prevăzute cu dispozitive de autoînchidere sau închidere automată în caz de incendiu;

- ușile rezistente la foc cel puțin 45 de minute, amplasate între ele la distanță care să nu permită unei persoane să le mențină deschise simultan (2 m între uși);

- asigurarea evacuării fumului din încăperea tampon (desfumare).

- În situațiile în care prin încăperile tampon (sasuri) trec cărucioare de marfă, bagaje etc., se au în vedere următoarele:

• aria încăperii tampon (sas) de minim 10 mp;
• distanța între uși, minim 4 m;
• sensuri unice de circulație între funcțiuni (prevăzându-se întoarcerea cărucioarelor pe un alt circuit, independent).

- Evacuarea fumului (desfumarea) din încăperile tampon (sasuri) este obligatorie și se poate realiza:

• natural organizat, prin goluri a căror secțiune minimă este de 0,1 mp din aria sasului;

• mecanic, alcătuită și dimensionată astfel încât să asigure evacuarea eficientă a fumului în caz de incendiu.

III.C.2.3.3.c. În cazuri justificate tehnic, golurile de comunicare se pot proteja cu încăperi tambur alcătuite și realizate conform prevederilor normativului P 118, asigurându-se și sub- sau suprapresiune în acestea.

III.C.2.3.4. Rezistența la foc a elementelor de compartimentare antifoc și despărțitoare

III.C.2.3.4.a. Rezistența la foc minima necesară pereților antifoc care delimitează compartimente de incendiu (realizați din materiale din clasa de combustibilitate C0), este determinata de densitatea sarcinii termice din spațiile respective, conform prevederilor normativului P 118.

III.C.2.3.4.b. Rezistența la foc a elementelor despărțitoare rezistente la foc se determină în funcție gradul de rezistență la foc și de densitatea sarcinii termice, conform Normativ P 118.

III.C.2.3.4.c. Celelalte elemente de separare interioară, fără rol de protecție la foc, vor îndeplini condițiile de combustibilitate și rezistență la foc normate, în funcție de gradul de rezistenta la foc al construcției, destinația spațiilor și funcția elementului de separare, potrivit reglementărilor tehnice.

III.C.2.3.5. Rezistența la foc a pereților exteriori și a acoperișului

III.C.2.3.5.a. În funcție de gradul de rezistență la foc al construcției, pereții exteriori neportanți și acoperișurile vor avea clase de combustibilitate și rezistențe la foc normate.

III.C.2.3.5.b. Atunci când un parcaj este alipit sau înglobat într-o clădire civilă (publică) sau de producție, delimitarea parcajului de celelalte funcțiuni se realizează prin elemente de separare din clasa de combustibilitate C0 ce vor fi:

- pereți rezistenți la foc cel puțin 4 h și planșee 3 h pentru clădiri înalte și foarte înalte, clădiri cu săli aglomerate ori cu persoane ce nu se pot evacua singure;

- pereți rezistenți la foc cel puțin 3 h și planșee 2 h pentru clădiri cu aglomerări de persoane sau de producție/depozitare din categoria C, D sau E de pericol de incendiu;

- pereți rezistenți la foc cel puțin 2 h și planșee 1 h pentru celelalte cazuri.

• Eventualale goluri de comunicare funcțională necesare între aceste spații vor fi protejate cu elemente corespunzătoare, potrivit reglementărilor specifice.

III.C.2.3.5.c. În cazul în care parcajul se amplasează la distanță mai mică decât cea recomandată în Tabelul 2, față de construcții învecinate, se compartimentează antifoc, iar dacă se alipesc sau comasează cu alte funcțiuni, elementele despărțitoare vor fi rezistente la foc conform normativului P 118. Eventualele goluri funcționale strict necesare în acestea, se protejează conform reglementărilor tehnice.

III.C.2.3.5.d. Acoperișul unui parcaj situat mai jos față de fațadele vitrate ale construcțiilor învecinate și la mai puțin de 10 m de acestea, va trebui realizat din materiale sau elemente din clasa C0÷C1 pe o distanta de minim 8 m măsurată în proiecție orizontală, cu rezistența la foc de minimum:

- 1 h dacă cel mai de sus nivel utilizat al construcției învecinat se află la înălțime mai mare de 8 m de punctul cel mai înalt al acoperișului parcajului;

- 2 h dacă nivelul utilizat se află la înălțime mai mică sau egală de cel mult 8 m.

III.C.2.3.5.e. În cazul în care acoperișul unui parcaj suprateran sau al unui acces într-un parcaj subteran se realizează din materiale C2...C4 clasă de combustibilitate, din punctul de vedere al rezistenței la foc trebuie să asigure:

- 15 minute, pentru cele parter;

- 30 minute, pentru parcaje mai înalte sau egale de P+1 etaj și care se află la distanță de cel puțin 8 m de construcții învecinate (măsurată în proiecție orizontală).

III.C.2.3.6. Rezistența la foc a structurii portante

Elementele structurale portante și autoportante ale unui parcaj trebuie să satisfacă condițiile de combustibilitate și de rezistență la foc normate, asigurând intervalul de timp necesar stabilității și rezistenței la foc a acestora.

III.C.2.3.7. Timpul de siguranță la foc a refugiilor

Intervalul de timp în care este asigurată supraviețuirea în refugii, indiferent de modul în care evoluează incendiul, va fi cel puțin egal cu timpul de supraviețuire normat, respectiv 15 minute în construcții gradul I-II și 5 minute în cele de gradul III-IV.

III.C.2.3.8. Timpul de siguranță și capacitatea căilor de evacuare

Intervalul de timp în care căile de evacuare pot fi folosite de utilizatori în condiții de siguranță, trebuie să fie cel puțin egal cu timpul de supraviețuire, iar capacitatea de evacuare determinată prin calcul.

Evacuarea autovehiculelor nu se ia în calcul.

III.C.2.3.9. Accesibilitatea mijloacelor de interventie

Se asigură prin dispunere, trasee, gabarite și rezistențe ale căilor de acces și circulație, corespunzător marcate, asfel încât să permită interventia operativă a echipelor de pompieri. Accesul autoscărilor și autospecialelor de intervenție se asigură cel puțin pe o fațadă a parcajului suprateran.

III.C.2.3.10. Echiparea și dotarea clădirilor cu mijloace fixe și mobile de interventie

Echiparea și dotarea cu stingătoare, hidranți interiori și exteriori, coloane uscate, instalații automate de semnalizare și stingere, mașini, utilaje, substanțe de stingere etc. se asigură în funcție de tipul de construcție, gradul de rezistența la foc al acesteia și nivelul riscului de incendiu.

Parcajele pentru autoturisme se dotează cu mijloace de primă intervenție în caz de incendiu și se echipează cu instalații de stingere a incendiilor, conform prevederilor normativului și a reglementărilor tehnice:

III.C.2.3.10.1. Parcajele, indiferent de capacitate, se prevăd cu următoarele dotări:

a. - stingătoare portative (cu pulbere și dioxid de carbon, cu spumă aeromecanică etc.) uniform repartizate pe toată suprafața parcajului, astfel dispuse încât să asigure un stingător la maximum 10 locuri de parcare și la maximum 150 m2 arie construită;

b. - cel puțin o ladă cu nisip pentru fiecare nivel de parcare, având capacitate de 100 l (de preferință mobilă), prevăzută cu lopată și amplasată, de regulă, în imediata vecinătate a rampei de acces;

c. - stingătoare transportabile cu (praf și C02 sau spumă); unul la 50 de autovehicule, dispuse astfel încât să poată fi utilizate pentru primă intervenție.

III.C.2.3.10.2. În afară de mijloacele de primă intervenție, parcajele publice se echipează cu:

a. - hidranți interiori, la parcajele subterane pentru mai mult de 20 de autoturisme și la cele supraterane închise cu mai mult de două niveluri, amplasați în locuri vizibile și ușor accesibile în caz de incendiu, în funcție de raza lor de acțiune, în ordinea: lângă intrări, în casele de scări sau în încăperi tampon și în interiorul parcajelor;

b. - instalații automate de stingere cu apă tip sprinkler, la parcaje subterane pentru mai mult de 50 de autoturisme amplasate într-un singur volum și la cele supraterane închise cu mai mult de trei niveluri, precum și indiferent de numărul autovehiculelor atunci când sunt dispuse în sau sub clădiri înalte, foarte înalte sau cu săli aglomerate;

c. - hidranți exteriori de incendiu, amplasați în zonele de acces în parcaj;

d. - coloane uscate montate în casele de scări, la parcajele etajate cu mai mult de trei niveluri atunci când sunt amplasate în subteran și mai mult de patru niveluri supraterane;

III.C.2.3.10.3. Dispunerea sprinklerelor în parcaj se face pe toată suprafața acestuia, asigurându-se intensitatea de stingere de minimum 0,12 l/s/m2.

Echiparea prevăzută este minimală, iar pentru parcajele inportante sau la care investitorii o solicită se pot prevede echipări cu instalații automate de stingere (tip sprinkler, drencer etc.), indiferent de mărimea parcajului.

Pentru toate instalațiile de stingere cu apă se vor lua măsurile necesare pentru ca funcționarea lor să nu fie perturbată de îngheț.

III.C.2.3.11. Asigurarea traseelor de intervenție a serviciilor mobile de pompieri

Conformarea construcției va fi astfel realizată încât să se asigure accese din exterior și trasee de intervenție în interior cât mai scurte, ușor de recunoscut, corespunzător dimensionate, echipate și marcate, potrivit scenariilor de siguranța la foc elaborate.

III.C.2.4.0. ELEMENTE ȘI MATERIALE DE CONSTRUCțIE

III.C.2.4.1. Combustibilitatea elementelor și materialelor

Utilizarea materialelor și elementelor de construcții din clase de combustibilitate și cu rezistențe la foc normate, în funcție de gradul de rezistență la foc asigurat în conformitate cu reglementările tehnice specifice. Se recomandă folosireaa materialelor din clasa de combustibilitate C0.

III.C.2.4.2. Contribuția la evoluția incendiului

Densitatea sarcinii termice se determină conform prevederilor reglementărilor tehnice, limitându-se pe cât posibil și asigurându-se măsurile corespunzătoare de protecție normate.

III.C.2.4.3. Propagarea flăcărilor pe suprafata elementelor și materialelor

Materialele utilizate și alcătuirea elementelor de construcție se face astfel încât acestea să nu propage incendiul cu ușurință, iar propagarea flăcărilor pe suprafata acestora, de regulă, să reprezinte mai puțin de 45 cm în 10 minute.

III.C.2.4.4. Degajarea fumului și gazelor toxice

Materialele și elementele utilizate în caz de incendiu nu trebuie să emită fum și gaze toxice în cantități care să depășească limitele admise de reglementări.

III.C.2.4.5. Gradul de rezistenta la foc a clădirii (stabilitate)

Capacitatea globală a clădirii de a rezista la acțiunea incendiului standard, stabilită în funcție de combustibilitatea și rezistența la foc a principalelor elemente de construcție componente, conform reglementărilor tehnice, trebuie să asigure îndeplinirea condițiilor normate și de corelare recomandate.

III.C.2.4.6. Conducte și ghene

Conductele și ghenele de instalații se vor dispune și realiza astfel încât să fie protejate la șocuri, coroziune, incendiu și să nu constituie căi de propagare a fumului și incendiilor. Conductele de lichide inflamabile destinate să alimenteze echipamente utilitare ale parcajului (centrala termică, grup electrogen etc.) trebuie amplasate în ghene (canale) separate cu elemente C0, rezistente la foc minim 2 h. Spațiul liber din ghena (canal) orizontală se umple cu materiale pulverulente, inerte la acțiunea focului.

- Canalele de ventilare ale parcajului, se separă cu materiale (elemente) C0 rezistente minimum 1 oră, iar trapele și ușile de vizitare aferente acestora vor fi rezistente la foc minimum 30'.

- Canalele și ghenele care străpung pereții sau planșeele de separare a parcajului și care constituie comunicări cu spații învecinate vor fi realizate din materiale rezistente la foc minim 2 h și prevăzute cu clapete antifoc în dreptul trecerilor prin pereții de compartimentare.

- Canalele de ventilare ale parcajului care traverseaza încăperi exterioare acestuia vor fi etanșe de-a lungul întregului traseu și alcătuite din materiale C0 rezistente la foc corespunzător destinației și densității sarcinii termice.

- Canalele de ventilare a parcajului vor fi independente de restul construcției cu altă destinație, atât pentru introducerea cât și pentru evacuarea aerului.

III.C.2.5.0. CĂI DE EVACUARE

III.C.2.5.1. Trasee, lungimi

III.C.2.5.1.a. În afara circulațiilor pentru autoturisme, parcajele vor avea asigurate căi de evacuare a persoanelor, astfel dispuse încât distanța până la o cale de evacuare să nu depășească 40 m când evacuarea se face în două direcții și 25 m pentru coridor înfundat în construcții de gradul I-II de rezistență la foc, respectiv 20 și 10 m în construcții gradul III-IV. Căile de evacuare a persoanelor (uși, coridoare, scări), se alcătuiesc și dimensionează astfel încât să asigure trecerea numărului de fluxuri de evacuare, determinat conform normelor. Coridoarele comune de evacuare, de regulă, se preved cu cel puțin două ieșiri directe în exterior, distincte și independente, dispuse pe cât posibil în direcții opuse. Coridoarele și scările se alcătuiesc din materiale și elemente incombustibile C0,rezistente la foc cel puțin 1 h.

Căile de evacuare se mențin permanent libere.

III.C.2.5.1.b. Pentru facilitarea circulației persoanelor în parcaj și recunoașterea ușoară a căilor de evacuare, se prevăd marcaje și indicatoare vizibile.

III.C.2.5.1.c. În parcaje traseele căilor de evacuare se măsoară pe orizontală în axul căilor de circulație prevăzute, de la cel mai depărtat punct posibil de plecare pâna la ușa unei case de scări de evacuare, ținând seama de poziția autoturismelor ce staționează și a oricăror alte obstacole fixe prevăzute. În oricare parte a parcajului susceptibilă de a fi parcursă de utilizatori precum și pe căile de evacuare ale acestora, înălțimea minimă de trecere, va fi de 2,00 m.

III.C.2.5.1.d. Toate căile de evacuare a persoanelor din parcaj trebuie să debușeze în aer liber, la nivelul solului sau al unor circulații carosabile exterioare, în zone ce permit evacuarea sigură și rapidă în caz de incendiu.

III.C.2.5.1.e. Rampele de acces și circulație pentru autovehicule pot fi considerate căi de evacuare pentru persoane, dacă în acest scop se prevăd cu trotuar având lățimea minima de 0,80 m și supraînălțat față de rampa de circulație autovehiculelor cu cel puțin 25 cm. Rampele de acces și circulație carosabile nu sunt admise căi de evacuare pentru persoane în caz de incendiu.

III.C.2.5.2. Scări

2.5.2.a. Scările vor fi conformate, alcătuite și dimensionate potrivit prevederilor specifice căilor de evacuare și a prevederilor prezentului normativ.

Scările vor avea lățimea determinată prin calcul, dar minimum 0,80 m și vor avea obligatoriu rampe drepte dacă parcajul are mai mult de patru niveluri.

2.5.2.b. Rampele scărilor de evacuare aferente nivelelor de parcare situate sub nivelul terenului (subterane) nu se vor dispune în prelungirea directă a rampelor nivelurile supraterane, separându-se astfel încât fumul să nu pătrundă în scările de evacuare ale nivelurilor supraterane.

2.5.2.c. Scările se realizează din materiale clasa C0 și elementele de închidere a scărilor vor avea o rezistență minimă la foc de 1 h pentru parcaje parter și un etaj și minimum 2 h 30’ în celelalte cazuri, cu excepțiile prevăzute în reglementările tehnice.

Scările exterioare de evacuare deschise se dispun adiacent pereților perimetral rezistenți la foc 1 h, ce depășesc scara cu minimum 3,00 m de-o parte și de alta, și în care se admit goluri numai pentru accesul de nivel parcajelor supraterane.

2.5.2.d. Golurile de acces la scările de evacuare se protejează cu uși rezistente la foc minimum 30' echipate cu dispozitive de autoînchidere pentru acces la scări exterioare și cu încăperi tampon la scări interioare de evacuare prevăzute cu uși rezistente la foc minimum 45' și echipate cu dispozitive de autoînchidere.

2.5.2.e. Este obligatorie protecția cu încăperi tampon a golurilor de comunicație dintre parcaje și spații sau clădiri cu altă destinație, prevăzute cu uși rezistente la foc minim 45 min și echipate, după caz, cu dispozitive de autoînchidere sau închidere automată în caz de incendiu.

2.5.2.f. În casele scărilor de evacuare nu sunt admise ascensoare pentru materiale dar se admit ascensoare de persoane în condițiile reglementărilor tehnice

III.C.2.6.0. ILUMINAT DE SIGURANȚĂ

III.C.2.6.1. Parcajele, inclusiv rampele și scările de evacuare se prevăd cu instalatie de iluminat de siguranță de evacuare, realizată și alimentată corespunzător reglementăriilor tehnice de specialitate, care să permită:

- asigurarea unui nivel minim de iluminat necesar reperării cailor de parcurs în orice situație și marcării hidranților interiori de incendiu;

- efectuarea operațiilor necesare asigurării siguranței persoanelor;

- desfășurarea intervențiilor în caz de nevoie.

III.C.2.6.2. Corpurile de iluminat de siguranță se montează atât la partea superioară cât și la partea inferioara a spațiilor (la cel mult 0,50 m de pardoseala) în parcaj, pe scări la intersecțiile rampelor cu podestele, în lungul căilor de evacuare și inflexiunile acestora, la intersecțiile cu alte căi de evacuare, precum și în dreptul dispozitivelor de trecere (uși, încăperi tampon etc.).

III.C.2.6.3. În încăperile și spațiile tehnice destinate instalațiilor sau dispozitivelor cu funcțiuni în situații deosebite, se asigură obligatoriu iluminat de siguranță pentru continuarea lucrului (static pompare apă incendiu, vane, distribuitoare, sursă de rezervă, tablou electric general etc.)

III.C.2.7.0. INSTALAȚII DE SEMNALIZARE A INCENDIILOR

III.C.2.7.1. Instalații de semnalizare a incendiilor cu acționare automată, realizate conform reglementărilor de specialitate, se prevăd obligatoriu:

a. la parcaje subterane, cu mai mult de 50 de autovehicule;

b. la parcaje supraterane cu mai mult de două niveluri.

c. în orice altă situație la cererea investitorului.

Toate sistemele automate se prevăd și cu acționari manuale.

III.C.2.7.2. Instalații de semnalizare cu acționare manuală se prevăd obligatoriu la parcajele supraterane mai mari de 100 de autovehicule.

III.C.2.7.3. Indiferent de capacitatea parcajelor atunci când clădirea în care sunt dispuse este echipată cu instalații de semnalizare, se prevăd astfel de instalații și în parcaj.

III.C.2.7.4. Parcajele cu capacitatea peste 100 de autoturisme se echipează cu sistem de alarmare a persoanelor din parcaj și de alertare a serviciului mobil de pompieri.

III.C.2.7.5. Alertarea pompierilor militari se asigură prin mijloace adecvate (telefon, radio etc.) la toate parcajele cu capacitatea de peste 100 de autoturisme și automat (legături directe), la cele importante sau cu capacități mai mari de 500 autoturisme.

III.C.2.7.6. Instalațiile de semnalizare se proiectează și realizează în conformitate cu prevederile reglementărilor tehnice de specialitate - Indicativ 118.

III.C.2.8.0. EVACUAREA FUMULUI

III.C.2.8.1. Evacuarea fumului in caz de incendiu este obligatorie pentru parcaje subterane sau supraterane închise, realizându-se natural-organizat sau mecanic.

III.C.2.8.2. Evacuarea fumuiui în sistem natural-organizat necesită prevederea unor goluri de evacuare dispuse la partea superioară a spațiilor închise (în plafon sau în treimea superioară a pereților) cu aria totală reprezentând minimum 0,1% din aria pardoselilor și goluri de admisie a aerului dispuse în apropierea pardoselilor, a căror arie, de regulă, va fi mai mare dacât a evacuărilor.

III.C.2.8.3. Golurile de evacuare a fumului dispuse în pereții de închidere perimetrală, se iau în considerare numai pentru adâncimea de maximum 30 m a parcajului.

III.C.2.8.4. La parcajele etajate, evacuarea fumului se asigură separat pentru fiecare nivel, prin canale verticale independente sau cu colector, și/sau prin goliuri în pereți (pentru zone cu adâncimea de maximum 30 m).

III.C.2.8.5. Golurile pentru evacuarea fumului se închid cu dispozitive care se deschid automat în caz de incendiu.

III.C.2.8.6. La parcajele supraterane deschise, evacuarea fumului se asigură prin deschiderile perimetrale existente.

III.C.2.8.7. La parcajele închise cu aria liberă mai mare de 6.000 m2 (fără pereți despărțitori), pentru limitarea propagării incendiilor se asigură sisteme de evacuare a fumului și gazelor fierbinți constituite din dispozitive de evacuare a fumului și ecrane proiectate și realizate conform normativului P 118.

III.C.2.8.8. Sistemele de evacuare mecanică a fumului (desfumare) se alcătuiesc, realizează și dimensionează, potrivii reglementărilor de specialitate.

III.C.2.8.9. La parcajele subterane sau supraterane închise perimetral, a căror ventilare se realizează cu mijloace mecanice, în situații de incendiu, se va asigura oprirea automata a instalației de ventilare, cu excepția instalației care servește la evacuarea fumului. Comenzile automate vor fi dublate de comenzi manuale. Locurile de amplasare a acționărilor pentru aceste comenzi manuale vor fi stabilite în funcție de suprafața și geometria parcajului, de regulă lângă intrări și în coordonare cu serviciile de pompieri.

III.C.2.9.0. LIMITAREA PROPAGĂRII INCENDIULUI PRIN FAȚADE

III.C.2.9.1. În cazul în care fațada parcajului este vitrată, iar parcajul are mai mult de un nivel suprateran, vor fi luate măsuri de împiedicare a propagării incendiului de la un nivel la altul prin vitrările pereților perimetrali, asigurând porțiuni pline între golurile suprapuse de regulă minimum 1,20 m2, copertine etc.

III.C.2.9.2. La închiderile perimetrale cu pereți cortină, vor fi luate măsurile specifice de împiedicare a propagării incendiului pe fațade și prin spațiile dintre peretele cortină și structura de rezistență a construcției conform normativului P 118.

III.C.3.0. DURATA INTERVENȚIEI

III.C.3.1. Durata intervenției se evaluează în funcție de densitatea sarcinii termice, scenariile de siguranță elaborate și de posibilitățile de acțiune ale serviciilor mobile de pompieri. Dacă rezultatul evaluării nu este satisfăcător, se asigură servidi proprii de pompieri dotate și echipate cu mijloace de luptă care să asigure intervenția în timp util.

III.C.4.0. SERVICIILE DE POMPIERI

III.C.4.1. Pentru supraveghere și intervenție operativă în caz de incendiu, în funcție de mărimea, importanța și vulnerabilitatea construcției, se constituie și organizează serviciul propriu de pompieri, de regulă la parcaje peste 500 de autoturisme.

III.C.4.2. Componența, echiparea și dotarea serviciului de pompieri trebuie să corespundă necesităților practice asigurării siguranței la foc, corespunzător scenariilor de siguranță elaborate.

III.C.4.3. Serviciul de pompieri va avea la dispoziție spațiul necesar funcționării permanente, de regulă, dispus la parter sau nivele supraterane.

III.C.4.4. Serviciul de pompieri va fi dotat cu echipament de protecție corespunzător riscurilor specifice incendiului, asigurându-se și rezervele necesare.

III.D. IGIENA, SĂNĂTATEA OAMENILOR, REFACEREA ȘI PROTECTIA MEDIULUI

Cerința de calitate privind igiena, sănătatea, refacerea și protecția mediului se referă la proiectarea și executarea spațiilor, a părților componente precum și a dotărilor unui parcaj, astfel încât să nu fie periclitată sănătatea și igiena ocupanților, urmărindu-se totodată și protecția mediului înconjurător. Necesitățile utilizatorilor în cazul acestei grupe de cerințe de calitate se referă la:

A. Igiena mediului interior

B. Igiena apei

C. Igiena evacuării apelor uzate

D. Igiena evacuării gunoaielor menajere

F. Protecția mediului

III.D.A. CONDIȚII DE PERFORMANȚĂ

Mediul interior al unui spațiu se referă la:

1. Mediul higrotermic

2. Igiena aerului

3. Igiena vizuală

4. Igiena acustica

III.D.A1. MEDIUL HIGROTERMIC

III.D.A1.1. Crearea unui mediu higrotermic optim, implica asigurarea unei ambianțe termice globale și locale atât în regim de iarnă cât și în regim de vară.

Asigurarea mediului higrotermic trebuie corelată cu asigurarea calității aerului și optimizarea consumurilor energetice.

III.D.A1.2. Asigurarea ambiantei higrotermice globale normale

a. temperatura ambiantei

- pe timp de iarnă (valori minime)

• încăperi de exploatare 18°C
• grupuri sanitare 15°C
• niveluri inchise de parcare 5°C

• scări interioare sau exterioare închise 5°C

- pe timp de vară

• încăperi de exploatare max. 28°C
• niveluri închise de parcare 18°C - 33°C

b. viteza curenților de aer în încăperi de exploatare și altele - similar construcțiilor civile

c. umiditatea relativă a aerului, la parcaje închise și încăperi de exploatare = 35% ... 60%

d. număr schimburi de aer

- se vor stabili funcție de cerințele privind asigurarea puritații aerului (conf. cap. IV)

III.D.A1.3. Asigurarea evitării apariției condensului pe suprafata și în interiorul elementelor de închidere la parcaje închise:

La încăperile de exploatare - similar construcțiilor civile

La spațiile de parcare a autoturismelor

a) temperatura suprafețelor interioare

- pardoseli

• iarna - min. 5°C
• vara - max. 27°C

- pereți

• iarna - min. 5°C
• vara - max. 40°C

b) umiditatea materialelor de alcătuire a închiderilor

- nivel maxim admis conform prevederilor STAS 6472/4.

III.D.A1.4. Asigurarea continuității serviciului

• încăperi de exploatare

- sistemul de încălzire trebuie să asigure în mod continuu o temperatură de min. 16°C pe toata durata zilei, în orice condiții.

• niveluri închise de parcare

- sistemul de încălzire trebuie să asigure în mod continuu o temperatură de min. 5°C pe toata durata zilei, în orice condiții.

III.D.A2. IGIENA AERULUI

Igiena aerului implică asigurarea calității aerului în spațiile interioare, respectiv crearea unei ambianțe atmosferice optime, astfel încât să nu existe degajări de substanțe poluante, nocive provenite din exteriorul sau interiorul clădirii (sol, materiale de construcții, activități curente etc.)

III.D.A2.1. Concentrații maxim admisibile de substanțe poluante

a) în fiecare din compartimentele parcajului, se asigură ventilarea astfel încât valorile limită ale concentrației de oxid de carbon să nu depășească:

- valoarea medie calculată pentru orice interval de 8 h consecutive mai mică sau egală cu 50 ppm;

- valoarea medie calculată pentru orice interval de 20’ consecutive mai mică sau egală cu 100 ppm;

- valoarea maximă instantanee nu va depăși 200 ppm.

b) în cazul în care parcajul este frecventat de mai mult de 30% din capacitatea sa de autovehicule cu motoare Diesel, se va acționa și pentru reducerea concentrației de acroleină.

c) în cazul în care parcul de vehicule aflate în circulație este alimentat cu benzine aditivate cu compuși de plumb sau alți aditivi toxici, se va acționa în vederea verificării concentrațiilor specifice pentru încadrarea acestora sub limitele admisibile în atmosfera parcajelor.

III.D.A2.2. Ventilarea poate fi naturală, naturală-organizată sau mecanică.

Atunci când parcajul va avea mai multe niveluri, ventilarea va fi obligatoriu mecanică, la:

- nivelurile situate sub nivelul terenului, cu excepția situațiilor particulare când există mai mult de 40% deschideri în aer liber;

- nivelurile superioare, atunci când cerințele mai sus fixate nu pot fi respectate numai prin ventilare naturală organizată.

OBSERVAȚIE:

Pentru parcajele de clasa P1 amplasate în demisol sau la sol, la parterul unui imobil cu o altă destinație, la care a fost prevăzută ventilare naturală organizată, atunci când există îndoieli referitoare la eficacitatea limitată a ventilării naturale, se vor rezerva amplasamentele necesare instalației de ventilare mecanică precum și a instalației de alimentare a acesteia, la construirea parcajului.

III.D.A2.3. Acționarea instalației de ventilare mecanică a parcajului se asigură automat și manual, fiind detrerminată de atingerea concentrației de nocivități (în principal oxid de carbon) din atmosfera parcajului.

III.D.A2.4. Se vor prevede acționări manuale prioritare pentru pornirea și oprirea instalației de ventilare. Locurile de amplasare a acționărilor se stabilesc în funcție de suprafața, geometria parcajului și amplasarea încăperilor de exploatare, de regulă, lângă intrare și în spații ușor accesibile.

III.D.A2.5. Concentrația oxidului de carbon și eventual a altor nocivități se va măsura ori de câte ori exista îndoieli asupra calității aerului.

III.D.A2.6. La parcajele cu capacitatea mai mare de 100 de autovehicule, măsurarea concentrației de oxid de carbon se va efectua în mod permanent în puncte fixe de măsura, cu o instalație automată. Aceasta instalație va realiza în cazul atingerii concentrației maximum admise:

- punerea în funcțiune a instalatiei de ventilare mecanică;

- acționarea semnalizării de urgență.

III.D.A2.7. Instalație automată pentru măsurarea concentrației de oxid de carbon se poate prevede și la parcajele mai mici, în funcție de geometria parcajului, gradul de rulaj, numărul important de niveluri sau opțiunea investitorului.

III.D.A2.8. Asigurarea igienei finisajelor interioare

a) evitarea emisiei de gaze toxice în încăperile de exploatare

- sunt interzise finisajele realizate din materiale ce conții substanțe toxice ce pot emite gaze nocive, periculoase pentru sănătăte.

b) evitarea formării ciupercilor

- se vor lua măsuri pentru evitarea formării condensului, asigurarea închiderilor exterioare și a unei ventilări corespunzătoare, atât în încăperile de exploatare cât și în spațiile de parcare.

III.D.A2.9. Asigurarea unei ventilări corespunzătoare

a) număr schimburi de aer

- comanda automată a instalațiilor de ventilare potrivit numărului de schimburi necesar;

b) rație de aer proaspat

- aferentă persoanelor de min. 15 m'/h/persoană

- aferentă încăperilor:

• încăperi exploatare 15 ... 30 m'/h (aspirație)
• grupuri sanitare 20 ... 30 m'/h (aspirație)

III.D.A2.10. Instalația de ventilare a parcajului va fi independenta față de restul funcțiunilor din construcție. Aerul provenit de ventilarea parcajului se evacuează în exterior, într-o zona bine ventilată, cât mai îndepărtată de deschiderile (uși, ferestre, prize de aer) ale clădirilor de locuit sau de producție învednate. Dacă evacuarea se face deasupra clădirii, nivel gurii de refulare va trebui să depășească planul acoperișul conform reglementărilor tehnice.

III.D.A2.11. Este interzisă preluarea de aer (recircularea aerului) din interiorul parcajului pentru ventilarea încăperilor exploatare sau a spațiilor anexelor tehnice. Prizele de aer pentru acestea vor fi în exteriorul parcajului.

III.D.A3. IGIENA VIZUALĂ

Cerința referitoare la iluminatul interior implică asigurarea cantității și calității luminii (naturale și artificiale), astfel încât utilizatorii spațiilor respective să își poata desfășura activitățile în mod corespunzător, atât în timpul zilei cât și în timpul nopții, în condiții de igienă și sănătate.

III.D.A3.1. ASIGURAREA ILUMINATULUI NATURAL

III.D.A3.1.1. Condițiile de iluminat natural sau artifidal, după caz - similar construcțiilor civile.

III.D.A3.1.2. La toate parcajele subterane sau închise perimetral, iluminarea zonei de acces va asigura trecerea graduală de la lumina de zi la iluminatul artificial.

III.D.A3.2. ASIGURAREA ILUMINATULUI ARTIFICIAL

III.D.A3.2.1. Nivelul de iluminare medie pentru iluminatul normal al încăperilor (valori minime - normate)

• niveluri de parcare - iluminat general - 20 lx (la pardoseală)

III.D.A3.2.2. Pentru evitarea sau limitarea orbirii se vor lua măsurile corespunzătoare stabilite în reglementări.

III.D.A3.3. Asigurarea continuității serviciului

• prevederea unei surse secundare care să asigure lumina de siguranță pe căile de evacuare și în punctele de siguranța (vezi Cap. III.2 "Siguranța în exploatare").

III.D.A4. Igiena acustică

Igiena mediului interior implică și asigură condițiile acustice ale spațiilor interioare, corespunzătoare menținerii sănătății ocupanților.

III.D.A4.1. Asigurarea ambiantei acustice în încăperilor de exploatare și în centralele tehnice (puncte termice, stații hidrofor) precum și în spațiile destinate parcării se va face în conformitate cu normele în vigoare.

III.D.A4.2. Pentru menținerea nivelului de zgomot admis în interiorul încăperilor, elementele delimitatoare trebuie astfel alcătuite încât să se asigure un indice de izolare corespunzător, conf. cap. III.6. "Protecția împotriva zgomotului".

III.D.B. IGIENA APEI

Cerința referitoare la igiena apei implică condițiile privind distribuția apei într-un debit suficient în condițiile satisfacerii criteriilor de puritate necesară apei potabile.

Apa necesară alimentarii instalațiilor din clădiri trebuie să aibă o anumită calitate exprimată prin ansamblul proprietăților sale fizice, chimice, bacteriologice, organoleptice etc.

III.D.B.1. Asigurarea calității apei (potabilitatea)

Apa provenită din rețeaua de distribuție sau din surse proprii destinată consumului de către persoane și folosită la grupurile sanitare trebuie să corespundă din punctul de vedere al indicatorilor fizici, chimici, bacteriologici, biologici și organoleptici normați.

III.D.C. EVACUAREA APELOR UZATE

III.D.C.1. Evitarea poluării mediului natural respectiv a apelor subterane sau a solului cu ape uzate provenite din sistemul de canalizare al clădirilor.

a) Condiții ce trebuie îndeplinite de apele uzate

- conținutul și concentrația maximă admisă a substanțelor nocive (suspensii, substanțe chimice ce pot ataca sau colmata pereții conductelor, substanțe inflamabile și explozibile, germeni patogeni) trebuie să respecte reglementările specifice.

- temperatura admisă - max. 40°C.

b) Condiții de calitate a conductelor exterioare de canalizare

- să reziste la solicitări mecanice;

- să fie impermeabile (să nu permită infiltrații, exfiltrații);

- să reziste la acțiunea apelor uzate sau subterane agresive și a apelor cu temperaturi mai mari de 40°C;

- să reziste la eroziunea suspensiilor din apă;

- să aiba o suprafață interioară cât mai neteda.

III.D.C.2. Evitarea riscului emisiei de mirosuri dezagreabile

Se asigură prin măsuri de prevenire a scăpărilor de gaze nocive.

• nivel miros = 0

III.D.C.3. Evitarea interconexiunii între apele uzate și apa potabilă se asigură prin rezolvarea corectă a sistemelor de canalizare și alimentare cu apă conform reglementărilor.

III.D.D. EVACUAREA GUNOAIELOR

Igiena evacuării gunoaielor implică soluționarea optimă a colectării și depozitării deșeurilor menajere, astfel încât să nu fie periclitată sănătatea oamenilor.

III.D.D.1. Asigurarea igienei zonelor și spațiilor de colectare și depozitare

- se vor amplasa, rezerva și dota corespunzător, astfel încât să se împiedice:

• emisia de mirosuri dezagreabile
• prezența insectelor și animalelor
• poluarea aerului, apei sau solului
• crearea focarelor de infecție.

III.D.E. REFACEREA ȘI PROTECȚIA MEDIULUI

Refacerea și protecția mediului presupune realizarea construcției (clădirea destinată parcării) astfel încât pe toată durata de viață (execuție, exploatare, postutilizare) să nu afecteze în nici un fel echilibrul ecologic și să nu dăuneze sănătății, liniștii sau stării de confort a oamenilor, prin modificarea calității factorilor naturali sau creați prin activități umane.

Factorii mediului înconjurător supuși protecției sunt:

a) aerul

b) apele

c) solul și subsolul

d) pădurile și orice altă vegetație

e) fauna terestră și acvatică

f) rezervațiile și monumentele naturii

g) așezările omenești și alți factori de mediu creați prin activități umane.

III.D.E.1. Asigurarea protecției mediului înconjurător

Este interzisă:

• evacuarea în atmosferă a substanțelor dăunătoare peste limitele stabilite prin reglementările în vigoare;
• aruncarea sau depozitarea deșeurilor în afara amplasamentelor autorizate;
• evacuarea de ape uzate, precum și descărcarea de reziduri și orice alte materiale toxice în apa de suprafață subterană și în mare;

• producerea de zgomote și vibrații cu intensitate peste limitele admise prin normele legale

III.D.E.2. Amplasarea rezervoarelor de combustibil pentru centralele termice se va face cu respectarea prevederilor specifice acestora, iar pentru evacuarea zgurii și cenușii, se vor respecta prescripțiile tehnice ISCIR.

III.D.E.3. Coșurile de fum se vor realiza conform reglementărilor, iar compoziția gazelor de ardere evacuate din centrala termică proprie vor avea parametrii prevăzuți în reglementările specifice.

III.E. IZOLAREA TERMICĂ. IZOLAREA HIDROFUGĂ ȘI ECONOMIA DE ENERGIE

Cerința trebuie asigurată cu o probabilitate acceptabilă pe o durată de serviciu rezonabilă din punct de vedere economic, prin:

- realizarea performanțelor higrotermice admisibile ale elementelor de închidere perimetrale ale clădirii;

- adoptarea unor soluții generale și de detaliu optime, precum și a unei execuții și întrețineri corecte a clădirii în ansamblul ei și a principalelor părți componente;

- realizarea economiei de energie, respectiv a unui consum de energie limitat, raportat la condițiile climatice locale pentru asigurarea temperaturilor de exploatare normate.

Evitarea producerii condensului pe suprafața interioară a elementelor de închidere se poate realiza în condițiile asigurarii unui câmp de temperaturi pe suprafata interioară cu valori superioare, punctului de rouă caracteristic unei temperaturi date a aerului interior și a unei umidități relative a aerului interior.

Evitarea acumulării progresive a apei din condens în interiorul elementelor de construcții perimetrale asigurând condiția ca volumul de apă acumulat iarna să fie mai mic decât cel evaporat vara.

III.E.1. Performanțe higrotermice ale elementelor de închidere perimetrale

III.E.1.1.

• Pentru parcajele subterane - se calculează pierderile de căldură prin sol
• Pentru parcajele supraterane închise - se calculează pe baza reglementărilor tehnice în vigoare.

III.F. PROTECȚIA ÎMPOTRIVA ZGOMOTULUI

Cerința privind protecția împotriva zgomotului presupune conformarea elementelor delimitatoare ale spațiilor, astfel încât zgomotul perceput de către ocupanți sau vecinătăți să se păstreze la un nivel corespunzător condițiilor în care sănătatea acestora să nu fie periclitată, asigurându-se totodată un confort minim acceptabil.

III.F.1. Asigurarea izolării acustice a spațiilor și vecinătăților la zgomot aerian

a) Parcajul va fi astfel construit și exploatat încât prin funcționare să nu genereze zgomote sau vibrații susceptibile de a afecta sănătatea sau liniștea vecinătăților.

Pentru aceasta se aleg echipamentele și instalațiile cele mai puțin zgomotoase, iar dacă aceasta nu va fi suficient se iau măsuri de izolare generală sau locală împotriva zgomotelor aeriene (sau impact), prin folosirea separatorilor, ecranelor, rezonatori, finisaje absorbante sau carcasări de utilaje.

b) în interiorul parcajului este interzisă folosirea oricărei forme de avertizare acustică (sirene, claxoane, megafoane etc.) care poate deranja vecinătățile, cu excepția folosirii acestor mijloace in cazuri determinate de prevenirea sau semnalarea unui accident sau incident grav.

c) în interiorul parcajului se interzice folosirea claxoanelor de pe autovehicule.

IV. ANEXE GENERALE

ANEXA Nr. IV.1

CADRUL LEGISLATIV
privind proiectarea, execuția și exploatarea construcțiilor pentru parcarea autoturismelor.

IV.1.1. CADRUL GENERAL

IV.1.1.1. Pentru obținerea unei calități corespunzătoare, în procesul de proiectare, execuție și exploatare se vor respecta prevederile legii nr. 10/1995 "Legea privind calitatea în construcții".

IV.1.1.2. Pentru autorizarea construirii unei clădiri pentru parcarea autoturismelor (din fonduri de stat, publice sau private) se vor respecta prevederile legii nr. 50/1991 care stabilește metodologia privind autorizarea construcțiilor precum și modul și condițiile de concesionare a terenurilor.

IV.1.2. AUTORIZAREA EXECUTĂRII CONSTRUCȚIILOR

Procedura de autorizare va respecta prevederile Ordinului MLPAT nr. 91/1991 care stabilește conținutul cadru al formularelor necesare precum și conținutul documentațiilor prevăzute în Legea nr. 50/1991. Construcțiile se pot realiza numai cu respectarea "autorizației de construire".

IV.1.2.1. AUTORIZAȚIA DE CONSTRUIRE

Constituie actul de autoritate al administrației locale, pe baza căruia se asigură aplicarea măsurilor prevăzute de legea nr. 50/1991, referitoare la amplasarea, proiectarea, executarea și funcționarea construcțiilor.

IV.1.2.1.1. Autorizația de construire se eliberează de Consiliul Județean sau Consiliul Local în temeiul și cu respectarea documentațiilor de urbanism și amenajarea teritoriului aprobate:

a. PLAN URBANISTIC GENERAL (P.U.G)

este documentația de bază care stabilește obiectivele, acțiunile și măsurile de desvoltare pentru o localitate existentă sau viitoare pe o perioadă determinată, pe baza analizei multicriteriale a situației existente.

• În vederea urmăririi aplicării PUG, se întocmește REGULAMENTUL aferent acestuia, care explică și detaliaza PUG.
• Pe baza anălizei situației existente și a studiilor de fundamentare se reglementează:

- Zonarea prin stabilirea intravilanului propus, a circulației majore și a zonelor funcționale ale localității.

- Lucrările edilitare privind alimentările cu apă, canalizarea, alimentările cu energie electrică, alimentările cu căldura și apă caldă, telecomunicații, alimentarea cu gaze.

- Unitățile teritoriale de referință privind suprafețele care se supun unor permisiuni/restricții general valabile.

- Obiectivele de utilitate publică - tipurile de proiectare, circulația terenurilor, obiective de utilitate publică avute în vedere pe termen scurt, mediu sau lung.

b. PLANUL URBANISTIC ZONAL (P.U.Z.)

este documentația care stabilește obiectivele, acțiunile și măsurile de dezvoltare ale unei zone din localitate, pe o perioadă determinată de timp.

• În vederea aplicării PUZ se întocmește REGULAMENTUL aferent acestuia, care aplică și detaliază PUZ.
• Pe baza analizei situației existente se stabilesc:

- poziția în cadrul localității: căi de comunicație, funcționalitate, relații cu celelalte zone, bilanțul teritorial;

- starea fondului construit: structură, stare, vechime, patrimoniu, țesut urban, regim de înălțime etc.;

- situația geotehnică terenuri disponibile, construibile, construibile cu condiții, neconstruibile (pante mari, alunecătoare, inundabile);

- dezvoltarea rețelelor edilitare (completări, refaceri);

- obiectivele de utilitate publică.

OBSERVAȚIE:

- P.U.Z. se întocmește în general pentru zona centrală, zone de locuit, zone pentru diverse activități, zone protejate, zone de agrement.

c. PLANUL URBANISTIC DE DETALIU (P.U.D.)

este documentația prin care se stabilesc condițiile de amplasare și executare a unui obiectiv sau a unui grup de obiective și se elaborează în corelare cu prevederile din PUG și PUZ.

• PUD cuprinde elemente ce stau la baza întocmirii documentației pentru obinerea autorizației de construire.
• În funcție de situația existentă se reglementează:

- organizarea circulației, accese

- sistematizarea verticală

- funcțiuni admise

- regim de aliniere

- regim de înălțime

- procent de ocupare al terenului (POT)

- coeficient de utilizare al terenului (CUT)

- racorduri și branșamente edilitare

- plastica arhitecturală, volumetrică

- restricții față de vecini

OBSERVAȚIE:

PUD trebuie să fie însoțit de avizele necesare (consiliul local, protecția mediului, utilități, patrimoniu - în zone protejate).

IV.1.2.1.2. Cererea de eliberare a autorizației de construire va fi insoțită de:

CERTIFICATUL DE URBANISM

este actul prin care se fac cunoscute solicitantului, elementele care caracterizează:

- Regimul juridic al imobilelor

• situarea în/în afara intravilanului
• dreptul de proprietate
• extras din documentațiile de urbanism cu privire la regimul zonei

- Regimul economic al imobilelor

• folosința actuală
• destinația stabilită prin documentațiile de urbanism aprobate
• reglementări fiscale specifice zonei

- Regimul tehnic al imobilelor

• procent de ocupare al terenului (POT)

• coeficient de utilizare al terenului (CUT)
• dimensiuni și suprafețe minime sau maxime aie parcelelor
• echiparea cu utilități
• circulația pietonilor și autovehiculelor, accesele și parcajele necesare
• alinierea terenurilor și a construcțiilor față de străzile adiacente terenului și distanțele construcțiilor față de proprietățile vecine
• înălțimea construcțiilor și caracteristicile volumetrice ale acestora
• sistemul constructiv și principalele materiale de construcții permise
• înfățișarea construcției, expresivitatea arhitecturală, echilibrul compozițional, finisajele etc. (daca acestea sunt prevăzute în regulamentele aprobate)
• modul de executare al construcțiilor
• lucrările conexe de interes public necesare funcționării obiectivului

- Enunțarea avizelor și studiilor necesare la depunerea proiectului pentru autorizație de construire.

Pentru obținerea certificatului de urbanism este necesară prezentarea dovezii de posesie asupra terenului, ca proprietar sau ca urmare a concesionării, conform Legii nr. 50/1991. Proprietatea asupra terenului poate fi realizată în baza Legii nr. 18/1991 iar transferul de proprietate, în baza legii nr. 33/1994. Obținerea certificatului de urbanism permite investitorului să angajeze lucrările de proiectare.

OBSERVAȚII:

- În cazul lucrărilor efectuate din fonduri publice ale administrației centrale sau locale, investitorul elaborează "Studiul de prefezabilitate" care constituie tema program pentru lansarea licitației de proiectare.

- Câștigătorul licitației urmează să elaboreze "Studiul de fezabilitate", "Proiectul tehnic" și "Caiete de sarcini" care vor sta la baza lansării licitației de execuție.

- Conținutul și etapele de realizare a investițiilor din fondurile publice, vor respecta prevederile legale (Ordonanța nr. 12/1993 privind achizițiile publice cu modificările aduse de Legea nr. 83/1994, HG nr. 727/1993, HG nr. 592/1993, HG nr. 112/1993, HG nr. 63/1994, Ordin comun MF MLPAT nr. 792/13N/94)

- Nivelul de aprobare se stabilește conf. Ordonanța nr. 12/1993 în funcție de valoarea investiției.

IV.1.2.1.3. DOCUMENTAȚIA NECESARĂ ELIBERĂRII AUTORIZAȚIEI DE CONSTRUIRE

Solicitantul depune:

- Cerere tip

a. Certificatul de urbanism

b. Dovada titlului de proprietate sau concesionare (copie legalizată)

c. Proiectul pentru autorizația de construire (PAC) în 2 exemplare (conf. prevederi Ordin MLPAT nr. 91/1991)

- Piese scrise (memoriu pe specialități)

- Piese desenate (planuri, secțiuni, fațade, desfășurări) verificate de verificatori atestați

- Avize necesare (aviz geotehnic, avize ale furnizorilor de utilități, avize specifice amplasării etc.) specificate în Certificatul de Urbanism.

IV.1.3 VERIFICAREA DOCUMENTAȚIEI DE PROIECTARE

• În conformitate cu Legea nr. 10/1995, documentația de proiectare trebuie să fie verificată de către specialiști verificatori de proiecte atestați, alții decât specialiștii elaboratori ai proiectelor.
• Verificarea proiectelor pentru parcaje în construcții se va face în conformitate cu prevederile prezentului normativ (cap. III și IV)
• Se interzice aplicarea proiectelor (inclusiv a detaliilor) neverificate în condiițiile menționate mai sus.

IV.1.4. VERIFICAREA ȘI RECEPȚIA LUCRĂRILOR DE EXECUȚIE

• Verificarea calității execuției construcțiilor este obligatorie și se efectuează de către investitori prin diriginți de specialitate sau prin agenți economici de consultanță specializați.
• Expertizele tehnice ale proiectelor și construcțiilor sej efectuează numai de către experți tehnici atestați.
• Recepția construcțiilor se face de către investitor (proprietar) în prezența proiectantului și a executantului și/sau al reprezentanților de specialitate, legal desemnați de aceștia.
• Recepția se face în conformitate cu documentația de execuție și cu documentele cuprinse în cartea tehnică a construcției (documentația de execuție și documentele privitoare la realizarea și expoatarea acestuia).

OBSERVAȚIE:

• Modificările aduse pe durata execuției față de documentația de bază ștampilată de verificatorul proiectului, se fac pe răspunderea beneficiarului, executantului și proiectantului.

IV.1.5 OBLIGAȚIILE PROIECTANTULUI

Pentru menținerea calității construcțiilor pe toată durata de viață a acestora, proiectantul este obligat:

• să precizeze prin proiect categoria de importanță a construcției

• să asigure prin proiecte și detalii de execuție, nivelul de calitate corespunzător cerințelor impuse să se supună verificării de către verificatori atestați a proiectelor elaborate.
• să elaboreze și să pună la dispoziția beneficiarului caiete de sarcini și instrucțiuni tehnice privind execuția lucrărilor, exploatarea, întreținerea și reparațiile construcțiilor
• să menționeze în caietele de sarcini:

- modul de organizare a urmăririi curente în timp a construcției

- perioada la care elementele de construcție trebuie reparate sau înlocuite

- condiții de exploatare normală a construcției

- cazurile în care trebuie solicitată expertizarea tehnică d.p.d.v. al cerințelor stabilite prin lege

- aspecte privind postutilizarea construcției.

OBSERVAȚIE:

- Caietele de sarcini ca și documentația de proiectare face parte integrantă a "cărții tehnice" a construcției și pot sprijini proiectantul în cazul producerii unor avarii sau deteriorări ale construcției.

IV.1.6. URMĂRIRE A COMPORTĂRII IN EXPLOATARE a construcțiilor destinate parcării autoturismelor se face pe toată durata de existență a acestora și cuprinde ansamblul de activități privind examinarea directă sau investigarea cu mijloace de observare și măsurare specifice, în scopul menținerii nivelurilor de performanță corespunzătoare cerințelor prevăzute în legea nr. 10/95.

• Intervențiile la construcțiile existente se fac fie pe baza unui proiect avizat de proiectantul inițial al clădirii fie a unei expertize tehnice întocmite de un expert tehnic atestat și se consemneaza obligatoriu în cartea tehnică.

IV.1.7. POSTUTILIZAREA cuprinde activitățile de dezafectare, demontare și demolare a construcțiilor, recondiționare și folosire a elementelor și produselor necuperabile, precum și reciclarea deșeurilor, cu asigurarea protecției mediului, conform legii.

• Lucrările de postutilizare a construcțiilor destinate parcării autoturismelor pot interveni:

- la cererea proprietarilor

- în urma unei expertize tehnice care stabilește dacă acestea pot pune în pericol viața ocupanților conf. Legii nr. 10/1995.

- la cererea autorităților publice conform prevederii Legii nr. 33/1992.

OBSERVAȚIE:

Postutilizarea construcțiilor se realizează pe baza unor documentații pentru care este necesară obținerea certificatului și autorizației de dezafectare/demolare, conf. Legii nr. 50/1991 cu condiția obținerii Acordului de Mediu, conform Ordin nr. 170/1990.

ANEXA Nr. IV.2

IV.2.1. DEFINIȚII

PARCAJ (PARKING, PARKHOUSE): Construcție publică subterană sau supraterană, cu unul sau cu mai multe niveluri, destinată staționării autovehiculelor.

Parcajele pot fi:

- independente funcțional, dispuse în imobile (construcții) supraterane sau subterane;

- alipite sau înglobate în clădiri cu alte destinații.

NIVEL: spațiul delimitat de două planșee (superior și inferior)

JUMĂTATE DE NIVEL: spațiu, delimitat de planșee dispuse decalat cu jumătate de nivel (se considera că două jumătăți de nivel consecutive constituie un singur nivel al construcției).

GARAJ: construcție/parte de construcție/încăpere în care pe lângă parcare se asigură și întrețineri și reparații ale autoturismelor, precum și depozitare piese auto de schimb. Nu face obiectul prezentului normativ.

IV.2.2. CLASIFICĂRI

În raport cu nivelul de terenului, parcajele pot fi subterane sau supraterane. Parcajele pot fi închise/având pe toate laturile închideri perimetrale (pereți și planșee) sau deschise (fără închideri perimetrale) în raport cu spațiul exterior, singurele delimitări fiind constituite din parapeții de protecție împotriva căderilor accidentale a persoanelor și autovehiculelor. Parcajele deschise pot fi acoperite sau descoperite.

DUPĂ MĂRIME - În funcție de numărul de autoturisme posibil de parcat într-o construcție sau porțiune de construcție destinată exclusiv acestui scop, se clasifică în trei tipuri astfel:

PARCAJ: P1 - până la 100 de autoturisme;

PARCAJ: P2 - între 100 și 500 de autoturisme;

PARCAJ: P3 - peste 500 de autoturisme.

NOTĂ:

La calcularea capacității echivalente a unui parcaj care nu este destinat în exclusivitate autoturismelor, se consideră că:

- o remorcă pentru autoturistne echivalează cu un autoturism,

- trei motociclete echivalează cu un autoturism.

ANEXA Nr. IV.3

IV.3.1. DOCUMENTE TEHNICE CONEXE

Legea nr. 9/1973 - Legea privmd protectia mediului înconjurător

Legea nr. 3/1978 - Legea privind asigurarea sănătății populației

Legea nr. 18/1991 - Legea fondului fundar

Legea nr. 50/1991 - privind autorizarea executării construcțiilor

Legea nr. 33/1992 - privind exproprierea pentru cauze de utilitate publică

Legea nr. 10/1995 - privind calitatea în construcții xxx - Codul de procedura civilă xxx - "Ghid privind dimensiunile și amplasarea clădirilor în amsambluri urbane" - în curs de editare - (Fac. Construcții - Iași)

Ordonanța nr. 600/1997 - Privind apărarea împotriva incendiilor

H.G. nr. 51/1996 - Privind unele măsuri pentru îmbunătățirea activității de prevenire și stingere a incendiilor

H.G. nr. 127/1994 - Stabilirea și sancționarea unor contravenții la normele pentru protecția mediului înconjurător

H.G. nr. 138/1994 - Stabilirea și sancționarea contravențiilor în domeniul apelor

H.G. nr. 525/1996 - Hotărâre pentru aprobarea Regulamentului general de urbanism

Ordin nr. 91/1991 - pentru aprobarea formularelor, a procedurii de autorizare și a conținutului documentațiilor prevăzute de legea nr. 50/91.

Ordin nr. 462/1993 - Condiții tehnice privind protectia atmosferei

Ordin nr. 125/1994 - Ordin al ministrului apelor, pădurilor și protecției mediului pentru aprobarea Procedurii de reglementare a activităților economice și sociale cu impact asupra mediului înconjurător

Ordin nr. 792/13N/1994 - Norme metodologice privind conținutul cadru al proiectelor - pe faze de proiectare, al documentelor de licitație, al ofertelor și al contractelor pentru execuția investițiilor publice

Ordin nr. 125/1994 - Ordin al ministrului apelor, pădurilor și protecției mediului pentru aprobarea Procedurii de reglementare a activităților economice și sociale cu impact asupra mediului înconjurător

C1 - Prescripții tehnice pentru proiectarea, execuția, montarea, respectarea, instalarea, exploatarea și verificarea cazanelor de abur și a cazanelor de apă fierbinte

C29 - Normativ privind îmbunatatirea terenurilor de fundare slabe prin procedee mecanice

C31 - Prescripții tehnice pentru proiectarea, execuția, exploatarea, repararea cazanelor de abur de joasa presiune și a cazanelor de apă caldă

C56 - Normativ privind verificarea calității și recepția lucrărilor de construcții și instalații aferente

C58 - Normativ pentru ignifugare

C90 - Normativ privind condițiile de descarcare a apelor uzate în rețelele de canalizare a centralelor populate

C107 - Normativ pentru proiectarea și executarea lucrărilor de izolații termice

C112 - Normativ pentru proiectarea și executarea hidroizolațiilor din materiale bituminoase la lcurările de construcții

C125 - Instrucțiuni tehnice de proiectare și execuție privind protecția fonică a clădirilor

C139 - Instrucțiuni tehnice pentru protecția anticorozivă a elementelor de construcții metalice

C140 - Normativ pentru executarea lucrărilor din beton și beton armat

C170 - Instrucțiuni tehnice pentru protecția elementelor din beton armat și beton precomprimat supraterane în medii agresive naturale și industriale

C219 - Normativ pentru alcătuirea și executarea pardoselilor anticorosive

CE 1 - Normativ privind proiectarea clădirilor civile d.p.d.v. al cerinței de siguranță în exploatare

CPH1 - Normativ pentru adaptarea construcțiilor și locurilor publice la cerințele persoanelor handicapate

I5 - Normativ pentru proiectarea și executarea instalatiilor ventilare

I6 - Normativ privind proiectarea și executarea instalațiilor de gaze naturale

I7 - Normativ pentru proiectarea și executarea instalațiilor electrice cu tensiuni pâna la 1.000 V

I9 - Normativ pentru proiectarea și executarea instalațiilor sanitare

I13 - Normativ pentru proiectarea și executarea instalațiilor de încălzire

I20 - Normativ pentru proiectarea și executarea instalațiilor de protecție contra trăznetului.

NP 35 - Norme tehnice provizorii pentru protecția pardoselilor din beton la acțiunea uleiurilor vegetale și emulsiilor de uleiuri vegetale

NP 200 - Instrucțiuni tehnice pentru proiectarea la stabilitate termică, a elementelor de închidere a clădirilor

P 2 - Normativ privind alcătuirea, calculul și executarea structurilor din zidărie

P7 - Normativ privind proiectarea și executarea construcțiilor fundate pe terenuri sensibile la umezire

P10 - Normativ privind proiectarea și executarea lucrărilor de fundații directe la construcții

P70 - Instrucțiuni tehnice pentru proiectarea și executarea construcțiilor fundate pe pământuri cu umflături și construcții mari (PUCM)

P85 - Instrucțiuni tehnice pentru proiectarea construcțiilor cu structura din diafragme de beton

P95 - Norme tehnice pentru reparații capitale la clădiri

P96 - Ghid pentru proiectarea și executarea instalațiilor interioare de ape meteorice în clădiri civile, social-culturale și industriale

P100 - Normativ pentru proiectarea antiseismică a construcțiilor de locuințe social-culturale și industriale

P102 - Norme tehnice privind proiectarea și executarea adăposturilor de aparare civilă, în subsolurile clădirilor noi

P116 - Instrucțiuni tehnice de proiectare a ansamblurilor urbane din punct de vedere acustic

P118 - Norme tehnice de proiectare și realizare a construcțiilor privind protectia la acțiunea focului

P122 - Instrucțiuni tehnice pentru proiectarea și executarea măsurilor de protecție fonică la clădiri social-culturale

PE124 - Normativ pentru alimentarea cu energie electrică a consumatorilor industriali și similari

P130 - Norme metodologice privind urmărirea comportării în timp a construcțiilor, inclusiv supravegherea stării tehnice a acestora

PE136 - Normativ pentru folosirea energiei electrice la iluminatul artificial în utilizări casnice

STAS 856 - Construcții din lemn. Prescripții pentru proiectare.

STAS 1238/1 - Ventilare mecanică. Debitul de aer proaspăt.

STAS 1242/1 - Teren de fundare. Principii generale de cercetare.

STAS 1243 - Teren de fundare. Clasificarea și identificarea pământurilor.

STAS 1342 - Apa potabilă.

STAS 1478 - Alimentarea cu apă la construcții civile.

STAS 1795 - Canalizări interioare.

STAS 1846 - Canalizări exterioare. Debite. Prescripții de proiectare.

STAS 1907/1,2 - Calculul necesarului de căldură. Temperaturi interioare de calcul.

STAS 2448 - Canalizări. Cămine de vizitare. Prescripții de proiectare

STAS 2453 - Ascensoare pentru persoane

5TAS 2912 - Protecția împotriva electrocutării. Limite admise

STAS 2965 - Scări - Prescripții generale de proiectare.

STAS 3001 - Apă. Analiza bacteriologică.

STAS 3002 - Apa potabilă. Determinarea substanțelor organice.

STAS 3026 - Apa potabilă. Determinarea durității.

STAS 3051 - Sisteme de canalizări. Canale ale rețelelor exterioare. Prescripții de proiectare.

STAS 3300/1 - Teren de fundare. Principii generale de calcul.

STAS 3300/2 - Teren de fundare. Calculul terenului de fundare în cazul fundării directe.

STAS 3417 - Coșuri și canale de fum pentru instalații de încălzire centrală. Prescripții de calcul.

STAS 4706 - Condiții tehnice de calitate pentru ape de suprafață.

STAS 4839 - "Instalații de încălzire. Numărul anual de grade zile".

STAS 5325 - Grade normale de protecție asigurate prin carcase.

STAS 6131 - Înălțimi de siguranță și alcătuirea parapetelor.

STAS 6156 - Acustica în construcții. Protecția împotriva zgomotului în construcții civile și social-culturale. Limite admisibile și parametri de izolare acustică.

STAS 6221 - Iluminatul natural al încăperilor la clădiri civile și industriale.

STAS 6322 - Apa potabilă. Determinarea culorii

STAS 6323 - Apa potabilă. Determinarea turbidității.

STAS 6324 - Apa potabilă. Determinarea temperaturii, mirosului și gustului

STAS 6325 - Apa potabilă. Determinarea PH-ului

STAS 6329 - Apa potabilă. Analiza biologică

STAS 6472/3 - Calculul termotehnic al elementelor de construcție ale clădirii. Parametri climatici exteriori

STAS 6472/4 - Comportarea elementelor de construcție la difuzia vaporilor de apa. Prescripții de calcul.

STAS 6472/6 - Proiectarea termotehnică a elementelor de construcții cu punți termice.

STAS 6472/7 - Calcului permeabilitate la aer a elementelor și materialelor de construcții.

STAS 6646/1 - Iluminatul artificial. Condiții generale pentru iluminat în clădiri civile.

STAS 6646/2,3 - Iluminatul artificial.

STAS 6701 - Canalizări. Guri de scurgere cu sifon și depozit.

STAS 6724/1 - Ventilarea dependințelor din clădirile de locuit Ventilarea naturală. Prescriptii de proiectare.

STAS 6724/2 - Idem. Ventilarea mecanică cu ventilator central de evacuare. Prescripții de proiectare.

STAS 6793 - Coșuri, canale de fum pentru focare obișnuite la construcții civile.

STAS 8313 - Iluminatul în clădiri și în spații exterioare, în clădiri civile și industriale.

STAS 8591/1 - Amplasarea în localități a rețelelor edilitare subterane executate în săpătură.

STAS 8606 - Construcții civile, industriale și agrozootehnice. Sistem de toleranțe.

STAS 9081 - Poluarea aerului.

STAS 10.009 - Acustica în construcții. Acustica urbană. Limite admisibile ale nivelului de zgomot.

STAS 10100/0 - Principii generale de verificare a siguranței construcțiilor.

STAS 10101/0A - Acțiuni în construcții. Clasificarea și gruparea acțiunilor pentru construcții civile și industriale.

STAS 10101/2 - Acțiuni în construcții. Încărcări datorate procesului de exploatare.

5TAS 10101/2A1 - Acțiuni în construcții. Încărcări tehnologice din exploatare pentru construcții civile, industriale și agrozootehnice.

STAS 10101/20 - Acțiuni de construcții. Încărcări date de vânt.

5ȚAS 10101/21 - Acțiuni în construcții. Încărcări date de zapădă.

STAS 10101/23 - Acțiuni în construcții. Încărcări date de temperatura exterioară.

STAS 10101/23A - Acțiuni în construcții. Încărcări date de temperaturi exterioare în construcții civile și industriale.

STAS 10104 - Construcții din zidărie. Prevederi fundamentale pentru calculul elementelor structurale.

STAS 10107/0 - Construcții civile și industriale. Calculul și alcătuirea elementelor structurale din beton, beton armat și beton precomprimat

STAS 10108/0,1,2 - Construcții civile, industriale și agricole. Construcții din oțel.

STAS 10109/1 - Lucrări de zidărie. Calculul și alcătuirea elementelor.

STAS 10126 - Protecția contra coroziunii a construcțiilor supraterane din oțel. Clasificarea mediilor agresive.

STAS 10813 - Puritatea aerului. Determinarea pulberilor de suspensie.

STAS 10859 - Canalizări, stații de epurare a apelor uzate provenite din centrele populate.

STAS 10166/1 - Protecția contra coroziunii a construcțiilor din oțel supraterane. Pregătirea mecanică a suprafețelor.

STAS 10702/1 - Protecția contra coroziunii a construcțiilor din oțel supraterane. Acoperiri protectoare, condiții tehnice generale.

STAS 10903/2 - Determinarea puterii calorifice a materialelor de construcții.

STAS 11054 - Aparate electrice și electronice. Clase de protectie contra electrocutării.

STAS 11322 - Puritatea aerului. Determinarea aldehidei formice.

STAS 12051 - Aer. Determinarea conținutului de radon 222.

STAS 12278 - Canalizări. Bazine de fermentare a nămolurilor la stațiile de epurare a centrelor populate.

STAS 12574 - Aer din zone protejate. Condiții de calitate.

STAS 12594 - Canalizări, stații de pompare.

STAS 12604 - Idem. Prescripții generale.

STAS 12650 - Apa potabilă. Determinarea conținutului de pesticide.

STAS 129604/4 - Idem. Instalații electrice fixe. Prescripții.

STAS 12604/5 - Idem. Prescripții de proiectare, execuție și verificare.

IV.3.2. CU TITLU ORIENTATIV:

ISO 834-1975 - cu amendamentele din 1979, 1980, 1992. Rezistența la foc a elementelor de construcții: metodologia de testare.

ISO 1182-1979 - Testul de determinare a incombustibilității materialelor de construcții.

ISO 1716-973 - Determinarea puterii calorifice a materialelor de construcții.

ISO 3008-1976 - cu amendamentul din 1984. Teste privind rezistența la foc a ușilor și clapetelor antifoc.

ISO 3009-1976 - Teste privind rezistența la foc a elementelor vitrate.

ISO 3261-1975 - Teste la foc: vocabular

ISO/TR 3814-1989 - Teste pnvind reacția la foc a materialelor de construcții: evoluție și aplicare

ISO/TR 3956-1975 - Principiile ingineriei proiectării structurilor de rezistenta la foc pe baza corelației între solicitarea reala din incendii și condițiile testului standard (ISO 834)

ISO 5657-1986 - Teste de reacție la foc: inflamabilitatea materialelor de construcții

ISO/TR 6543-1979 - Dezvoltarea testelor pentru măsurarea pericolului gazelor toxice din incendii

Documente interpretative CEE - nov. 93:

- Protecția la foc

- Igiena, sănătatea și mediul înconjurător

- Economia de energie și izolare termică

- Protecția la zgomot

IZO 7730 - Ambianțe termice moderate. Indicii PMV și PPD.

IZO 6242/1 - Construcții imobiliare. Exigențe ale utilizatorilor - Confortul termic.

ISC 6242/1 - Construcții imobiliare. Exigențe ale utilizatorilor - Confortul termic.

NFP 91-120/apr. 1996 - Parcaje cu utilizare restrânsă (normă franceză)

MFP 91-100/mai 1994 - Parcaje publice (normă franceză)

ANEXA Nr. IV.4

RECOMANDĂRI PENTRU PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR DESTINATE PARCĂRII AUTOTURISMELOR

1. La amplasare și dimensionare se va ține seama de posibilitatea asigurării unui regim pe cât posibil constant de utilizare pe durata zilei, prin cooperarea de nevoi de staționare decalate pe durata zilei, de tipul:

- staționare de domiciliu

- loc de muncă + cumpărături

- agrement.

2. Distanța optimă de amplasare față de punctele de interes se consideră a fi de cca. 5 minute, durată în care șoferul devenit pieton poate parcurge o distanță de cca. 500 m. La acest timp trebuie luat în calcul timpul necesar pentru parcare, locare (plată) și durata de timp consumată pentru deplasarea pietonală în interiorul parcajului, pentru ieșirea din construcție.

3. La amplasare se va ține seama de:

- centrul geometric de amplasare stabilit în funcție de interesul zonei și de trafic;

- terenul disponibil caracterizat prin forma geometrică și mărimea suprafeței;

- numărul de autoturisme necesar a fi parcat corelat cu timpul mediu de staționare specific zonei pe care o servește funcțional astfel:

-- producție - birouri 8-10 ore

-- comerț și spitale 1-1 ½ ore

-- sport și săli de spectacole 2-3 ore

-- zone rezidențiale 12-16 ore;

- studiu de trafic pentru determinarea poziției acceselor în și din parcaj cu respectarea nevoii de asigurare a unor relații de circulație conjugate între servirea unei zone cât mai largi și crearea de diferite direcții și sensuri de acces și evacuare.

4. Se vor lua măsurile ce se impun încă din faza de studiu de amplasament pentru evitarea următoarelor posibile surse de poluare provenite din exploatare:

- vibrații directe transmise prin fundații sau calcane;

- zgomot aerian propagat în exterior, care nu trebuie să depășească nivelul de zgomot maxim acceptat pentru traficul stradal, iar la nivelul clădirilor învecinate nu trebuie să depășească lmitele normate, în funcție de destinația clădirilor

- noxele degajate în atmosferă nu trebuie să afecteze aerul, solul sau apele freatice peste concentrațiile admise prin normele în vigoare.

SPAȚII ANEXĂ

5. Birourile de exploatare (postul de plată, biroul paznicului, birourile personalului parcajului, serviciul mobil de pompieri) se pot amplasa în interiorul parcajului cu condiția separării lor corespunzătoare prin pereți, iar ventilarea lor să fie independentă de ventilarea parcajului.

6. Posturile de plata și cele de supraveghere din parcaj se proiectează și amplasează într-un mod care să permită executarea operațiunilor din interiorul biroului. Din punctul de vedere al noxelor, se vor lua măsurile ce se impun din legislația privind protecția muncii.

7. Se va avea în vedere să se realizeze o bună ventilare pentru birourile de supraveghere și în special postul de plată amplasat de obicei la ieșirea din parcaj. Dacă există riscul de migrare a aerului poluat din parcaj în aceste birouri, se va adopta un regim de ventilare în suprapresiune în raport cu cel din parcaj.

8. Spațiile tehnice adiacente parcajului, care pot prezenta pericol de incendiu sau de explozie se vor separa de acesta prin elemente rezistente la foc, având golurile funcționale protejate corespunzător.

INSTRUCȚIUNI DE SIGURANȚĂ ÎN EXPLOATARE

9. Instrucțiunile de exploatare însoțite de schema de circulație auto și evacuare persoane se elaborează de către proiectant și se cuprind în registrul de exploatare. Se afișază în spațiile tehnice și interiorul parcajului în locuri în care persoanele care își încredințează autoturisme pentru staționare pot lua cunoștință de acestea (ieșiri din parcaj, scări etc.).

10. Instrucțiunile vor preciza în special măsurile de urgență care se iau în cazurile de depășire a valorilor limită admise pentru concentrațiile de substanțe poluante în atmosfera parcajului, în caz de incendiu, precum și interdicțiile care trebuiesc respectate.

11. Instrucțiunile vor preciza modul de acționare obligatoriu în următoarele cazuri:

a. depășirea valorilor admise pentru oxid de carbon:

- la 100 ppm - creșterea debitelor de ventilare și eventual modalitatea de intervenție a responsabilului parcajului;

- la 200 ppm - închiderea accesului în compartimentul de parcaj afectat, oprirea motoarelor autovehiculelor care circulă în tot parcajul sau numai parțial, după caz;

b. în caz de incendiu:

- regulile de acțiune a personalului în caz de incendiu, cuprinzând semnalizarea incendiului, alarmarea personalului, alertarea pompierilor, avertizarea persoanelor aflate în parcaj și evacuarea acestora, închiderea compartimentelor antifoc, oprirea parțială sau totală a ventilării, localizarea și stingerea incendiului;

- responsabilitățile fiecărui angajat.

ÎNTREȚINERI ȘI VERIFICĂRI PERIODICE

12. Responsabilitatea efectuării întreținerilor periodice, precum și a verificării aspectelor legate de siguranța în exploatare a parcajelor precum și verificarea periodică, a întreținerii curente a modului în care se comportă elementele structurii de rezistență precum și mijloacele de prevenire și stingere a incendiilor și de protecție la coroziune (vopsitorii, pardoseli etc.), după cum este prevăzut de către proiectant în caietul de sarcini, revine nemijlocit beneficiarului.

13. Se vor efectua cel puțin următoarele verificări:

- Instalațiile electrice se vor verifica funcțional la punerea lor în exploatare, urmând a fi reverificate la fiecare cinci ani de un serviciu sau societate specializată, dar vor fi permanent supravegheate și întreținute de personalul calificat, angajat permanent al parcajului.

- Funcționarea ventilatoarelor, a tubulaturii aferente instalației de ventilare precum și totalitatea circuitelor și aparatelor de comandă a acesteia vor fi verificate și întreținute de personal calificat.

- Instalația de ventilare va fi controlată cel puțin o dată pe an de servicii specializate, iar aparatele de control automat al valorii factorilor poluanți vor fi supuse unui program de întreținere și etalonare periodică.

- Instalația de încălzire se va verifica cel puțin o data pe an, cu precădere înaintea începerii sezonului rece.

14. Întreaga instalație de semnalizare a incendiului va fi verificată funcțional periodic și controlată de personal calificat cel puțin o dată pe an. Toate mijloacele de luptă împotriva incendiului aflate în parcaj ca echipare și dotare, vor fi controlate cel puțin o dată pe an, iar dispozitivele mecanice sau electromecanice de limitare a propagarii focului sau de desfumare vor fi probate funcțional de cel puțin două ori pe an, menținându-se permanent în funcțiune.

REGISTRUL DE EXPLOATARE

15. Proprietarul sau concesionarul parcajului, este obligat să întocmească și să actualizeze zilnic registrul de exploatare al parcajului.

16. Registrul de exploatare va fi pus oricând la dispoziția reprezentanților legali abilitați cu controlul parcajelor sau a inspectorilor de teren ai pompierilor, urmând a fi completat zilnic. Registrul va cuprinde în special:

- numele responsabilului de parcaj;

- instrucțiunile de exploatare aprobate de forurile în drept;

- programul actualizat de urmărire și verificare funcțională a dotărilor și dispozitivelor ce vizează siguranța la foc și în exploatare a parcajului;

- încercările funcționale și rezultatele lor, după cum sunt specificate în prezentul normativ.

- incidentele survenite în exploatarea instalației de ventilare, folosirea semnalelor sonore precum și, într-o manieră generală, toate activitățile sau acțiunile efectuate în ceea ce privește siguranța imobilului.

ANEXA Nr. IV.5

TEHNOLOGII DE PARCARE

Figura 1 - NIVEL DECALAT

Figura 2 - NIVEL VALURI

Figura 3 - RAMPE DE PARCARE

Figura 4 - NIVEL PLAT

ANEXA Nr. IV.6

GEOMETRIA PARCĂRII

IV.6.1. Dimensiuni - cf. Fig. 6.1 și Tabel 6.1.

Figura 6.1. - AUTOTURISMUL STANDARD

Tabelul 6.1.

DIMENSIUNI ȘI PERFORMANȚE (mm) INDEX Autoturisme europene Autoturisme mari (SUA)
Lungime A 4750 5500
Lățime B 1800 2030
Înălțime C 1700 1630
Deschiderea ușii D 500 NEPRECIZAT
Ampatament E 2900 3250
Consolă față F 900 890
Consolă spate G 1100 1350
Rază bracaj la roata exterioară H 6500 6550
Rază bracaj la roata interioară I 5600 NEPRECIZAT
Rază bracaj între pereți J 7000 7010
Garda la sol K 100 125

IV.6.2 Dimensiuni minime și dispunere geometrică

Elementele dimensionale ce sunt descrise în continuare pot să nu corespundă necesităților pentru parcajele aferente unor dotări urbane specifice, cum ar fi centre comerciale, gări și aeroporturi, centre sportive și de recreere etc., în care sunt posibil de manevrat bagaje (cu sau fără ajutorul cărucioarelor de transport) sau echipament de orice natură.

IV.6.2.1. Categorii de locuri de parcare

Într-un parcaj, funcție de dimensiunile locurilor de parcare și a căilor de acces, se admit 3 (trei) categorii de locuri.

Se consideră că un parcaj este corespunzător cerințelor prezentei norme atunci când dimensiunile locurilor de parcare sunt mai mari sau cel puțin egale cu dimensiunile precizate în continuare.

Unele din dimensiunile normate sau recomandate vor putea fi reduse zonform tabelului 6.2.1.

Tabel 6.2.1.

Categoria locului de parcare Număr de locuri (%) Dimensiuni Reduceri admisibile* (cm )
1 80 Oricare dimensiune -
2 10 Lățimi ale locurilor de parcare 10
sau
Lungimea unui loc dc parcare plus lațimea de circulație care îl deservește 50
Diverse (obstacole la spatele locului de parcare și retrageri ale stâlpilor ) 10
3 10** Lățimi ale locurilor de parcare 10
sau
Lungimea unui loc de parcare plus lațimea de circulație care îl deservește 150
Diverse (obstacole la spatele locului de parcare și/sau retrageri ale stâlpilor) 20
*) În măsura în care aceste dimensiuni nu afectează funcționalitatea generală a construcției.
**) Cel mult 10 locuri pe nivelul de parcare.

NOTĂ la Tabel 6.2.1.

1. Dacă un potențial loc de parcare nu are forma regulată, Se pornește de la premiza că i se poate înscrie un dreptunghi cu dimensiunile din tabelul 6.2.2. și 6.2.3.

2. Atunci când un loc de parcare se conformează unora din dimensiuni, care îl fac inscriptibil într-unul din categoriile mai sus menționate dar nu în totalitate, locul de parcare se încadrează în categoria inferioară în care poate fi încadrat.

IV.6.2.2. Geometria platformelor de staționare

Tabel 6.2.2. Dimensiuni și unghiuri ale locurilor de parcare

Unghiul de parcare in raport cu calea de circulație (grade) Lățimea căii de circulație - (m)**** Lungimea locului de parcare (m) Lățimea locului de parcare (m)
sens unic [ dublu sens *****
90 5,00 5,00 5,00* 2,30**
75 4,50 5,00 5,10* 2,25**
60 4,00 5,00 5,15* 2,25**
45 3,50 5,00 4,80* 2,20**
0 (paralel) 3,50 4,50 5,00 2,50 (stânga)***
2,00 (dreapta)***
*) Dimensiunea este măsurată perpendicular pe calea de circulație. Vezi Fig. 6.2.3.3.a÷6.2.3.7.
**) Dimensiunea măsurată perpendicular pe axa locului de parcare.
***) Vezi figura 6.2.3.7.
****) În cazul în care unghiurile de parcare sunt diferite pe cele două laturi ale unei căi de circulație, se folosește lățimea de circulație corespunzătoare celui mai mare unghi de parcare
*****) În cazul în care circulația pe calea de acces la locurile de parcare se face în dublu sens, iar numărul de locuri de parcare pe care le alimentează este mai mare de 20, lățimea căii de circulație corespunzătoare unghiului de parcare cel mai măre se va majora cu 20%, dar nu va fi mai mică de 5,00 m.

NOTĂ:

1. Sunt utilizabile ca limite pentru măsurarea locurilor de parcare:

• fața pereților;
• axul fâșiei vopsite ce delimitează locurile de parcare între ele sau de calea de circulație;
• linia separatoare între culorile vopsitoriei pardoselii folosiie pentru marcarea acelorași limite mai sus mentionate;
• orice alt element de construcție sau protecție ce matenalizează aceleași limite.

Tabel 6.2.3. Variația lățimii locului de parcare la staționarea lângă elemente de construcție

Distanța stâlpului și marginea căii de circulație (cm)* Valoarea cu care se mărește lățimea locului de parcare (cm)**
65 0
40 10
25 15
*) Pentru alăturarea de alte elemente de construcție sau obstacole, se vor respecta dimensiunile din Fig: 6.2.3.1, 6.2.3.2. și 6.2.3.7,
**) În cazul în care un loc de parcare se află situat între doi stâlpi, lățimea locului de parcare se mărețe o singură dată cu valoarea corespunzătoare stâlpului cel mai apropiat de marginea căii de circulație.

Figura 6.2.3.1. Parcarea la 90° alăturată elementelor de construcție.

Figura 6.2.3.2. Parcarea la 90° alăturată elementelor de construcție. Detaliu.

Figura 6.2.3.3.a. Parcarea la 90° - sens unic

Figura 6.2.3.3.b. Parcarea la 90° - dublu sens

Figura 6.2.3.4.a. Parcarea la 75° - sens unic

Figura 6.2.3.4.b. Parcarea la 75° - dublu sens

Figura 5.2.3.5.a. Parcarea la 60° - sens unic

Figura 6.2.3.5.b. Parcarea la 60° - dublu sens

Figura 6.2.3.6.a. Parcarea la 45° - sens unic

Figura 6.2.3.6.b. Parcarea la 45° - dublu sens

Figura 6.2.3.7.a. Parcarea longitudinală - sens unic (și dublu sens)

IV.6.2.4. Înălțimea liberă

La oricare dintre nivelele parcajului, înălțimea liberă trebuie să fie:

- minimum 2,20 m sub planșeu;

- minimum 2,05 m sub obstacole, indiferent de natura lor (grinzi, conducte de canalizare, echipamente de orice natură și elemente de semnalizare, coborâri locale ale planșeului, etc).

Rampele și căile de circulație trebuie să fie libere de orice obstacol pe toată lățimea lor și pe o înălțime de minimum 2,05 m, măsurată perpendicular pe rampă.

La racordările rampelor cu căile orizontale de circulație, înălțimea se majorează cu săgeata corespunzătoare ampatamentului vehicoleior. Pentru calculul săgeții se ia în considerare un ampatament de 3,00 m.

Partea posterioara a locurilor de parcare poate fi ocupată cu elemente de construcții sau instalații păstrându-se liber gabaritul precizat în FIG. 6.2.4.

Figura 6.2.4. Gabaritul părții posterioare a locului de parcare

NOTĂ:

Această facilitate se aplică exclusiv pentru categoria 1 precizată în Tabelul 6.2.1., fiind limitată la 40% din numărul total de locuri din parcaj.

IV.6.3. Căi de circulație și rampe

Căile de circulație și rampele de acces între, niveluri, cu excepția zonelor de staționare și a zonelor de plată pentru staționare, vor avea lățimile precizate în tabelul 4.6.3.

Tabelul 6.3.

LĂȚIMEA RAMPEI CĂILOR DE CIRCULAȚIE (m)
RaMPE DREPTE - SENS UNIC 3,00
RAMPE DREPTE - DUBLU SENS 5,50
rAMPE CURBE - SENS UNIC 4,00
RAMPE CURBE - DUBLU SINS 3,50 - FIRUL INTERIOR
+
3,00 - FIRUL EXTERIOR

NOTĂ:

• Circulațiile în curbă, amplasate pe un plan orizontal sau înclinat, vor avea raza de curbură exterioară pentru sens unic de minimum 8,50 m.
• Circulațiile în curbă, amplasate pe un plan orizontal sau înclinat, vor avea raza exterioară a firului de circulație interior curbei de minimum 8,50 m.
• În cazul rampelor elicoidale razele se măsoară în proiecție orizontala.

• Daca rampele de circulație în dublu sens sunt prevăzute cu insulă de separare între sensuri, lățimea totală a rampei se mărește cu lățimea insulei de separare între sensuri.

IV.6.4. Fanta planșeelor de staționare

Înclinarea axului longitudinal pe locul de parcare va fi de maximum 5%.

Panta locului de staționare pe celelalte direcții va fi de maximum 7,5%.

Panta planșeului pe locurile de staționare rezervate persoanelor handicapate va fi de maximum 1,5%.

Panta căii de circulație în dreptul zonelor de plată pentru staționare va fi de maximum 3%.

IV.6.5. Panta căilor de circulație (rampe)

Panta rampelor de circulație este de maximum 18% pentru:

- rampe drepte;

- rampe curbe - circulație în sens unic, măsurată în axa căii de circulație sau în dublu sens, măsurată în axa firului de circulație interior curbei.

Pentru rampele de circulație curbe ale parcajelor de folosință privată, se poate folosi pentru calculul lățimii pantei și veziabacul din Figura 6.5.

Figura 6.5.

NOTĂ:

Lățimea minimă se stabilește în funcție de raza exterioară a căii și de panta rampei avută în vedere.

Pe ultimii 4,00 m ai rampei de ieșire din parcaj, măsurați de la aliniamentul fațadei parcajului, panta căii de circulație carosabilă va fi de maximum 5%. Această prevedere nu se aplică rampelor ce debușează direct în căile de circulație carosabilă; acestea vor avea o rugozitate pronunțată a căii de rulare și se vor lua măsuri de protecție la înzăpezire și îngheț.

Conformarea acestor rampe se va face după cum este indicat în Fig. 6.6.

Figura 6.6. Ieșirile în căile de circulație adiacente parcajelor (dimensiuni în metri)

IV.6.7. Racordarea rampelor

Rampele de circulație carosabilă se racordează la platformele de staționare sau la porțiunile de circulație cu altă pantă cu razele de curbă, diferite pentru amonte și aval, după cum sunt precizate în figura 6.7.

Figura 6.7. Racordarea pantelor

NOTĂ:

Razele de racordare se măsoară în axul rampei sau în axul firului de circulație cel mai defavorizat, după caz.

Acest document poate avea modificări ulterioare. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

;
se încarcă...