Comitetul de Inițiativă Legislativă

Inițiativa legislativă a cetățenilor potrivit Legii nr. 189/1999 privind expunerea de motive privind Statutul de autonomie al Ținutului Secuiesc (Szekelyfold - Terra Siculorum) din 26.01.2017

Modificări (...)

Text publicat în M.Of. al României.

În vigoare de la 26 ianuarie 2017

Acest document poate avea modificări ulterioare. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Cumpără forma actualizată

sau autentifică-te

  •  

Ținutul Secuiesc (Szekelyfold - Terra Siculorum) este o regiune istorică cu un trecut aparte, care s-a bucurat de o largă autonomie, indiferent de statul din care făcea parte de a lungul secolelor trecute, chiar și la începutul erei comuniste, până la reorganizarea administrativă a României din anul 1968.

Principiul subsidiarității este unul unanim recunoscut, una dintre valorile de bază ale tuturor țărilor Europei, îmbrățișat și de România prin ratificarea Cartei europene a autonomiei locale, încă din anul 1997. Aceasta presupune ca comunitățile locale să aibă un cuvânt important în privința treburilor care prezintă interes pentru ele. O astfel de problemă este reorganizarea administrativă a țării, care este pe agenda publică de ani de zile și cu privire la care un număr de 62 de consilii locale, reprezentând aproape jumătate din locuitorii celor 149 de comune și orașe care se găsesc pe teritoriul Ținutului Secuiesc (Szekelyfold - Terra Siculorum), și-au expus punctul de vedere, solicitând formarea unei regiuni administrative care să cuprindă exact aceste 149 de comune și orașe.

Văzând că acest proces trenează de multă vreme, considerăm că ar fi utilă implementarea unui proiect-pilot, care să demonstreze că regionalizarea chiar este o soluție și pentru România. Asta devine și mai evident dacă ținem cont de faptul că regionalizarea întregii țări presupune modificarea Constituției, un proces destul de anevoios, pe când crearea regiunii propusă de noi prin proiectul de lege anexat nu presupune acest lucru, putând fi realizat în limitele actualei constituții, în baza art. 117 alin. (3), care stipulează: "Autorități administrative autonome se pot înființa prin lege organică."

Este totodată o evidență că existența regiunii administrate de responsabili aleși prin vot universal și învestiți cu responsabilități efective permite o administrare eficace și, în același timp, aproape de cetățeni.

Suntem conștienți, pe de altă parte, de faptul că regiunea reprezintă un nivel de putere adecvat în vederea realizării efective a subsidiarității.

În altă ordine de idei trebuie să menționăm că în Ținutul Secuiesc (Szekelyfold - Terra Siculorum) s-a desfășurat un referendum (chiar dacă neoficial), în cadrul căruia 99,8% din participanți (peste 210.000 de persoane cu drept de vot) s-au pronunțat în favoarea creării unei regiuni administrative cu prerogative sporite, menite a prezerva valorile, cultura, tradițiile și identitatea acestei regiuni.

Dorim să remarcăm totodată că regionalizarea nu trebuie să se realizeze în detrimentul autonomiei colectivităților locale și că trebuie, dimpotrivă, să fie însoțită de măsuri care vizează protecția acestora bazată pe deplina respectare a drepturilor dobândite prin Carta europeană a autonomiei locale. Mai mult decât atât, trebuie avut în vedere și faptul că, cu ocazia aderării la Consiliu Europei, România s-a angajat să își bazeze politica față de minorități pe principiile Recomandării 1201 (1993) a CE, care în articolul 11 stipulează că:

"

În regiunile unde sunt majoritare, persoanele aparținând unei minorități naționale au dreptul de a dispune de administrații locale autonome adecvate sau de un statut special, corespunzător situației istorice și teritoriale specifice și conforme cu legislația națională a statului" (sursa: http://www.dri.gov.ro/en/recomandarea-nr-1201-cu-referire-la-un-protocol-aditional-la-conventia- europeana-a-drepturilor-omului-privind-drepturile-persoanelor-apartinand-minoritatilor-nationale/).

Nu trebuie ignorat nici faptul că recunoașterea autonomiei regionale implică loialitatea față de stat, ale cărui regiuni evoluează prin respectarea suveranității și a integrității teritoriale, deci crearea unei regiuni autonome Ținutul Secuiesc (Szekelyfold - Terra Siculorum) ar contribui la coeziunea teritorială a României. Astfel autonomia Ținutului Secuiesc (Szekelyfold - Terra Siculorum) nu lezează nici integritatea teritorială a României, nici suveranitatea națională.

Ținând cont de toate acestea, noi, subsemnații, propunem spre adoptare Parlamentului României prezenta propunere legislativă.

Gheorgheni, 11 noiembrie 2016.

Arus Zsolt Istvan Baico Zsigmond Czink Attila Cziriak Karoly
Elekes-Jozsa Martin Kercso Attila Kolcsar Gheza Kovacs Laszlo
Marton Csaba Takacs Jozsef

INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ
Statutul de autonomie al Ținutului Secuiesc
(Szekelyfold - Terra Siculorum)

Preambul

Considerând că dreptul cetățenilor de a participa la gestionarea problemelor publice face parte din principiile democratice comune ale tuturor statelor membre ale Consiliului Europei și că regiunea favorizează exercitarea acestui drept,

convinși fiind de faptul că existența regiunii administrate de responsabili aleși prin vot universal și învestiți cu responsabilități efective permite o administrare eficace și, în același timp, aproape de cetățeni,

convinși că principiului subsidiarității constituie o contribuție importantă la edificarea democrației în Europa,

conștienți de faptul că regiunea reprezintă un nivel de putere adecvat în vederea realizării efective a subsidiarității, unul dintre principiile fundamentale ce trebuie respectate atât în vederea integrării europene, cât și în propria organizare specifică a statelor participante la acest proces,

afirmând că regionalizarea nu trebuie să se realizeze în detrimentul autonomiei colectivităților locale și că trebuie, dimpotrivă, să fie însoțită de măsuri care vizează protecția acestora bazată pe deplina respectare a drepturilor dobândite prin Carta europeană a autonomiei locale,

afirmând că recunoașterea autonomiei regionale implică loialitatea față de stat ale cărei regiuni evoluează prin respectarea suveranității și a integrității teritoriale,

considerând că regiunea, ca o componentă esențială a statului, stă mărturie, prin identitatea sa, la diversitatea Europei, contribuie la îmbogățirea culturii acesteia într-un climat de respectare a tradițiilor conform istoriei sale,

conștienți de faptul că legăturile interregionale și transfrontaliere constituie un aport prețios și indispensabil la edificarea Europei,

recunoscând că în procesul de organizare a instituțiilor europene adecvate, la elaborarea și realizarea politicilor europene trebuie avută în vedere existența regiunilor în cadrul statelor europene și favorizată prezența regiunilor în aceste instituții,

afirmând că aceste principii presupun existența unui nivel de putere regională dispunând de organisme de decizie, democratic constituite și beneficiind de o largă autonomie privind competențele, modalitățile de exercitare ale acestora din urmă, precum și mijloacele necesare în vederea împlinirii misiunii lor,

afirmând că "autonomia teritorială" reprezintă un aranjament aplicat în interiorul statelor suverane, prin care locuitorii unor regiuni obțin competențe, respectiv puteri mărite, care reflectă situația lor geografică specifică și care protejează și promovează tradițiile lor culturale și religioase, păstrarea și dezvoltarea identității lor naționale,

considerând că autonomia Ținutului Secuiesc (Szekelyfold - Terra Siculorum) nu lezează nici integritatea teritorială a României, nici suveranitatea națională și afirmând totodată că autonomia acestei regiuni se bazează pe dreptul la autodeterminare internă a comunităților, pe principiul subsidiarității și al autoadministrării,

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

CAPITOLUL I Dispoziții generale

Art. 1. -

(1) Ca expresie a identității sale istorice, în scopul asigurării egalității de șanse a cetățenilor și protecției identității naționale maghiare, locuitorii Ținutului Secuiesc se constituie în comunitate autonomă.

(2) Ordinea administrativă a Ținutului Secuiesc se bazează pe condițiile geografice, economice, sociale și culturale, pe dezideratul istoric al populației acestuia privind asigurarea autonomiei.

(3) Aspirația locuitorilor regiunii la autonomie are ca obiectiv participarea democratică a cetățenilor la viața societății, la dezvoltarea economico-socială, la sprijinirea și ocrotirea realizării intereselor teritoriale.

(4) Autonomia comunității reprezintă dreptul și capacitatea efectivă a colectivității majoritare autohtonă a ținutului istoric de a dispune de prerogativele de autoadministrare și de unele prerogative de ordin statal, în scopul preluării sub propria ei responsabilitate și în interesul întregii colectivități a unei părți importante a problemelor de interes public, în conformitate cu principiul subsidiarității.

Art. 2. -

Ținutul Secuiesc devine o regiune autonomă cu personalitate juridică în cadrul României:

a) competențele regiunii sunt stabilite prin prezentul statut al regiunii, de lege sau de dreptul internațional;

b) competențele specifice ale regiunii nu pot fi puse în discuție sau limitate decât prin lege sau aplicând dreptul internațional;

c) regiunea are dreptul de decizie și de gestionare în domeniile care aparțin competențelor sale specifice. Acest drept include adoptarea și exercitarea unei politici proprii regiunii;

d) în limitele legii, este de dorit transferarea în competența regiunii și a unor sarcini care aparțin unor competențe naționale. Regiunea trebuie să dispună de mijloacele necesare realizării acestui scop.

Art. 3. -

Autonomia regiunii nu afectează integritatea teritorială și suveranitatea statului român. Cu respectarea acestui principiu:

a) competențele, în limitele prezentului statut, pot fi delegate regiunii de către alte nivele de administrare;

b) delegarea de competență trebuie să fie clar definită. Mijloacele materiale și financiare, care permit punerea în aplicare efectivă a acestor competențe adiționale, trebuie să fie asigurate în mod adecvat pe parcursul actului de împuternicire;

c) organele însărcinate cu punerea în aplicare a acestor competențe trebuie să se bucure, atât cât este posibil și în limitele legii, de libertatea de a-și adapta exercitarea acestora la condițiile specifice regiunii și la structurile sale organizatorice, cu o preocupare deosebită pentru eficacitate și conform doleanțelor locuitorilor regiunii.

Art. 4. -

Teritoriul regiunii autonome cuprinde actualele județe Covasna și Harghita, precum și scaunul istoric Mureș (Marosszek) care aparține județului Mureș. Anexa nr. 1. cuprinde limitele teritoriale ale Ținutului Secuiesc, precum și localitățile aparținătoare acestuia. Scaunele sunt teritorii tradiționale secuiești.

a) Scaunul Kezdi (Kezdiszek), care cuprinde localitățile aparținătoare, având reședința la Târgu Secuiesc (Kezdivasarhely);

b) Scaunul Orbai (Orbaiszek), care cuprinde localitățile aparținătoare, având reședința la Covasna (Kovaszna);

c) Scaunul Sepsi (Sepsiszek), care cuprinde localitățile aparținătoare, având reședința la Sfântu Gheorghe (Sepsiszentgyorgy);

d) Scaunul Ciuc (Csikszek), care cuprinde localitățile aparținătoare, având reședința la Miercurea-Ciuc (Csikszereda);

e) Scaunul Odorhei (Udvarhelyszek), care cuprinde localitățile aparținătoare, având reședința la Odorheiu Secuiesc (Szekelyudvarhely);

f) Scaunul Gheorgheni (Gyergyoszek), care cuprinde localitățile aparținătoare, având reședința la Gheorgheni (Gyergyoszentmiklos);

g) Scaunul Mureș (Marosszek), care cuprinde localitățile aparținătoare, având reședința la Târgu Mureș (Marosvasarhely);

h) Scaunul Micoloșoara-Brăduț (Miklosvar-Bardoc) (Miklosvar-Bardocszek), care cuprinde localitățile aparținătoare, având reședința la Baraolt (Barot).

Art. 5. -

(1) Autonomia regională se exercită de Consiliul de Autoadministrare, autoritate publică regională aleasă prin vot universal, egal, direct secret și liber exprimat, precum și de Comisia de Autoadministrare desemnată de acesta.

(2) Dispozițiile alin. (1) nu aduc atingere dreptului de a recurge la consultarea prin referendum sau orice altă formă de participare a cetățenilor la treburile publice, în condițiile legii.

Art. 6. -

Sediul instituțiilor din Ținutul Secuiesc va fi stabilit de autoritatea deliberativă aleasă a regiunii autonome.

Art. 7. -

(1) Consiliul de Autoadministrare este instituția prin care ia ființă Ținutul Secuiesc.

(2) Atribuțiile Consiliului de Autoadministrare sunt stabilite de prezentul statut de autonomie și de locuitorii Ținutului Secuiesc, iar cadrul exercitării acestora este stabilit de către Consiliul de Autoadministrare, în conformitate cu prevederile prezentului statut, respectiv legislația internă și internațională.

Art. 8. -

(1) În conformitate cu prezentul statut de autonomie și în concordanță cu legile statului, autonomia Ținutului Secuiesc se referă la toți cetățenii români cu domiciliul stabil în una dintre localitățile Ținutului Secuiesc.

(2) Persoanele născute în Ținutul Secuiesc, cetățeni români, cu domiciliul în străinătate, beneficiază de asemenea de drepturile stabilite prin prezentul statut de autonomie, în măsura în care ultimul lor domiciliu din țară a fost într-o localitate din Ținutul Secuiesc.

Art. 9. -

(1) În cadrul regiunii autonome este garantată egalitatea deplină și efectivă pentru toți cetățenii.

(2) În sfera de competență a Consiliului de Autoadministrare ca autoritate publică intră crearea acelor condiții care asigură egalitatea deplină și efectivă, precum și libertatea persoanelor și comunităților acestora, eliminarea tuturor obstacolelor care pot zădărnici sau obstrucționa manifestarea deplină a acestora, facilitând participarea tuturor cetățenilor la viața politică, economică, culturală și socială.

(3) Nu constituie discriminare adoptarea de către Consiliul de Autoadministrare a unor măsuri speciale pentru păstrarea și dezvoltarea identității naționale a comunităților române din Ținutul Secuiesc, în limitele legii.

Art. 10. -

(1) În Ținutul Secuiesc limba maghiară are același statut ca și limba oficială a statului.

(2) Autoritățile regiunii autonome, ale scaunelor secuiești aparținătoare și autoritățile administrației publice locale vor asigura folosirea oficială și firească a ambelor limbi, adoptând reglementările necesare pentru cunoașterea acestora, creând toate condițiile care garantează egalitatea lor deplină.

(3) În acele localități ale regiunii autonome în care cetățenii aparținând altor comunități naționale, etnice, lingvistice cu domiciliu stabil în acele localități sunt în minoritate numerică, dar depășesc o sută în comună, o mie în oraș, cinci mii în municipiu, zece mii la nivelul scaunului, limba acestor comunități beneficiază de același statut ca și limba oficială a statului.

Art. 11. -

(1) Consiliul de Autoadministrare va stabili simbolurile Ținutului Secuiesc.

(2) Statutul de autonomie garantează dreptul la folosirea liberă a drapelului și simbolului fiecărui scaun secuiesc.

(3) Prezentul statut garantează folosirea liberă a simbolurilor națiunii maghiare, precum și ale comunităților naționale în minoritate numerică în Ținutul Secuiesc.

(4) În privința folosirii simbolurilor statului sunt valabile reglementările legale în vigoare.

CAPITOLUL II Înființarea și desființarea regiunii autonome

Art. 12. -

Regiunea autonomă Ținutul Secuiesc se constituie conform prezentei legi, odată cu constituirea Consiliului de Autoadministrare, autoritate administrativă autonomă înființată conform art. 117 alin. (3) din Constituția României, în baza prevederilor prezentului statut ca lege organică, prin alegeri libere și generale, prin votul secret și direct al cetățenilor cu drept de vot având domiciliul stabil pe teritoriul regiunii autonome.

Art. 13. -

Statutul de regiune autonomă a Ținutului Secuiesc se poate desființa numai prin referendum organizat în Ținutul Secuiesc.

Art. 14. -

(1) Prezentul statut de autonomie se adoptă prin lege de către Parlamentul României.

(2) Statutul de autonomie al Ținutului Secuiesc, adoptat prin lege, se aprobă prin referendum de către cetățenii Ținutului Secuiesc.

Art. 15. -

În cazul modificării Statutului de autonomie trebuie respectate prevederile stabilite în art. 125.

Art. 16. -

Autoadministrarea Ținutului Secuiesc se exercită prin Consiliul de Autoadministrare ales prin alegeri libere și generale, prin votul secret și direct al cetățenilor cu drept de vot având domiciliul stabil pe teritoriul regiunii autonome.

Art. 17. -

Autoadministrarea Ținutului Secuiesc și Statutul său de autonomie pot fi desființate numai prin referendum organizat în Ținutul Secuiesc.

CAPITOLUL III Autoritățile Ținutului Secuiesc

Art. 18. -

a) Autoritățile regiunii autonome:

- Consiliul de Autoadministrare;

- Comisia de Autoadministrare;

- Președintele Ținutului Secuiesc.

b) Autoritățile scaunelor:

- Consiliul Scaunal;

- Comisia Scaunală;

- Președintele Scaunului.

c) Autoritățile locale:

- Consiliul Comunal;

- Consiliul Orășenesc;

- Consiliul Municipal;

- Primar.

SECȚIUNEA I Consiliul de Autoadministrare al Ținutului Secuiesc

Art. 19. -

Consiliul de Autoadministrare este autoritatea administrativă autonomă a Ținutului Secuiesc.

Art. 20. -

(1) Consiliul de Autoadministrare se compune din consilierii regionali aleși pe o perioadă de 4 ani prin alegeri libere și generale, prin vot secret și direct.

(2) Numărul consilierilor în Consiliul de Autoadministrare este de 77. Numărul mandatelor ce revin circumscripțiilor electorale se calculează în baza datelor ultimului recensământ al populației.

(3) Simultan cu alegerea consilierilor în Consiliul de Autoadministrare are loc și alegerea consilierilor în consiliile scaunelor, în consiliile locale, alegerea președintelui Ținutului Secuiesc, a președinților scaunelor și a primarilor.

(4) Referitor la alegerea președintelui Ținutului Secuiesc, a președinților scaunelor, a primarilor și a consilierilor, sunt valabile prevederile Legii nr. 70/1991, modificate, privind alegerile locale.

(5) Alegerea președintelui Ținutului Secuiesc, a președinților scaunelor se face în conformitate cu prevederile legale.

Art. 21. -

Principiile de bază ale funcționării Consiliului de Autoadministrare sunt:

a) Consiliul are competența de a apăra interesele cetățenilor Ținutului Secuiesc, de a exercita democrația reprezentativă în interesul acestora și de a administra regiunea;

b) exercită competențe ce îi revin din descentralizarea competențelor;

c) asigură caracterul public al ședințelor Consiliului;

d) garantează caracterul public al bugetului regiunii;

e) aplică și respectă legalitatea.

Art. 22. -

Competențele administrative-decizionale ale Consiliului de Autoadministrare se referă la:

a) organizarea instituțiilor proprii;

b) adoptarea deciziilor valabile în regiune, competență ce derivă din caracterul juridic special al Statutului de Autonomie al Ținutului Secuiesc;

c) cultura;

d) învățământul;

e) folosirea limbii materne;

f) tradițiile istorice, artistice, arhitectonice, arheologice, științifice;

g) problemele sociale;

h) domeniul mass-media;

i) administrarea patrimoniului de stat de interes regional;

j) introducerea taxelor și impozitelor regionale;

k) autonomia financiară a Ținutului Secuiesc;

l) reprezentarea Ținutului Secuiesc.

Art. 23. -

Deciziile Consiliului de Autoadministrare la care se referă art. 22. lit. b) se emit în următoarele domenii, respectând legislația în vigoare:

a) ordinea interioară privind instituțiile și personalul acestora;

b) ordinea interioară privind organismele scaunelor secuiești;

c) stabilirea hotarelor unităților administrativ-teritoriale ale regiunii, înființarea de noi comune;

d) exproprierea de interes public, care nu afectează în mod direct statul și nici sfera de competență a scaunelor;

e) administrarea cărții funciare;

f) apărarea contra incendiilor;

g) sănătate;

h) ordinea privind activitatea camerelor de comerț;

i) înființarea și supravegherea societăților comerciale proprii;

j) cooperative de credit asigurări de bunuri;

k) servicii publice de interes regional;

l) în vederea asigurării ordinii publice, supravegherea și controlul structurilor regionale ale poliției comunitare și colaborarea cu structurile Poliției;

m) mineritul, industria energetică;

n) producerea și utilizarea de energie de interes local;

o) agricultura;

p) silvicultura, regimul vânatului;

q) protecția mediului;

r) transport de persoane și de mărfuri de interes local;

s) informare în masă.

Art. 24. -

În sfera de competență a Consiliului de Autoadministrare intră, de asemenea, protecția socială și asigurările sociale, domenii în care poate emite decizii valabile în regiune și poate crea instituții proprii.

Art. 25. -

Consiliul de Autoadministrare poate înființa, în propria sa competență, organe pentru asigurarea ordinii publice, corespunzător prevederilor legale, în cazurile nereglementate în Constituție.

Art. 26. -

Consiliul de Autoadministrare are în responsabilitate completarea reglementărilor legale referitoare la emisiunile de radio și de televiziune cu prevederi specifice.

Art. 27. -

Consiliul de Autoadministrare are putere decizională pe întreg teritoriul Ținutului Secuiesc, conform competențelor conferite de prezentul statut, respectiv legislației în vigoare.

Art. 28. -

Consiliul de Autoadministrare poate solicita ca Guvernul să îi atribuie sau să îi încredințeze competențe ce nu sunt reglementate în prezentul statut de autonomie.

Art. 29. -

În termen de 30 de zile de la înființare Consiliul de Autoadministrare elaborează și aprobă Regulamentul de funcționare. În această perioadă de timp activitatea Consiliului este condusă de președintele Ținutului Secuiesc.

SECȚIUNEA II Comisia de Autoadministrare a Ținutului Secuiesc

Art. 30. -

(1) Comisia de Autoadministrare este organul executiv al regiunii.

(2) Președintele Comisiei de Autoadministrare este numit de președintele Ținutului Secuiesc.

(3) Membrii Comisiei de Autoadministrare sunt desemnați la propunerea președintelui Comisiei, în termen de 30 de zile de la numirea sa de către Consiliul de Autoadministrare, prin vot secret pe o perioadă de 4 ani. În această perioadă, în cazul unui vot de neîncredere, membrul Comisiei poate fi eliberat din funcție de către președintele Ținutului Secuiesc, în conformitate cu reglementările prevăzute în Regulamentul de funcționare.

(4) Membrii Comisiei de Autoadministrare sunt numiți în funcție de președintele Ținutului Secuiesc.

Art. 31. -

Regulamentul de funcționare și modul de organizare al Comisiei de Autoadministrare este elaborat de Consiliul de Autoadministrare și se aprobă în aceeași ședință și înainte de votarea membrilor Comisiei.

Art. 32. -

Competențele executive ale Comisiei de Autoadministrare cuprind:

a) aplicarea, controlul, executarea ordonanțelor adoptate de Consiliul de Autoadministrare;

b) funcționarea organelor proprii de autoadministrare;

c) inițierea proiectelor de decizie;

d) încadrarea și avansarea în cadrul instituțiilor proprii;

e) controlul asupra serviciilor publice de interes regional, asupra activității instituțiilor publice, ale societăților comerciale cu capital de stat și de interes regional;

f) administrarea domeniului public și privat al regiunii;

g) administrarea domeniului public și privat de stat de interes regional;

h) înființarea și administrarea societăților comerciale proprii;

i) exercitarea competențelor în domeniul finanțelor;

j) elaborarea și executarea bugetului autonom al regiunii;

k) planificarea și facilitarea dezvoltării economice a regiunii;

l) aplicarea politicii fiscale, financiare și comerciale a regiunii;

m) înființarea, respectiv desființarea instituțiilor publice ale regiunii;

n) supravegherea și controlul activității poliției comunitare, colaborarea cu celelalte organele polițienești;

o) încheierea contractelor internaționale referitoare la regiune, realizarea și aplicarea colaborărilor interregionale,

p) garantarea folosirii libere a limbilor cu statut egal în regiune;

q) funcționarea sistemului de învățământ de stat și în cadrul acestuia a sistemului de învățământ în limba maghiară;

r) alte domenii privind colectivitatea regiunii;

s) aplicarea legilor statului.

Art. 33. -

Comisia de Autoadministrare poate dispune, înființa și susține posturi proprii de televiziune și de radio, orice mijloc de comunicare în masă care contribuie la realizarea obiectivelor sale.

Art. 34. -

(1) Comisia de Autoadministrare are în competență numirea funcționarilor publici în funcții de conducere.

(2) Ocuparea acestor funcții se face prin concurs în condițiile stabilite în statutul funcționarilor publici. Este interzisă orice formă de discriminare pe bază de origine etnică, religioasă sau de domiciliu.

(3) Funcționarii publici din Ținutul Secuiesc trebuie să cunoască, pe lângă limba oficială a statului, și limba maghiară, iar în unitățile administrativ-teritoriale ale regiunii, în care sunt satisfăcute condițiile prevăzute în art. 10 alin. (3) al prezentului statut, și limba comunității naționale în cauză.

Art. 35. -

Comisia de Autoadministrare în domeniile aparținând exclusiv sferei de competență poate încheia convenții cu alte colectivități autonome, poate colabora cu alte regiuni în domeniul cultural, economic, social. Aceste convenții și colaborări vor fi aduse la cunoștința Guvernului României.

Art. 36. -

Comisia de Autoadministrare răspunde în fața Consiliului de Autoadministrare, fără ca acest lucru să limiteze răspunderea personală a membrilor Comisiei.

SECȚIUNEA III Președintele Ținutului Secuiesc

Art. 37. -

(3) Președintele Ținutului Secuiesc reprezintă regiunea.

(4) Președintele Ținutului Secuiesc este ales de către cetățenii Ținutului Secuiesc prin alegeri libere și generale, prin vot secret și direct pentru o perioadă de 4 ani, în conformitate cu prevederile art. 20 din prezentul statut.

Art. 38. -

Nicio persoană nu poate îndeplini funcția de președinte al Ținutului Secuiesc pe o perioadă mai mare de două mandate.

Art. 39. -

Președintele Ținutului Secuiesc poate renunța la învestitură printr-o declarație înaintată Consiliului de Autoadministrare. Demisia devine valabilă în momentul în care Consiliul de Autoadministrare ia act de această declarație.

Art. 40. -

(1) Consiliul de Autoadministrare al Ținutului Secuiesc poate iniția printr-o majoritate de 2/3 a voturilor membrilor săi eliberarea din funcție a președintelui Ținutului Secuiesc în cazul trădării intereselor comunității din Ținutul Secuiesc, lezării drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, neîndeplinirii obligațiilor ce decurg din prezentul statut de autonomie.

(2) În baza moțiunii de cenzură adoptate, Consiliul de Autoadministrare al Ținutului Secuiesc se adresează Guvernului României ca în termen de 30 de zile de la data deciziei Consiliului de Autoadministrare să dispună organizarea alegerilor pentru funcția de președinte a Ținutului Secuiesc.

(3) În cazul în care funcția devine vacantă, desemnarea noului președinte este valabilă pentru un mandat complet.

Art. 41. -

Președintele ales al Ținutului Secuiesc se instalează în funcție în cadrul ședinței Consiliului de Autoadministrare, în ultima zi a mandatului președintelui anterior sau în cea de-a 10-a zi de la anunțarea rezultatelor alegerilor organizate pentru ocuparea postului vacant.

Art. 42. -

Mandatul președintelui ales al Ținutului Secuiesc se exercită de la depunerea jurământului:

"

Jur pe onoarea mea că voi îndeplini, cât voi putea de bine, funcția care mi s-a încredințat, voi reprezenta și ocroti interesele populației Ținutului Secuiesc, voi respecta legile țării și deciziile autorităților regiunii, Constituția României. Așa să mă ajute Dumnezeu!"

Art. 43. -

În perioada limitării temporare a exercitării prerogativelor președintelui Ținutului Secuiesc sau în cazul în care funcția devine vacantă, până la instalarea noului președinte ales, atribuțiile acestuia revin președintelui Consiliului de Autoadministrare sau, în caz de indisponibilitate, locțiitorului acestuia.

Art. 44. -

Președintele Ținutului Secuiesc dispune de imunitate acordată demnitarilor.

Art. 45. -

Președintele Ținutului Secuiesc nu poate îndeplini alte funcții publice sau private.

Art. 46. -

Competențele președintelui Ținutului Secuiesc:

a) propune Guvernului României data desfășurării alegerilor ordinare și extraordinare organizate pe teritoriul regiunii;

b) convoacă sesiunea extraordinară a Consiliului de Autoadministrare;

c) numește președintele Comisiei de Autoadministrare;

d) numește, respectiv eliberează din funcție membrii Comisiei de Autoadministrare desemnați de către Consiliul de Autoadministrare;

e) prezidează ședința Comisiei de Autoadministrare la solicitarea președintelui acestuia;

f) contrasemnează și promulgă în termen de 20 de zile deciziile adoptate de Consiliul de Autoadministrare; nesemnarea sau nepromulgarea de către președintele Ținutului Secuiesc atrage nulitatea ordonanțelor;

g) supraveghează legalitatea ordonanțelor Consiliului Scaunal. În cazul în care consideră că actul este ilegal, în termen de 15 zile de la adoptarea acestuia se poate adresa contenciosului administrativ;

h) poate solicita din partea Curții Constituționale control prealabil de constituționalitate a proiectelor de decizii;

i) poate solicita din partea Curții Constituționale controlul în privința constituționalității actelor normative emise;

j) poate iniția referendum, în urma consultării Consiliului de Autoadministrare, privind problemele fundamentale ale regiunii, în conformitate cu Legea nr. 3/2000 privind organizarea referendumului la nivel local.

CAPITOLUL IV Autoritățile Scaunelor

SECȚIUNEA I Consiliul Scaunal

Art. 47. -

(1) Consiliul Scaunal este organul deliberativ de autoadministrare al Scaunului.

(2) Consiliul Scaunal este ales de către cetățenii cu drept de vot ai Scaunului, în conformitate cu prevederile art. 20 al prezentului statut.

(5) Consiliul Scaunal, în termen de 30 de zile de la înființare, elaborează și aprobă Regulamentul său de funcționare; în această perioadă activitatea consiliului este condusă de președintele scaunului.

(4) Numărul consilierilor aleși în Consiliul Scaunal este de 33 sau câte un consilier după fiecare 3.000 de locuitori ai Scaunului.

Art. 48. -

Competențele Consiliului Scaunal cuprind emiterea de hotărâri în următoarele domenii:

a) ordinea interioară privind instituțiile scaunale și personalul acestora;

b) aprobarea în limbile română și maghiară a denumirilor localităților, a indicatoarelor de străzi și de circulație, a celor comerciale și a reclamelor;

c) ocrotirea valorilor istorice, artistice și etnografice;

d) obiceiuri și tradiții locale;

e) activitatea instituțiilor culturale de interes scaunal;

f) sistematizare teritorială;

g) organizarea instituțiilor de autoadministrare;

h) modificarea limitelor unităților administrative-locale, la inițiativa autorităților locale;

i) apărarea ordinii publice;

j) drept de utilitate publică;

k) cooperative meșteșugărești;

l) sprijinirea construirii locuințelor, construirea locuințelor sociale;

m) asistența socială și de bunăstare;

n) școlarizare, construirea școlilor;

o) perfecționare profesională, învățământul profesional;

p) comerț;

q) piețe și târguri locale;

r) producția industrială de interes teritorial;

s) silvicultura, personal silvic;

t) vânătoarea, ocrotirea vânatului;

u) agricultura;

v) gospodărirea apelor;

w) valorificarea apelor minerale, apelor termale, stațiunilor balneare;

x) dezvoltarea și organizarea turismului pe teritoriul propriu;

y) turismul rural;

z) gospodărirea pajiștilor;

aa) ocrotirea florei și faunei;

bb) protecția mediului;

cc) ocrotirea sănătății;

dd) rețeaua de drumuri, de ape și gaze de interes local;

ee) căile de comunicații și de transport public de interes local;

ff) sistemul de căi ferate, de drumuri publice care traversează teritoriul scaunului, precum și transportul pe căi ferate, drumurile publice și prin cablu;

gg) servicii publice;

hh) personalul administrativ și de deservire publică;

ii) expropriere de interes public, în folosul public al scaunului, cu despăgubiri juste;

jj) munca voluntară de interes local;

kk) reglementarea în ansamblu a vieții economice, ținând cont de libertatea economiei de piață;

ll) sprijinirea sportului.

Art. 49. -

Consiliul Scaunal poate adopta hotărâri cu privire la controlul asupra activității poliției locale, asupra colaborării cu această instituție, cu privire la numirea, demiterea personalului, la înființarea poliției proprii, în conformitate cu reglementările în vigoare. În termen de cel puțin 3 ani, fiecare membru al corpului polițienesc trebuie să cunoască limba maghiară și limba română, iar ofițerii de poliție cel puțin o limbă de circulație internațională. Compoziția corpului polițienesc trebuie să reflecte compoziția națională a regiunii pe care o deservește.

Art. 50. -

Consiliul Scaunal asigură avantaje locuitorilor scaunului în procesul de ofertă a locurilor de muncă. Pe teritoriul scaunului este interzisă discriminarea pe bază de apartenență la o comunitate lingvistică sau națională.

Art. 51. -

Consiliul Scaunal asigură organizarea, funcționarea, controlul și îndrumarea învățământului la nivel preșcolar, elementar, liceal, postliceal și superior.

Art. 52. -

Consiliul Scaunal are în competență adoptarea hotărârilor privind informarea în masă pe teritoriul scaunului.

Art. 53. -

Competența Consiliului Scaunal este aprobarea bugetului Scaunal.

Art. 54. -

În acele domenii în care Consiliul Scaunal nu are competență, se aplică ordonanțele Consiliului de Autoadministrare al Ținutului Secuiesc, respectiv legile statului.

SECȚIUNEA II Comisia Scaunală

Art. 55. -

(1) Comisia Scaunală este organul executiv de autoadministrare al Scaunului.

(2) Președintele Comisiei Scaunale este numit de președintele Scaunului.

(3) Membrii Comisiei Scaunale sunt desemnați pe o perioadă de 4 ani prin vot secret de către Comisia Scaunală, la propunerea președintelui Comisiei, în termen de 30 de zile de la numirea acestuia. În timpul mandatului, membrii Comisiei pot fi revocați de către Consiliul Scaunal în condițiile stabilite de regulamentul de funcționare, respectiv prin vot secret pot fi desemnați noi membri ai Comisiei.

(4) Pe baza deciziei Consiliului Scaunal, membrii Comisiei Scaunale sunt numiți sau revocați din funcție de către președintele Scaunului.

Art. 56. -

Consiliul Scaunal stabilește structura organizatorică și regulamentul de funcționare a Comisiei Scaunale, care este aprobată cu ocazia votării membrilor Comisiei.

Art. 57. -

Competențele Comisiei Scaunale sunt:

a) aplicarea, controlul și executarea deciziilor Consiliului de Autoadministrare ale Ținutului Secuiesc, hotărârilor Consiliului Scaunal;

b) funcționarea propriilor organe de autoadministrare;

c) inițierea proiectelor de hotărâre,

d) angajare și avansare în cadrul instituțiilor proprii;

e) supravegherea serviciilor publice de interes local, funcționării instituțiilor de interes local, a societăților comerciale cu capital de stat de interes local;

f) administrarea patrimoniului din domeniul public și privat al Scaunului;

g) înființarea și administrarea societăților comerciale proprii;

h) exercitarea atribuțiilor fiscale,

i) elaborarea și aplicarea bugetului Scaunului;

j) planificarea și facilitarea dezvoltării economice a Scaunului;

k) aplicarea politicii fiscale, financiare și comerciale a Scaunului;

l) înființarea, respectiv desființarea instituțiilor publice ale Scaunului;

m) apărarea siguranței publice, colaborarea cu organele polițienești și controlul asupra activității acestora, numirea și revocarea acestora;

n) ocrotirea angajaților autorităților locale;

o) garantarea folosirii libere a limbilor cu statut egal în regiune;

p) funcționarea sistemului de învățământ de stat și în cadrul acestuia a sistemului de învățământ în limba maghiară;

r) funcționarea instituțiilor culturale, rezolvarea problemelor culturale de interes scaunal;

s) funcționarea și supravegherea patrimoniului artistic, a muzeelor, a altor instituții culturale și științifice;

u) armonizarea ocrotirii naturii, gospodărirea apelor de interes local, irigarea, desecarea, apărarea contra inundațiilor, pe teritoriul Scaunului;

v) dezvoltarea turismului;

w) asistența socială;

x) sănătatea, înființarea și controlul spitalelor, farmaciilor, cabinetelor medicale, azilurilor de bătrâni și caselor de copii;

y) administrarea domeniului privat și public al Scaunului;

z) alte domenii de interes scaunal;

aa) aplicarea legilor statului.

Art. 58. -

Comisia Scaunală poate dispune, înființa, întreține posturi proprii de televiziune și de radio, în scopul realizării obiectivelor stabilite.

Art. 59. -

Comisia Scaunală poate să încheie convenții cu alte comunități de autoadministrare, poate colabora în domeniul cultural, economic, social cu alte colectivități din alte regiuni.

Art. 60. -

Comisia Scaunală dispune de un aparat administrativ propriu, stabilește structura funcțiilor proprii, repartizarea acestora și numește funcționarii.

Art. 61. -

Comisia Scaunală răspunde în fața Consiliului Scaunal, fără ca acest lucru să limiteze răspunderea personală a membrilor Comisiei.

SECȚIUNEA III Președintele Scaunului

Art. 62. -

(1) Președintele Scaunului reprezintă teritoriul aparținător Scaunului.

(2) Președintele Scaunului este ales de către cetățenii cu drept de vot din teritoriul Scaunului, prin vot general, secret și direct pe o perioadă de 4 ani, în conformitate cu dispozițiile cuprinse în art. 20 al prezentului Statut de autonomie.

Art. 63. -

(1) Consiliul Scaunal poate iniția destituirea președintelui Scaunului, în baza votului unei majorități de 2/3.

(2) În baza moțiunii de cenzură adoptate, Guvernul României, în termen de 30 de zile de la data deciziei Consiliului Scaunal, stabilește data alegerilor pentru funcția de președinte al Scaunului.

(3) În cazul în care funcția devine vacantă, mandatul președintelui nou-ales este valabil pe întreaga perioadă.

Art. 64. -

Președintele ales al Scaunului se instalează în funcție în cadrul ședinței Consiliului Scaunal, în ultima zi a mandatului președintelui anterior, sau în cea de-a 10-a zi de la anunțarea rezultatelor alegerilor organizate pentru ocuparea postului vacant.

Art. 65. -

În momentul instalării, președintele ales al Scaunului depune următorul jurământ:

"

Jur pe onoarea mea că voi îndeplini, cât voi putea de bine, funcția care mi s-a încredințat, voi reprezenta și ocroti interesele populației din acest Scaun, voi respecta legile țării, deciziile regiunii și Constituția României. Așa să mă ajute Dumnezeu!"

Art. 66. -

(1) Președintele Scaunului poate să renunțe la funcția încredințată printr-o declarație înaintată Consiliului Scaunal.

(2) Demisia devine valabilă în momentul în care Consiliul Scaunal ia act de această declarație.

Art. 67. -

În perioada limitării temporare a exercitării de către președintele Scaunului a prerogativelor sale, respectiv în cazul în care funcția devine vacantă, până la instalarea noului președinte ales, atribuțiile președintelui Scaunului vor fi îndeplinite de către președintele Consiliului Scaunal sau, în caz de indisponibilitate, de locțiitorul acestuia.

Art. 68. -

Competențele Președintelui Scaunului:

a) propunerea organizării și datei desfășurării alegerilor ordinare și extraordinare pe teritoriul Scaunului;

b) convocarea sesiunii extraordinare a Consiliului Scaunal;

c) numirea președintelui Comisiei Scaunale;

d) numirea, respectiv eliberarea din funcție a membrilor Comisiei Scaunale desemnați de către Consiliul Scaunal;

e) prezidarea ședinței Comisiei Scaunale la solicitarea președintelui acesteia;

f) semnarea și promulgarea în termen de 20 de zile a ordonanțelor adoptate de Consiliul Scaunal, care pe teritoriul Scaunului au putere de lege. Nesemnarea sau nepromulgarea de către președintele Scaunului atrage nulitatea ordonanțelor;

g) inițierea referendumului, în urma consultării Consiliului Scaunal, privind problemele cardinale ale regiunii;

h) reprezintă Scaunul în relațiile interne.

CAPITOLUL V Autoritățile locale

SECȚIUNEA I Statutul special și competențele autorităților administrației publice locale

Art. 69. -

Autoritățile administrației publice locale - comunale, orășenești, municipale - se organizează și funcționează în baza Legii nr. 215/2001, modificată, privind administrația locală, în baza prezentului statut de autonomie, respectiv în baza reglementărilor cuprinse în Carta europeană a autonomiei locale.

Art. 70. -

Autoritățile administrației publice locale din Ținutul Secuiesc au statut special, constând în completarea reglementărilor Legii nr. 215/2001 privind administrația publică locală, cu modificările ulterioare, cu competențe suplimentare, rezultate din condițiile istorice, culturale și teritoriale specifice, a căror aplicare este garantată prin prezentul statut.

Art. 71. -

Autoritățile administrației publice locale, în baza dreptului la autonomie locală, în domeniile de competențe stabilite de lege și de prezentul statut de autonomie, dispun de puterea decizională și executivă locală.

Art. 72. -

Pe teritoriul administrației publice locale limba maternă a comunității naționale maghiare și limba maternă a celorlalte comunități naționale, etnice și lingvistice, în condițiile art. 10 alin. (3) al prezentului statut, are același statut ca limba oficială a statului.

Art. 73. -

Principiile de bază ale autoadministrării locale sunt:

a) autoritățile locale dispun de prerogative discreționare în exercitarea competentelor transferate;

b) responsabilitățile publice să fie îndeplinite de către organele administrative cele mai apropiate de cetățeni;

c) deplinătatea și exclusivitatea competențelor, care nu pot fi îngrădite decât prin dispoziții legale ale autorităților centrale sau regionale;

d) adaptabilitatea la condițiile locale a competențelor transferate de la autoritățile centrale sau regionale la autoritățile locale;

e) participarea în timp util și într-o formă corespunzătoare la procesul de planificare și deciziile care vizează autoritățile locale.

Art. 74. -

Competențele care conferă statut special autorităților publice locale se referă la următoarele domenii:

a) învățământul în limba maternă a comunităților, înființarea, ocrotirea, funcționarea și dezvoltarea instituțiilor de învățământ;

b) cultura în limba maternă a comunităților, înființarea, ocrotirea, funcționarea și dezvoltarea instituțiilor culturale;

c) informarea în masă în limba comunităților, garantarea libertății informării în masă;

d) folosirea neîngrădită a limbii materne a comunităților în viața particulară și în public, în instituțiile publice și în justiție;

e) problemele sociale;

f) dezvoltarea rurală și dezvoltarea localităților;

g) dezvoltarea economică;

h) administrarea patrimoniului public și privat al comunității și al statului, de interes local;

i) înființarea și funcționarea instituțiilor comunale;

j) respectarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului;

k) împiedicarea tendințelor de modificare forțată a componenței naționale a localităților;

l) împiedicarea tendințelor de modificare forțată a limitelor administrațiilor publice locale;

m) inițierea înființării de noi comune;

n) asigurarea ordinii publice prin poliție comunitară subordonată autorităților locale;

o) bugetul local, folosirea propriilor resurse materiale și financiare;

p) stabilirea denumirilor localităților, stabilirea și modul de folosire a simbolurilor, distincțiilor locale;

r) stabilirea și organizarea sărbătorilor naționale ale comunităților locale;

s) întreținerea și ocrotirea monumentelor istorice;

t) stabilirea și organizarea licitațiilor;

u) înființarea de burse;

v) înființarea și administrarea instituțiilor, întreprinderilor de comerț, turistice, prestări de servicii, bănci, societăți de asigurări și a altor organisme economice;

w) exproprierea în interes public în funcție de reglementările cuprinse în lege și în prezentul Statut de autonomie;

x) înființarea și administrarea bibliotecilor, arhivelor, muzeelor care păstrează valorile lingvistice ale comunităților, precum și a altor instituții asemănătoare;

y) toate formele de instruire a tineretului și adulților;

z) silvicultura și gospodărirea apelor;

aa) controlul, gospodărirea și valorificarea pădurilor comunale;

bb) controlul, gospodărirea și valorificarea pajiștilor comunale;

cc) ocrotirea, administrarea, valorificarea resurselor de ape minerale, apelor termale, stațiunilor balneare, bogățiilor naturale de interes local;

dd) păstrarea, dezvoltarea, valorificarea vânatului din teritoriul aparținător autorității publice locale;

ee) un raport de 90% în favoarea administrației locale din impozitul pe venituri, stabilit prin lege;

ff) un raport de 80% în favoarea administrației locale din taxe și impozite stabilite de lege;

gg) averea comunală retrocedată de către stat.

Art. 75. -

Autoritatea publică locală, în decursul rezolvării problemelor publice locale, garantează egalitatea deplină a cetățenilor de naționalitate română cu cetățenii aparținând celorlaltor comunități naționale, etnice și lingvistice.

Art. 76. -

Limitele localităților nu pot fi modificate fără referendum. Modificarea forțată a raportului etnic al localității este interzisă.

Art. 77. -

(1) Autoritatea publică locală stabilește propria ei structură administrativă internă, conform necesităților și în scopul asigurării eficienței.

(2) Supravegherea organelor autorității publice locale poate viza doar legalitatea activității acestora.

Art. 78. -

Autoritatea publică locală, în timpul exercitării competențelor și realizării responsabilităților, poate colabora și se poate asocia cu alte comunități în scopul îndeplinirii sarcinilor de interes comun.

Art. 79. -

Autoritatea publică locală și organele acesteia pot deveni membri ai unor uniuni de profil din țară și din străinătate, având ca scop realizarea unor obiective comune.

Art. 80. -

Autoritatea publică locală și organele acesteia, în condițiile prevăzute de lege, pot colabora cu alte autorități publice locale și cu organele acestora din alte state.

Art. 81. -

Autoritatea publică locală poate solicita asistență juridică în vederea apărării exercitării libere a competențelor și a autonomiei locale.

CAPITOLUL VI Folosirea limbii materne în învățământ

Art. 82. -

(1) Cetățenii Ținutului Secuiesc au dreptul de a învăța în limba maternă în instituții de învățământ de stat și particulare, la toate nivelurile, tipurile, formele și specialitățile învățământului.

(2) Persoanele fizice, organizațiile și societățile au dreptul de a înființa instituții de învățământ particular în limba maternă a comunităților, iar cultele religioase au dreptul la învățământ confesional în limba enoriașilor.

Art. 83. -

Învățământul de stat și confesional în limba maternă este finanțat de la bugetul de stat și în mod proporțional de la bugetul autorităților administrațiilor publice locale, iar învățământul particular este sprijinit de stat.

Art. 84. -

Limba de școlarizare a minorilor este hotărâtă de părinții sau tutorele legal al acestora.

Art. 85. -

În raport de cerințe și necesități, funcționează un sistem de învățământ aparte în limba maternă a cetățenilor:

a) în învățământul preșcolar, grupe de grădinițe, în funcție de cerințe,

b) în învățământul elementar, în funcție de necesități în școli, secții, clase sau grupe de sine stătătoare,

c) în învățământul mediu - gimnazial, liceal, profesional -, în funcție de cerințe în unități, secții, clase sau grupe de sine stătătoare,

d) în învățământul profesional, în funcție de cerințe în unități, secții, clase sau grupe de sine stătătoare,

e) în învățământul superior, în colegii, în funcție de cerințe în universități, colegii, facultăți, secții și grupe de sine stătătoare,

f) în învățământul postgradual.

Art. 86. -

În instituțiile de învățământ și educație în limba maternă a cetățenilor Ținutului Secuiesc, trebuie asigurată predarea istoriei comunităților naționale, etnice și lingvistice, precum și a istoriei, geografiei și etnografiei națiunii-mamă a acestora, cunoașterea tradițiilor și valorilor culturale.

Art. 87. -

(1) În instituțiile de învățământ și educație cu limba de predare maghiară trebuie asigurată posibilitatea însușirii limbii române.

(2) În învățământul elementar, mediu și liceal cu limba de predare maghiară, în vederea asigurării însușirii cât mai temeinice a limbii române, disciplina de limba și literatura română se predă după programe și manuale speciale.

Art. 88. -

În învățământul profesional desfășurat într-o altă limbă decât limba oficială a statului, însușirea termenilor de specialitate în limba română trebuie asigurată.

Art. 89. -

În unitățile de învățământ respectiv în cazul cursurilor de perfecționare din Ținutul Secuiesc, examenele de admitere și finale pot fi ținute în limba maternă.

Art. 90. -

Asigurarea condițiilor adecvate pentru pregătirea și perfecționarea cadrelor didactice din grădinițe, scoli, în învățământul superior revine statului, respectiv autorităților Ținutului Secuiesc.

Art. 91. -

Posibilitatea de angajare a profesorilor din străinătate în instituțiile de învățământ în limba maternă este garantată.

Art. 92. -

La inspectoratul general școlar al regiunii și la inspectoratele școlare ale scaunelor funcționează direcții și corpuri profesorale cu competențe de control și de supraveghere pentru învățământul în limba maternă.

Art. 93. -

În cazul învățământului confesional se va respecta autonomia cultelor religioase, iar în învățământul superior, autonomia universitară.

CAPITOLUL VII Folosirea limbii materne în viața culturală

Art. 94. -

În Ținutul Secuiesc, folosirea limbii materne este garantată:

a) în domeniul cultural;

b) în domeniul creației artistice, al criticii de artă, cercetării și literaturii de specialitate;

c) în domeniul traducerii, sincronizării, titrajului;

d) în domeniul popularizării culturilor naționale specifice;

e) în toate domeniile de informare în masă.

Art. 95. -

Organizațiile comunităților naționale, etnice, lingvistice pot desfășura în limba maternă activități științifice și culturale. În acest scop pot înființa instituții care, la rândul lor, pot avea legături internaționale.

Art. 96. -

Autoritatea de autoadministrare a Ținutului Secuiesc sprijină:

a) descoperirea, colecționarea valorilor materiale ale culturilor naționale, înființarea colecțiilor și îmbogățirea acestora;

b) editarea de cărți din partea comunităților naționale, etnice, lingvistice, apariția tipăriturilor periodice;

c) instituțiile teatrale în limba maternă și alte instituții culturale;

d) editarea diferitelor anunțuri de interes public în limba comunităților cu identitate diferită.

CAPITOLUL VIII Folosirea limbii materne în administrația publică și în viața publică

Art. 97. -

În scopul folosirii neîngrădite a limbii materne în administrația publică locală și regională, vor fi numite, respectiv angajate persoane care cunosc limba comunităților naționale, etnice, lingvistice din regiune, respectiv care aparțin acestor comunități, respectând raportul dintre naționalități rezultat în urma ultimului recensământ.

Art. 98. -

Autoritățile Ținutului Secuiesc au obligația:

a) să asigure înscripționarea denumirilor localităților, străzilor, piețelor și instituțiilor în limba oficială a statului, în limba comunității naționale aflate în majoritate în regiune și, dacă se solicită, în limba oricărei comunități aflate în minoritate numerică;

b) rezoluțiile, alte hotărâri sau comunicări ale instituțiilor administrației locale trebuie difuzate în limba oficială a statului, în limba maghiară și în conformitate cu condițiile prezentate la alin. (3) din art. 10 al prezentului statut în limba altor comunități naționale, etnice, lingvistice;

c) formularele folosite în administrația publică trebuie editate în mai multe limbi, în conformitate cu cele prevăzute la punctul b). Cheltuielile sunt suportate de autoritățile competente.

Art. 99. -

În unitățile administrației publice ale Ținutului Secuiesc:

a) autoritățile administrației publice folosesc limba română și limba maghiară, precum și limbile celorlaltor comunități în condițiile prevăzute la alin. (3) al art. 10, ca limbi cu statut egal;

b) documentele administrative și juridice se difuzează în limbile prevăzute la punctul a).

Art. 100. -

Folosirea neîngrădită a limbilor comunităților cu identitate națională diferită din Ținutul Secuiesc în domeniul informării în masă și în orice domeniu al vieții sociale, economice este garantată prin prezentul statut.

CAPITOLUL IX Folosirea limbii materne în justiție

Art. 101. -

Cetățenii Ținutului Secuiesc au dreptul de a-și folosi limba maternă în fața organelor judecătorești.

Art. 102. -

(1) Cetățenii Ținutului Secuiesc pot folosi liber limba lor maternă în procesele și procedurile penale, civile și în contenciosul administrativ,

(2) Procesele se desfășoară în limba maternă a cetățeanului, actele rezultate se redactează în limba maternă a persoanei în cauză și în limba oficială a statului.

CAPITOLUL X Probleme financiare

Art. 103. -

Autoritățile publice locale, respectiv autoritățile de autoadministrare scaunală și regională ale Ținutului Secuiesc, dispun de autonomie financiară, iar în decursul exercitării acesteia respectă principiul armonizării cu bugetul de stat în scopul asigurării dezvoltării lor interne și îndeplinirii competențelor atribuite, și anume:

a) sistemul de finanțare al regiunii trebuie să asigure o sumă totală previzibilă de încasări proporționale cu competențele acestora, permițându-i să desfășoare o politică proprie;

b) sursele de finanțare a regiunii trebuie să fie suficient de diversificate și evolutive pentru a-i permite să urmeze, pe cât posibil, evoluția reală a costurilor exercitării competențelor și dezvoltarea generală a economiei;

c) pentru exercitarea propriei competențe, mare parte a resurselor financiare ale regiunii trebuie să fie constituită din resurse proprii de care să poată dispune liber;

d) principiul solidarității implică implementarea în cadrul statului a unui mecanism de repartiție financiară, având în vedere atât resursele potențiale, cât și cheltuielile regiunii, precum și scopul aproprierii nivelului de viață al cetățenilor din diferitele regiuni;

e) transferurile și subvențiile de la bugetul de stat, în principiu, trebuie să fie efectuate ținându-se seama de respectarea principiului de neafectare. Transferurile financiare către regiune, precum și eventuala împărțire a impozitelor trebuie să fie efectuate potrivit unor reglementări stabilite în prealabil, bazate pe criterii obiective și să corespundă unor nevoi reale ale regiunii;

f) regiunea, în limitele legii, trebuie să aibă acces la piața de capital pentru a-și finanța cheltuielile de investiții prin împrumut cu condiția ca aceasta să poată demonstra capacitatea de a garanta serviciul datoriei pe durata întregii perioade de restituire, în baza propriilor încasări;

g) obligația, instituită prin lege, de a urma anumite reguli bugetare sau un sistem de contabilitate standardizată nu poate constitui un prejudiciu adus autonomiei financiare a regiunii.

Art. 104. -

Autoritățile de autoadministrare ale Ținutului Secuiesc efectuează colectarea impozitelor de stat și locale, luând măsuri în domeniul fiscal care vizează această activitate.

Art. 105. -

Impozitele și taxele sunt reglementate de lege, respectiv de deciziile autorităților de autoadministrare.

Art. 106. -

Autoritățile de autoadministrare dispun de resurse financiare proprii, reglementate prin decizii și utilizate pe baza bugetelor proprii.

Art. 107. -

Resursele financiare ale autorităților de autoadministrare:

a) impozitele transferate în întregime sau parțial de către stat;

b) taxele cuvenite după impozitele de stat;

c) procentul provenit din încasările de stat;

d) impozitele și taxele proprii, impozite suplimentare;

e) venituri provenite din patrimoniul propriu;

f) venituri provenite din domeniul privat al colectivității;

g) donații;

h) mijloace financiare provenite în urma serviciilor și responsabilităților preluate de la stat care sunt transferate de la bugetul statului.

Art. 108. -

Modalitățile de îndeplinire a competențelor financiare prevăzute în art. 107 se reglementează prin lege organică.

Art. 109. -

Volumul mijloacelor financiare ale autorităților de autoadministrare este proporțional cu cel necesar îndeplinirii atribuțiilor și competențelor prevăzute în prezentul statut și în Legea nr. 215/2001, modificată, privind administrația publică locală.

Art. 110. -

(1) În scopul garantării funcționării autorităților de autoadministrare, bugetul de stat prevede o echilibrare financiară care are ca scop anihilarea efectelor negative provenite din distribuirea inechitabilă a resurselor financiare potențiale și corectarea dezavantajelor financiare provocate.

(2) Măsurile prevăzute la alineatul precedent nu pot diminua libertatea decizională a autorităților locale de a dispune de libertatea decizională în domeniul lor de competență.

Art. 111. -

Autoritățile de autoadministrare locală, scaunală și regională au putere de decizie asupra utilizării mijloacelor financiare provenite de la bugetul de stat.

Art. 112. -

Mijloacele financiare transferate autorităților de autoadministrare de la bugetul de stat nu pot fi utilizate pentru finanțarea proiectelor speciale.

Art. 113. -

90% din volumul impozitelor pe venit stabilit de lege devine parte componentă a bugetului local.

Art. 114. -

80% din volumul impozitelor și taxelor stabilite de lege devine parte componentă a bugetului local.

Art. 115. -

Bugetul administrației scaunale se compune din:

a) compensare bugetară transferată de la bugetele locale;

b) compensare bugetară transferată de la bugetul de stat;

c) venituri proprii;

d) donații;

e) alte mijloace financiare legale.

Art. 116. -

Bugetul administrației regionale se compune din:

a) compensare bugetară transferată de la bugetele locale;

b) compensare bugetară proporțională transferată de la bugetul de stat;

c) venituri proprii;

d) donații;

e) alte mijloace financiare legale.

CAPITOLUL XI Domeniul public și administrarea acestuia

Art. 117. -

(1) Situația juridică a patrimoniului din domeniul public al Ținutului Secuiesc este reglementată de prevederile Legii nr. 215/2001, modificată, de Legea privind domeniul public, precum și de regulamentul de funcționare al autorităților de autoadministrare.

(2) Patrimoniul Ținutului Secuiesc se compune din bunuri imobiliare și mobiliare care aparțin domeniului privat sau public al regiunii.

(3) Domeniului public al Ținutului Secuiesc îi aparțin acele bunuri, care în conformitate cu dispozițiile legale, prin natura sau destinația lor deservesc interesul public al regiunii, se găsesc pe teritoriul acesteia și nu constituie proprietatea vreunei autorități locale sau scaunale.

(4) Resursele și bogățiile naturale ale regiunii - bogățiile subsolului, apele cu potențial energetic valorificabile, apele termale și minerale -, precum și căile de comunicații terestre și fluviale constituie domeniul public al regiunii.

(5) Bunurile de proprietate publică ale Ținutului Secuiesc sunt inalienabile.

(6) În cazul aplicării prevederilor prevăzute la alineatul (1), regiunea și scaunele au același statut ca și autoritățile administrative județene.

Art. 118. -

(1) În termen de 60 de zile de la înființarea autorităților de autoadministrare ale Ținutului Secuiesc, Guvernul, printr-o hotărâre, va nominaliza patrimoniul din domeniul public și privat al statului.

(2) Apartenența și gestionarea patrimoniului din domeniul public și privat al regiunii, al scaunelor și localităților vor fi reglementate de autoritățile de autoadministrare competente.

CAPITOLUL XII Legătura dintre stat și regiune

Art. 119. -

(1) Guvernul numește prefectul care veghează asupra respectării legalității în regiune.

(2) În cazul unor divergențe dintre Regiune și Guvern, prefectul are competența de mediere.

(3) Legile și ordonanțele, precum și alte acte normative emise de către Parlamentul României și de către Guvernul României, care au reglementări valabile și în Ținutul Secuiesc, pot fi adaptate de Consiliul de Autoadministrare, iar printr-o hotărâre luată cu o majoritate de 2/3 a membrilor, Consiliul de Autoadministrare își poate exercita dreptul de a solicita rediscutarea actelor normative în cauză.

Art. 120. -

Deciziile Ținutului Secuiesc sunt controlate din punctul de vedere al constituționalității de către Curtea Constituțională.

Art. 121. -

Contestațiile împotriva documentelor și actelor emise de autoritățile executive pot fi adresate autorităților juridice administrative competente.

Art. 122. -

În regiune exercitarea competențelor autorității judecătorești este responsabilitatea instanțelor judecătorești înființate și organizate prin lege.

Art. 123. -

Exercitarea controlului asupra autorităților de autoadministrare ale regiunii revine:

a) Curții Constituționale, privind constituționalitatea actelor normative adoptate;

b) Guvernului, privind exercitarea competențelor delegate de stat;

c) Contenciosul administrativ, privind activitatea și actele normative ale organelor administrative din cadrul autorităților de autoadministrare;

d) Curții de Conturi, privind activitatea economico-financiară cu interes de stat și gestionarea resurselor financiare provenite de la bugetul de stat.

Art. 124. -

Președintele Ținutului Secuiesc, respectiv Președintele Scaunal, pe baza hotărârii Consiliului de Autoadministrare, a Consiliului Scaunal, poate contesta prevederile legale în instanțe judecătorești, în cazul lezării prevederilor prezentului statut a reglementărilor referitoare la ocrotirea limbii maghiare sau a altor limbi folosite tradițional în regiune.

CAPITOLUL XIII Dispoziții finale

Art. 125. -

Prezentul statut de autonomie poate fi modificat prin următoarea procedură:

a) modificarea este inițiată de 1/5 din membrii Consiliului de Autoadministrare;

b) modificarea este adoptată prin vot în raport de 2/3 din membrii Consiliului de Autoadministrare;

c) modificarea adoptată este aprobată de Parlamentul României;

d) în termen de 60 de zile de la adoptarea modificărilor Statutului de autonomie de către Parlament, Statutul de autonomie modificat se supune referendumului în Ținutul Secuiesc;

e) în cazul neadoptării de către Consiliul de Autoadministrare sau prin referendum a modificărilor propuse, modificări asemănătoare pot fi inițiate numai după un an de zile.

Art. 126. -

Prevederile prezentului statut de autonomie completează reglementările legale în vigoare.

Art. 127. -

Pe data intrării în vigoare a prezentului statut de autonomie orice alte prevederi contrare se abrogă.

PREȘEDINTELE SENATULUI PREȘEDINTELE CAMEREI DEPUTAȚILOR

ANEXĂ la proiectul de lege: Statutul de autonomie a Ținutului Secuiesc

Denumire scaun Număr locuitori Maghiari %
Nr. În limba maghiară În limba română Total Maghiari
1 Bardoc-Miklosvarszek Scaunul Micloșoara-Brăduț 32,505 23,172 71.29
2 Csikszek Scaunul Ciuc 115,965 97,985 84.50
3 Gyergyoszek Scaunul Gheorgheni 82,441 52,749 63.98
4 Kezdiszek Scaunul Kezdi 53,506 48,474 90.60
5 Marosszek Scaunul Mureș 282,793 151,626 53.62
6 Orbaiszek Scaunul Orbai 25,627 17,474 68.19
7 Sepsiszek Scaunul Sepsi 88,034 64,870 73.69
8 Udvarhelyszek Scaunul Odorhei 117,555 109,551 93.19
Total 798,426 565,901 70.88

Componența etnică a localităților din Scaunul Micloșoara-Brăduț

Denumire localitate Număr locuitori Maghiari %
Nr. În limba maghiară În limba română Total Maghiari
1 Apaca Apata 3,169 1,093 34.49
2 Bardoc Brăduț 4,728 3,612 76.40
3 Alsorakos Racoș 3,336 1,741 52.19
4 Barot Baraolt 8,672 8,129 93.74
5 Bolon Belin 2,859 1,024 35.82
6 Nagyajta Aita Mare 1,715 1,546 90.15
7 Nagybacon Bățani 4,403 3,658 83.08
8 Urmos Ormeniș 1,976 757 38.31
9 Vargyas Vârghiș 1,647 1,612 97.87
Total 32,505 23,172 71.29

Componența etnică a localităților din Scaunul Ciuc

Denumire localitate Număr locuitori Maghiari
%
Nr. În limba maghiară În limba română Total Maghiari
1 Balanbanya Bălan 6,115 2,092 34.21
2 Csikcsicso Ciceu 2,679 2,629 98.13
3 Csikdanfalva Dănești 2,292 2,259 98.56
4 Csikkarcfalva Cârța 2,709 2,656 98.04
5 Csikkozmas Cozmeni 2,115 2,005 94.80
6 Csikmadaras Mădăraș 2,199 2,168 98.59
7 Csikmadelfalva Siculeni 2,726 2,568 94.20
8 Csikpalfalva Păuleni-Ciuc 1,831 1,779 97.16
9 Csikrakos Racu 1,607 1,571 97.76
10 Csikszentdomokos Sândominic 6,110 5,906 96.66
11 Csikszentgyorgy Ciucsângeorgiu 4,839 4,648 96.05
12 Csikszentimre Sântimbru 2,063 1,994 96.66
13 Csikszentkiraly Sâncrăieni 2,526 2,332 92.32
14 Csikszentlelek Leliceni 2,010 1,935 96.27
15 Csikszentmarton Sânmartin 2,322 2,263 97.46
16 Csikszentmihaly Mihăileni 2,644 2,103 79.54
17 Csikszentsimon Sânsimion 3,482 3,363 96.58
18 Csikszenttamas Tomești 2,563 2,528 98.63
19 Csikszereda Miercurea-Ciuc 38,966 30,607 78.55
20 Csikszepviz Frumoasa 3,682 3,466 94.13
21 Gyimesbukk Ghimeș-Făget 5,094 2,578 50.61
22 Gyimefelsolok Lunca de Sus 3,242 3,148 97.10
23 Gyimeskozeplok Lunca de Jos 5,328 5,213 97.84
24 Kaszonaltiz Plăieșii de Jos 3,033 2,760 91.00
25 Tusnad Tușnad 2,147 1,951 90.87
26 Tusnadfurdo Băile Tușnad 1,641 1,463 89.15
Total 115,965 97,985 84.50

Componența etnică a localităților din Scaunul Gheorgheni

Denumire localitate Număr locuitori Maghiari %
Nr. În limba maghiară În limba română Total Maghiari
1 Belbor Bilbor 2,638 7 0.27
2 Borszek Borsec 2,585 1,972 76.29
3 Galocas Gălăuțaș 2,498 504 20.18
4 Gyergyoalfalu Joseni 5,536 5,332 96.32
5 Gyergyocsomafalva Ciumani 4,328 4,280 98.89
6 Gyergyoditro Ditrău 5,483 5,379 98.10
7 Gyergyohollo Corbu 1,520 137 9.01
8 Gyergyoremete Remetea 6,165 6,055 98.22
9 Gyergyoszarhegy Lăzarea 3,424 3,300 96.38
10 Gyergyoszentmiklos Gheorgheni 18,377 15,388 83.74
11 Gyergyotolgyes Tulgheș 3,279 946 28.85
12 Gyergyoujfalu Suseni 5,114 4,838 94.60
13 Gyergyovarhegy Subcetate 1,832 80 4.37
14 Marosheviz Toplița 13,929 3,080 22.11
15 Salamas Sărmaș 3,804 681 17.90
16 Vaslab Voșlăbeni 1,929 770 39.92
Total 82,441 52,749 63.98

Componența etnică a localităților din Scaunul Kezdi

Nr. În limba maghiară În limba română Total Maghiari Maghiari
%
1 Bereck Brețcu 3,550 2,537 71.46
2 Csernaton Cernat 3,978 3,867 97.21
3 Dalnok Dalnic 956 933 97.59
4 Esztelnek Estelnic 1,182 1,150 97.29
5 Gelence Ghelința 4,815 4,551 94.52
6 Kezdialmas Mereni 1,324 1,280 96.68
7 Kezdiszentkereszt Poian 1,768 1,745 98.70
8 Kezdiszentlelek Sânzieni 4,582 4,492 98.04
9 Kezdivasarhely Târgu Secuiesc 18,491 16,292 88.11
10 Lemheny Lemnia 1,936 1,863 96.23
11 Ozsdola Ojdula 3,519 2,498 70.99
12 Szentkatolna Cătălina 3,378 3,307 97.90
13 Torja Turia 4,027 3,959 98.31
Total 53,506 48,474 90.60

Componența etnică a localităților din Scaunul Mureș

Denumire localitate Număr locuitori Maghiari %
Nr. În limba maghiară În limba română Total Maghiari
1 Akosfalva Acățari 4,738 4,067 85.84
2 Backamadaras Păsăreni 1,919 1,535 79.99
3 Balavasar Bălăușeri 4,889 3,174 64.92
4 Beresztelke Breaza 2,473 1,025 41.45
5 Csikfalva Vărgata 1,945 1,577 81.08
6 Erdoszentgyorgy Sângeorgiu de Pădure 5,166 3,808 73.71
7 Gernyeszeg Gornești 5,577 3,912 70.15
8 Gyulakuta Fântânele 4,693 4,301 91.65
9 Havad Neaua 1,369 1,224 89.41
10 Jedd Livezeni 3,266 1,640 50.21
11 Kibed Chibed 1,762 1,687 95.74
12 Koronka Corunca 2,785 1,804 64.78
13 Lukafalva Gheorghe Doja 2,982 2,169 72.74
14 Makfalva Ghindari 3,250 2,874 88.43
15 Maroskeresztur Cristești 5,824 2,512 43.13
16 Marossarpatak Glodeni 3,817 2,587 67.78
17 Marosszentanna Sântana de Mureș 5,723 2,309 40.35
18 Marosszentgyorgy Sângeorgiu de Mureș 9,304 4,681 50.31
19 Marosszentkiraly Sâncraiu de Mureș 7,489 2,254 30.10
20 Marosvasarhely Târgu Mureș 134,280 57,532 42.84
21 Mezocsavas Ceaușu de Câmpie 5,964 2,624 44.00
22 Mezoband Band 6,446 2,161 33.52
23 Mezomadaras Mădăraș 1,299 1,003 77.21
24 Mezopanit Pănet 6,033 4,707 78.02
25 Mezosamsond Șincai 1,622 538 33.17
26 Nagyernye Ernei 5,835 4,284 73.42
27 Nyaradgalfalva Gălești 3,067 2,611 85.13
28 Nyaradkaracson Crăciunești 4,470 2,827 63.24
29 Nyaradmagyaros Măgherani 1,309 1,177 89.92
30 Nyaradremete Eremitu 3,893 3,465 89.01
31 Nyaradszereda Miercurea Nirajului 5,554 4,452 80.16
32 Nyaradto Ungheni 6,945 580 8.35
33 Sovarad Sărăteni 1,608 1,326 82.46
34 Szekelybere Bereni 1,203 1,161 96.51
35 Szekelyhodos Hodoșa 1,261 1,121 88.90
36 Szekelyvecke Vetca 892 757 84.87
37 Szovata Sovata 10,385 9,104 87.66
38 Vajdaszentivany Voivodeni 1,756 1,056 60.14
Total 282,793 151,626 53.62

Componența etnică a localităților din Scaunul Orbai

Denumire localitate Număr locuitori Maghiari %
Nr. În limba maghiară În limba română Total Maghiari
1 Baratos Brateș 1,531 1,484 96.93
2 Kommando Comandău 1,006 938 93.24
3 Kovaszna Covasna 10,114 6,354 62.82
4 Nagyborosnyo Boroșneu Mare 3,097 2,890 93.32
5 Zabola Zăbala 4,597 3,166 68.87
6 Zagon Zagon 5,282 2,642 50.02
Total 25,627 17,474 68.19

Componența etnică a localităților din Scaunul Sepsi

Denumire localitate Număr locuitori Maghiari %
Nr. În limba maghiară În limba română Total Maghiari
1 Arkos Arcuș 1,519 1,450 95.46
2 Elopatak Vâlcele 4,475 430 9.61
3 Gidofalva Ghidfalău 2,660 2,526 94.96
4 Hidveg Hăghig 2,315 633 27.34
5 Ilyefalva Ilieni 2,036 1,749 85.90
6 Kokos Chichiș 1,537 818 53.22
7 Maksa Moacșa 1,201 1,123 93.51
8 Malnas Malnaș 1,087 1,004 92.36
9 Mikoujfalu Micfalău 1,805 1,753 97.12
10 Rety Reci 2,304 2,247 97.53
11 Sepsibodok Bodoc 2,553 2,396 93.85
12 Sepsibukszad Bixad 1,799 1,708 94.94
13 Sepsikorospatak Valea Crișului 2,307 2,136 92.59
14 Sepsiszentgyorgy Sfântu Gheorghe 56,006 41,233 73.62
15 Uzon Ozun 4,430 3,664 82.71
Total 88,034 64,870 73.69

Componenta etnică a localităților din Scaunul Odorhei

Denumire localitate Număr locuitori Maghiari %
Nr. În limba maghiară În limba română Total Maghiari
1 Bogoz Mugeni 3,491 3,388 97.05
2 Eted Atid 2,705 2,283 84.40
3 Farkaslaka Lupeni 4,473 4,231 94.59
4 Felsoboldogfalva Feliceni 3,297 3,191 96.78
5 Fenyed Brădești 1,915 1,871 97.70
6 Galambfalva Porumbeni 1,805 1,753 97.12
7 Homorodalmas Merești 1,339 1,305 97.46
8 Homorodszentmarton Mărtiniș 2,838 2,741 96.58
9 Kanyad Ulieș 1,193 1,086 91.03
10 Kapolnasfalu Căpâlnița 2,026 1,925 95.01
11 Korond Corund 6,135 5,760 93.89
12 Lovete Lueta 3,439 3,346 97.30
13 Marefalva Satu Mare 1,995 1,944 97.44
14 Okland Ocland 1,293 1,239 95.82
15 Oroszhegy Dealu 3,907 3,855 98.67
16 Parajd Praid 6,502 5,961 91.68
17 Romanandrasfalva Săcel 1,253 750 59.86
18 Simenfalva Simonești 3,776 3,633 96.21
19 Szentabraham Avrămești 2,465 2,105 85.40
20 Szentegyhaza Vlăhița 6,898 6,704 97.19
21 Szekelyderzs Dârjiu 1,036 948 91.51
22 Szekelykeresztur Cristuru Secuiesc 9,650 8,923 92.47
23 Szekelyudvarhely Odorheiu Secuiesc 34,257 31,665 92.43
24 Szekelyvarsag Vărșag 1,580 1,565 99.05
25 Ujszekely Secuieni 2,644 1,921 72.66
26 Zetelaka Zetea 5,643 5,458 96.72
Total 117,555 109,551 93.19

AVIZ
referitor la inițiativa legislativă cetățenească intitulată Statutul de autonomie al Ținutului Secuiesc
(Szekelyfold - Terra Siculorum)

Analizând inițiativa legislativă cetățenească intitulată Statutul de autonomie al Ținutului Secuiesc (Szekelyfold - Terra Siculorum), formulată de un comitet de inițiativă în baza prevederilor Legii nr. 189/1999 privind exercitarea inițiativei legislative de către cetățeni, republicată, cu modificările ulterioare, și transmisă de împuternicitul comitetului de inițiativă, cu Adresa înregistrată la Consiliul Legislativ cu nr. R1.780 din 15 noiembrie 2016,

în temeiul art. 2 alin (1) lit. a) din Legea nr. 73/1993, republicată, și al art. 46 alin. (3) din Regulamentul de organizare și funcționare a Consiliului Legislativ, precum și al art. 3 alin. (2) din Legea nr. 189/1999, republicată,

avizează negativ inițiativa legislativă cetățenească, pentru următoarele considerente:

1. Inițiativa legislativă cetățenească intitulată Statutul de autonomie al Ținutului Secuiesc conține propuneri privitoare la autonomizarea județelor Covasna, Harghita și a unei părți din județul Mureș și constituirea lor ca regiune autonomă, cu personalitate juridică, în cadrul statului român.

Sunt redate limitele teritoriului care ar urma să devină Ținutul Secuiesc, pentru care este prevăzută și o organizare administrativă proprie, cu autorități publice și instituții proprii la toate nivelurile, conferirea unor competențe specifice, folosirea limbii maghiare ca limbă oficială a Ținutului Secuiesc și a simbolurilor națiunii maghiare.

Scopurile politice urmărite - exprimarea "identității sale istorice", protecția "identității naționale maghiare", stabilirea unei "ordini administrative" separate, pe baza "condițiilor geografice, economice, sociale și culturale" specifice, în scopul realizării "dezideratului istoric al populației acestuia privind asigurarea autonomiei" și al ocrotirii "realizării intereselor teritoriale", ca și revendicarea, pentru "colectivitatea majoritară autohtonă a ținutului istoric" a dreptului de a dispune de "unele prerogative de ordin statal" în scopul "preluării sub propria ei responsabilitate" a unei "părți importante a problemelor de interes public" (art. 1), precum și dobândirea "personalității juridice a unei regiuni autohtone în cadrul României" (art. 2) - vizează, practic, crearea unei entități statale distincte, paralelă cu statul național unitar român.

Prin natura lor, problemele reglementate prin prezenta inițiativă legislativă sunt rezervate domeniului legii organice, potrivit art. 73 alin. (3) lit. o) din Constituția României, republicată, întrucât privesc organizarea administrativă a teritoriului, iar prima Cameră sesizată este Camera Deputaților, potrivit art. 75 alin. (1) din Constituția României.

2. Referitor la condițiile prevăzute de Legea nr. 189/1999 privind exercitarea inițiativei de către cetățeni, republicată, cu modificările ulterioare, semnalăm că la dnul Arus Zsolt Istvan, care este și împuternicitul Comitetului de inițiativă, data eliberării cărții de identitate este incorectă în ceea ce privește luna în care a fost emisă, în Încheierea de autentificare nr. 2.862/2016 figurând data de "19.0.2011".

3. Semnalăm că în anii 2004 și 2005 Consiliul Legislativ a primit spre avizare de la Camera Deputaților două propuneri legislative având același obiect de reglementare și formă aproape identică cu cele ale prezentei inițiative cetățenești, propuneri care au fost avizate negativ cu avizele nr. 405 din 11 martie 2004, respectiv nr. 1.251 din 14 septembrie 2005.

Ambele proiecte au fost respinse, primul de către Senat, în calitate de Cameră decizională, în ședința din 29 iunie 2004, iar al doilea de către Senat în ședința din 25 septembrie 2012.

4. Din punctul de vedere al dreptului Uniunii Europene se impune a se preciza că problematica organizării administrative a teritoriului statului, implicit a înființării unor regiuni autonome de genul celei propuse de către inițiatorii prezentului demers legislativ, nu cade sub incidența dreptului Uniunii Europene, competența de reglementare aparținând exclusiv autorităților naționale ale statelor membre.

Trebuie însă menționat că organismele europene nu promovează crearea unor entități infrastatale, de genul regiunilor autonome, asimetrice, neuniforme ori pur și simplu singulare, constituite exclusiv pe criterii etnice.

5. Din punctul de vedere al dreptului internațional, analiza prezentei inițiative legislative se impune a fi făcută în principal prin raportare la instrumentele juridice internaționale existente în materia drepturilor omului, acceptate ca reglementări fundamentale și de Uniunea Europeană, în special a celor statuate la nivelul Consiliului Europei, dintre care se detașează Convenția-cadru pentru protecția minorităților naționale, încheiată la Strasbourg la 1 februarie 1995, ratificată de România prin Legea nr. 33/1995.

Această Convenție nu conferă drepturi colective minorităților naționale, ci are doar menirea de a garanta fiecărei persoane aparținând unei minorități, în principal, dreptul la egalitate în fața legii și la egala protecție a legii interzicând orice discriminare bazată pe apartenența la o minoritate națională. Convenția stabilește că statele se angajează să adopte, dacă este cazul, măsuri adecvate pentru a promova, în toate domeniile vieții economice, sociale, politice și culturale, egalitatea deplină și efectivă între persoanele aparținând unei minorități naționale și cele aparținând majorității.

În acest context, Convenția europeană impune obligația statelor de a promova condiții de natură să permită persoanelor aparținând minorităților naționale să își mențină și să își dezvolte cultura, să își păstreze elementele esențiale ale identității lor, respectiv religia, limba, tradițiile și patrimoniul lor cultural. Totodată, o serie de drepturi specifice sunt recunoscute fiecărei persoane aparținând unei minorități naționale, precum dreptul de a folosi numele și prenumele său în limba minoritară, dreptul de a învăța limba sa minoritară și de a primi o educație în această limbă, de a expune în limba sa însemne, inscripții și alte informații cu caracter privat, vizibile pentru public.

Dincolo însă de toate aceste drepturi specifice, pe care statele semnatare ale Convenției se obligă să le promoveze prin măsuri speciale, se impune a se preciza că, în contextul principiului privind egalitatea deplină și efectivă între persoanele aparținând minorității naționale și cele aparținând majorității, potrivit acelorași prevederi ale Convenției europene, aceste măsuri trebuie să fie adecvate, conforme principiului proporționalității, evitându-se încălcarea drepturilor ori discriminarea celorlalte persoane.

Sub aceste aspecte, inițiativa legislativă cetățenească excedează nu numai dispozițiilor Convenției europene, ci și spiritului și literei ansamblului reglementării internaționale la care România este parte, statuând o discriminare pozitivă, în defavoarea cetățenilor majorității.

În același sens sunt și prevederile Cartei europene a autonomiei locale, ale cărei dispoziții sunt transpuse în dreptul intern prin Legea nr. 215/2001 privind administrația publică locală.

În accepțiunea Cartei europene, autonomia locală este un fenomen eminamente de ordin administrativ și, în subsidiar, unul financiar. Ea trebuie să fie recunoscută în legislația internă și, pe cât posibil, în Constituție, obligație căreia i s-a dat curs prin prevederile art. 120-123 din Constituția României și prin dispozițiile Legii nr. 215/2001.

A se acorda drepturi speciale și sporite, de autoadministrare unor entități administrativ-teritoriale, nerecunoscute de Constituția statului, organizate exclusiv pe baze etnice, pe baza ponderii unei minorități naționale, înseamnă a admite încălcarea principiului egalității dintre cetățenii aceluiași stat, indiferent de apartenența lor la o majoritate sau la una dintre minorități, contravenind flagrant normelor dreptului internațional în materie, dar și prevederilor constituționale.

Rezoluția nr. 1.334/2003 a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei privind experiențele pozitive ale regiunilor autonome ca sursă de inspirație în rezolvarea conflictelor în Europa prevede la pct. 16 că "punerea în aplicare a unei autonomii nu trebuie să dea impresia cetățenilor că administrația locală este o afacere exclusivă a minorității", iar la pct. 17 că "un statut de autonomie reușit presupune dezvoltarea de relații echilibrate în cadrul statului între majoritate și minoritate și, de asemenea, între toate minoritățile naționale; orice statut de autonomie trebuie să respecte principiile de egalitate și de nondiscriminare și să se fondeze pe integritatea teritorială și suveranitatea statelor".

Din ansamblul reglementărilor, precum și din spiritul acestor documente internaționale la care România a aderat rezultă o serie de reguli cu valoare europeană, ce guvernează problematica protecției minorităților naționale, cum sunt: egalitatea în drepturi a cetățenilor aparținând unei minorități naționale cu cei ai majorității; nediscriminarea cetățenilor aparținând majorității în raport de cei ai unei minorități, ca de altfel, nici între diferitele minorități naționale de la nivelul statului; circumscrierea drepturilor persoanelor ce aparțin unei minorități naționale exclusiv în sfera elementelor esențiale ale păstrării identității lor - cultură, limbă, religie, tradiții; excluderea oricăror categorii de drepturi de natură colectivă ale minorităților naționale, respectarea ordinii juridice constituționale și a valorilor fundamentale ale statelor în care se regăsesc asemenea minorități naționale, inclusiv în ceea ce privește organizarea administrativ-teritorială a acestora - un atribut de suveranitate al fiecărui stat, promovarea conceptului de autonomie teritorială, ca fenomen predominant administrativ, și nu politic, determinat de rațiuni de eficiență a organizării administrației statului, de regulă de la nivelul tuturor categoriilor de colectivități locale din cadrul unităților administrativ-teritoriale recunoscute prin ordinea juridică a statelor, și nu de considerente exclusiv de ordin etnic.

6. Din punctul de vedere al dreptului intern, inițiativa legislativă cetățenească contravine flagrant ordinii constituționale a statului român. Astfel, ea instituie unități administrativ-teritoriale noi, distincte de celelalte unități administrativ-teritoriale consacrate de Constituție, atât prin modul de organizare, cât și prin prerogativele speciale care se doresc a fi atribuite autorităților publice constituite în acestea.

Semnalăm că proiectul nu ține seama de dispozițiile din chiar debutul Legii fundamentale a statului, potrivit cărora România este stat național, suveran și independent, unitar și indivizibil [art. 1 alin. (1)].

Reamintim că statul unitar constituie o singură formațiune statală, este el însuși, și numai el, subiect de drept internațional, presupune o singură ordine juridică bazată pe o unică Constituție și un singur sistem de organizare prin care se exercită cele trei puteri fundamentale, populația sa având o singură cetățenie.

Sfera de cuprindere a ordinii juridice, ca și cea de exercitare a autorității organelor puterii, este raportată la întreg teritoriul statului și la întreaga populație, indiferent de etnie sau naționalitate.

Legiuitorul constituant a stabilit că România nu este numai un stat unitar, ci și indivizibil, în sensul că el nu poate fi segmentat, nu poate face obiectul unei divizări, totale sau parțiale, cu regimuri juridice diferite.

7. În ceea ce privește suveranitatea națională, Constituția statuează în art. 2 că aceasta "aparține poporului român, care o exercită prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice și corecte, precum și prin referendum. Niciun grup și nicio persoană nu pot exercita suveranitatea în nume propriu".

Potrivit textului constituțional, deși suveranitatea este "națională", titularul acesteia nu este națiunea, ci poporul.

De asemenea, suveranitatea este inalienabilă, întrucât ceea ce se transmite organelor reprezentative este doar "exercițiul" acesteia. Ea este, totodată, și indivizibilă, deoarece nu poate fi fragmentată și distribuită "niciunui grup și niciunei persoane". Această ultimă precizare accentuează caracterul inalienabil al suveranității, de vreme ce suveranitatea nu poate fi apropriată pentru a fi exercitată "în nume propriu".

Or, "Supremația puterii", exprimată prin dreptul statului român de a decide, fără niciun fel de limitare din partea altor "puteri", în toate problemele ce țin de guvernarea statului este practic înlăturată în cea mai mare parte în "Ținutul Secuiesc", prin competențele speciale, uneori exclusive, ale autorităților acestuia, precum și ale Scaunelor componente și autorităților publice locale care fac parte din acestea.

Autonomia teritorială preconizată a se acorda respectivei regiuni autonome excedează aspectului administrativ, conferindu-se veritabile prerogative de putere publică desprinse din suveranitatea statului, accentuându-se, așadar, componenta politică a descentralizării, prin cristalizarea unui nou subiect de drept [de exemplu: "competențele regiunii sunt stabilite prin prezentul statut al regiunii, de lege, sau de dreptul internațional" - art. 2 lit. a) din inițiativa legislativă cetățenească].

8. Referitor la organizarea administrativ-teritorială, potrivit art. 3 alin. (3) din Constituție, teritoriul statului român este organizat în comune, orașe și județe. Rezultă, deci, că acestea sunt singurele unități administrativ-teritoriale recunoscute de Legea fundamentală a țării. Organizarea lor nu are la bază criterii de naționalitate, de origine etnică ori religioasă, întrucât România este, conform art. 4 alin. (2) din Constituție, patria comună și indivizibilă a tuturor cetățenilor săi, fără deosebire de rasă, de naționalitate, de origine etnică, de limbă, de religie, de sex, de opinie, de apartenență politică, de avere sau de origine socială.

Or, determinarea geografică a acestei regiuni autonome se realizează exclusiv pe baze etnice, regrupând părți ale teritoriului de stat în care populația majoritară este formată din cetățeni români de naționalitate maghiară, respectiv județele Harghita și Covasna și o parte din județul Mureș.

De altfel, norma prevăzută la art. 7 din inițiativa cetățenească este greșită, deoarece o unitate administrativ-teritorială nu poate lua naștere prin constituirea "Consiliului de Autoadministrare", așa cum se prevede, raportul fiind tocmai invers. În plus, atribuțiile acestui consiliu nu pot fi stabilite "de locuitorii Ținutului", cum se prevede în proiect, ci prin lege.

Este evident că o asemenea structură nici nu ar putea funcționa, dat fiind regimul special al regiunii, care ar însemna o vădită discriminare față de cetățenii din celelalte unități administrativ-teritoriale recunoscute de Constituție.

Potrivit inițiativei legislative cetățenești, dreptul persoanelor aparținând minorităților naționale la păstrarea, dezvoltarea și exprimarea identității lor etnice, culturale, lingvistice și religioase este înlocuit cu un drept la "identitate națională" de natură politică, simultan cu înlăturarea de pe teritoriul "Ținutului Secuiesc" a dreptului la identitate națională a populației majoritare în statul român.

În aceste fel, inițiativa legislativă cetățenească contravine dispozițiilor constituționale ale art. 6 alin. (2), privind dreptul la identitate, potrivit cărora "Măsurile de protecție luate de stat pentru păstrarea, dezvoltarea și exprimarea identității persoanelor aparținând minorităților naționale trebuie să fie conforme cu principiile de egalitate și de nediscriminare în raport cu ceilalți cetățeni români".

Mai mult, organizarea administrativ-teritorială a acestei regiuni autonome este una proprie (Ținut, Scaune) în cadrul sistemului general uniform al descentralizării administrative a statului. Sunt consacrate instituții politico- administrative specifice, cum sunt un "președinte", cu o competență într-o evidentă similitudine cu Președintele României, "Consiliul de Autoadministrare" - un adevărat Parlament local, "Comisia de Autoadministrare" cu competențe similare unui Guvern, precum și "Consiliul Scaunal", "Comisia Scaunală", "Președintele Scaunului", altele decât cele prevăzute de Constituție. Se are în vedere ca organizarea, sub aspectul administrativ, a "Ținutului Secuiesc" să se facă pe trei niveluri: local, scaunal și regional, în timp ce, în prezent, organizarea administrativă a teritoriului României este numai pe două niveluri - local și județean. În aceste condiții se creează disfuncționalități și impedimente în cooperare, atât pe plan intern, cât și în relațiile externe, deoarece în unul și același stat, declarat unitar și indivizibil prin Constituție, nu pot exista concomitent structuri administrative de aceeași natură, toate organizate pe două niveluri și doar una singură organizată pe trei niveluri.

În plus, dispozițiile art. 20 alin. (1) din proiect limitează alegerea "consilierilor regionali" numai la votul "secret și direct", deși, potrivit Constituției, dreptul de vot este "universal, egal, direct, secret și liber exprimat".

Referindu-se la regiune, ținuturi și scaune, structuri neconsacrate constituțional, ca și la organe proprii, altele decât cele consfințite de Constituție, inițiativa legislativă cetățenească depășește limitele organizării statale recunoscute de Legea fundamentală, reprezentând, așa cum am arătat, o gravă încălcare a dispozițiilor și principiilor constituționale sus-menționate.

Precizăm că la baza oricărei organizări administrative a teritoriului, indiferent pe câte niveluri este concepută, trebuie să stea o serie de indicatori minimali, științific determinați, și cuantificabili, ierarhizați de legiuitor, pe baza cărora se constituie fiecare categorie de unități administrativ-teritoriale. Sub acest aspect este de menționat că, în prezent, în România există astfel de indicatori, stabiliți prin Legea nr. 351/2001, cu modificările și completările ulterioare, care se referă numai la rețeaua de localități, respectiv la municipii, orașe și comune și, implicit, la județe, astfel cum acestea sunt definite de Legea nr. 2/1968 privind organizarea administrativă a teritoriului României, republicată, cu modificările ulterioare.

Dacă legiuitorul român va considera necesară, oportună și posibilă crearea și a unui al treilea nivel de organizare administrativă a teritoriului, va trebui să definească, mai întâi, criteriile minimale și prioritare pe baza cărora acesta se va constitui. Constituirea acestui nivel va privi însă întregul teritoriu al statului, nu doar o anumită zonă, pentru că numai astfel statul va putea funcționa potrivit principiilor constituționale, repartizând competențele în mod echitabil la fiecare nivel, inclusiv prin descentralizarea unor activități de la nivelurile superioare către unitățile de bază, cele mai apropiate de cetățeni.

9. Consacrarea, în Legea fundamentală, a unui regim de descentralizare în administrația publică este de natură să asigure autonomia locală, în cadrul căreia autoritățile alese de colectivitățile locale (și nu numite de la centru) se pot exprima în ceea ce privește rezolvarea problemelor locale, nefiind subordonate ierarhic autorităților centrale, iar actele emise de acestea nu pot fi anulate decât de instanțele judecătorești.

Menționăm că aceste principii constituționale își găsesc aplicarea concretă prin dispozițiile Legii administrației publice locale nr. 215/2001, republicată, cu modificările și completările ulterioare, care, la art. 3 alin. (1), precizează că autonomia locală înseamnă dreptul și capacitatea efectivă a autorităților administrației publice locale de a soluționa și gestiona, în numele și în interesul colectivităților locale pe care le reprezintă, treburile publice, în condițiile legii.

Precizăm însă că existența unor colectivități teritoriale locale, în cadrul sistemului de descentralizare administrativă, nu poate aduce atingere caracterului unitar al statului român.

Pornind de la principiul autonomiei locale consacrat de Constituție, inițiatorii înțeleg și aplică în mod greșit elementele specifice acestui principiu.

Că autonomia este greșit înțeleasă și că sub pretextul acesteia se dorește existența unui teritoriu rupt de statul național, unitar și indivizibil, o denotă și intenția, expres exprimată prin proiect, de a avea instituții și societăți comerciale proprii, camere de comerț, poliție proprie, protecție socială și asigurări sociale proprii, ca și o structură administrativă internă proprie. Or, în cadrul statului român, asemenea posibilități nu sunt îngăduite de Constituție.

Autonomia poate fi numai administrativă și financiară și ea nu poate avea la bază criterii etnice, lingvistice sau teritoriale (regionale).

Organizarea și funcționarea, în cadrul entității propuse, a unor organe cu competențe statale paralele, contravine conceptului de stat unitar, care presupune existența unui singur centru de putere, de impulsionare politică și guvernamentală și a unei comenzi unice care se transmite pe întreg teritoriul statului.

Prin declararea Ținutului Secuiesc ca regiune autonomă cu personalitate juridică, populația României și teritoriul acesteia n-ar mai beneficia de o singură organizare politică și juridică, un singur aparat de stat, respectiv o organizare statală unică, fiind știrbită plenitudinea suveranității sale, prin instituirea unui partaj teritorial.

De asemenea, prin proiect se dorește a fi consacrat un principiu inedit, anume cel al autoadministrării, într-un conținut special, de natură deosebită, ce excedează semnificațiilor juridice ale conceptului de autonomie locală fundamentat de constituantul român, principiu care operează exclusiv la nivelul unei regiuni autonome, cu statut propriu, determinată pe baze exclusiv etnice. Prin aceste prevederi ale proiectului sunt încălcate dispozițiile art. 120 din Constituția României, care reglementează principiile de bază din administrația publică locală, potrivit cărora "administrația publică din unitățile administrativ-teritoriale se întemeiază pe principiile descentralizării, autonomiei locale și deconcentrării serviciilor publice".

10. Totodată, organizarea Ținutului Secuiesc ca regiune autonomă conduce la încălcarea și perturbarea ordinii constituționale și la imposibilitatea aplicării, pe întreg teritoriul României, a legilor și a celorlalte acte normative adoptate de Guvern.

Acest fapt este evidențiat și de dispozițiile art. 119 alin. (3) din inițiativa legislativă cetățenească, potrivit cărora "actele normative emise de Parlamentul României și de către Guvernul României, care au reglementări valabile și în Ținutul Secuiesc, pot fi adaptate de Consiliul de Autoadministrare", care are "dreptul de a solicita rediscutarea actelor normative în cauză".

Din formulările utilizate de proiect se degajă ideea că actele normative adoptate în condițiile Legii fundamentale nu au forța juridică necesară dacă dispozițiile acestora nu convin autorităților Regiunii autonome, fiind supuse cenzurii lor și creându-se o situație inacceptabilă pentru un stat unitar. Aceste prevederi reprezintă o încălcare gravă a principiului constituțional consacrat de art. 1 alin. (5), potrivit căruia în România respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie.

În ceea ce privește raporturile juridice neconstituționale preconizate a se stabili între Regiunea autonomă și statul român, pe același principiu al autonomiei politice a Ținutului Secuiesc, sunt relevante și prevederile art. 123 lit. a) din proiect, conform cărora controlul privind constituționalitatea actelor normative adoptate de autoritățile de autoadministrare ale regiunii revine Curții Constituționale, ceea ce evidențiază asimilarea Consiliului de Autoadministrare cu un veritabil Parlament local, abilitat să emită norme juridice cu caracter primar în teritoriul respectiv. (Cu privire la denumirea acestor acte, proiectul este și inconsecvent în utilizarea termenilor, referindu-se când la "ordonanțe", când la "decizii", când la "hotărâri".)

Mai mult, fără a lua în considerare atribuțiile Curții Constituționale stabilite de Constituție, proiectul încalcă și din acest punct de vedere Legea fundamentală, trasându-i acestei autorități a statului noi atribuții.

11. Totodată, prevederile proiectului sunt de natură a contraveni unor dispoziții exprese ale Constituției României ce consacră valorile fundamentale ale statului român, integrate aceluiași concept al suveranității.

Astfel, inițiativa legislativă cetățenească precizează la art. 11 folosirea liberă a simbolurilor națiunii maghiare, referindu-se la "stabilirea simbolurilor Ținutului Secuiesc". Prin aceste norme însă se încalcă prevederile art. 12 din Constituție care, reglementând simbolurile naționale, se referă la drapelul României, la ziua națională a României, la imnul național al României și la stema și sigiliul statului român, precum și reglementările cu privire la folosirea acestora.

12. Depășind granițele constituționale, limba maternă în Ținutul Secuiesc se dorește a avea "același statut ca și limba oficială a statului" [art. 10 alin. (1)], care, potrivit art. 13 din Constituție, este limba română.

În același sens poate fi amintită și norma prevăzută la art. 102 alin. (2) din inițiativa cetățenească, potrivit căreia procesele se desfășoară în limba maternă a cetățeanului, iar actele rezultate se redactează atât în limba maternă, cât și în limba oficială a statului, încălcându-se, de această dată, și principiul constituțional consacrat prin art. 128, conform căruia procedura juridică se desfășoară în limba română. Textul constituțional menționează că modalitățile de exercitare a dreptului de a se exprima în limba maternă, în fața instanțelor de judecată, inclusiv folosirea de interpreți sau traduceri, trebuie stabilite de așa natură "încât să nu împiedice buna administrare a justiției", pe de o parte, "și să nu implice cheltuieli suplimentare pentru cei interesați", pe de altă parte. În orice caz, nu trebuie omis faptul că procedura judiciară se desfășoară în limba română, în sensul că judecătorul dictează și grefierul consemnează în limba oficială a statului, nu în limba maternă a părților din proces.

Menționăm că, în temeiul autonomiei locale, Constituția asigură cetățenilor aparținând unei minorități naționale cu o pondere semnificativă într-o unitate administrativ-teritorială folosirea limbii minorității naționale respective în scris și oral în relațiile cu autoritățile administrației publice locale și cu serviciile deconcentrate. Or, posibilitatea folosirii limbii materne este cu totul altceva decât acordarea aceluiași statut cu limba oficială a statului român.

În legătură cu folosirea limbii materne în învățământ, prevăzută la capitolul VI din inițiativa cetățenească, reamintim faptul că în scopul promovării conviețuirii interetnice armonioase, prin Legea învățământului nr. 84/1995, abrogată în prezent, și continuând cu normele din Legea educației naționale nr. 1/2011, aflate în vigoare, statul român a creat condiții optime pentru toate minoritățile naționale, acestea având posibilitatea de a organiza colegii și facultăți cu predare în limba maternă și de a înființa instituții de învățământ superior multiculturale, administrate de persoane aparținând respectivelor minorități naționale. Ca urmare, propunerile formulate prin inițiativa cetățenească referitoare la aceste aspecte au avut și au și în prezent o reglementare legală.

13. Temeiul constituțional invocat de către inițiatori în art. 12, privind crearea Consiliului de Autoadministrare a Regiunii autonome, respectiv art. 117 alin. (3) din Legea fundamentală, este înțeles și aplicat în mod eronat, deoarece aceste prevederi nu se referă la autorități administrative autonome locale, deci la cele din unitățile administrativ-teritoriale, ci la autorități autonome din structura administrației publice centrale de specialitate, deci la autorități publice statale.

Că este așa o constituie și faptul că legiuitorul constituant a inclus "autoritățile administrative autonome" la secțiunea 1 a capitolului V din Constituție, intitulată "Administrația publică centrală de specialitate", fără a nominaliza care sunt aceste autorități autonome. Când este însă vorba despre autorități autonome ale administrației publice locale, acestea sunt expres prevăzute în art. 121 din Constituție și ele nu pot fi decât consiliile locale și primarii, care funcționează numai în comune, orașe și în subdiviziunile administrativ-teritoriale ale municipiilor, precum și în consiliile județene, care funcționează în județe.

Față de cele de mai sus rezultă că înființarea altor autorități administrative autonome la nivel local, astfel cum se preconizează prin inițiativa legislativă cetățenească, excedează prevederilor constituționale.

14. Semnalăm că prevederile de la art. 22-26 din inițiativa cetățenească referitoare la competențele Consiliului de Autoadministrare nu pot fi exercitate decât de autoritățile publice ale statului, cum este cazul exproprierilor în interes public, stabilirii hotarelor unităților administrativ-teritoriale ale regiunii și înființării de noi comune, supravegherea și controlul poliției, protecția socială și asigurările sociale ori înființarea de organe pentru asigurarea ordinii publice.

De asemenea, norma de la art. 74 excedează competențelor constituționale și legale recunoscute în prezent tuturor autorităților administrației publice locale. Avem în vedere, în mod deosebit, problemele referitoare la stabilirea denumirilor localităților, stabilirea și folosirea simbolurilor, exproprierea în interes public, retrocedarea averii comunale ș.a.

15. În ceea ce privește capitolul X, intitulat "Probleme financiare", semnalăm că normele acestuia nu sunt corelate cu dispozițiile art. 138 și 139 din Constituție, deoarece:

- potrivit art. 138 alin. (1) din Legea fundamentală, în România există: bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat și bugetele locale ale comunelor, orașelor și ale județelor, și nicidecum "bugetele regionale" ori "bugetele scaunale";

- conform art. 139 alin. (2) din Constituție, impozitele și taxele locale se stabilesc de consiliile locale sau județene, în limitele și în condițiile legii.

Menționăm și faptul că niciuna dintre normele acestui capitol nu este corelată cu prevederile Legii nr. 500/2002 privind finanțele publice și nici cu cele ale Legii nr. 273/2006 privind finanțele publice locale.

Din redactarea art. 113 și 114 nici măcar nu se înțelege dacă inițiatorii au avut în vedere procente aplicate asupra categoriilor de venituri ale bugetului de stat sau doar a cotei-părți aferente județelor vizate a fi transformate într-o regiune etnică.

Totodată, semnalăm că noțiunea de "compensare bugetară" desemnează operațiunea de utilizare a unor sume plătite în plus în contul unei obligații bugetare, pentru o altă obligație, a aceluiași subiect și aceluiași buget, astfel că utilizarea acesteia în cuprinsul art. 115 și 116 este greșită și lipsită de sens.

16. Pe aceleași coordonate ale încălcării ordinii de drept de către prezenta inițiativă cetățenească amintim și dispozițiile Legii administrației publice locale nr. 215/2001, republicată, cu modificările și completările ulterioare, legea organică în materie, în special prevederile capitolului I, secțiunea 1, consacrat Regimului general al autonomiei locale. Sunt încălcate următoarele dispoziții ale acestui act normativ:

- art. 2 alin. (2), conform cărora aplicarea principiilor descentralizării, autonomiei locale, deconcentrării serviciilor publice, eligibilității autorităților administrației publice locale, legalității și al consultării cetățenilor în soluționarea problemelor locale de interes deosebit nu poate aduce atingere caracterului de stat național, unitar și indivizibil al României;

- art. 3 alin. (2), potrivit cărora autonomia locală se exercită de consiliile locale și primari, precum și de consiliile județene(...) (nu și de alte autorități administrative, precum cele prevăzute prin proiect);

- art. 4 alin. (1), conform cărora autonomia locală este numai administrativă și financiară, fiind exercitată pe baza și în limitele prevăzute de lege, excluzându-se orice alt conținut al autonomiei - politic, etnic, religios;

- art. 20 alin. (1), potrivit cărora doar comunele, orașele și județele sunt unități administrativ-teritoriale în care se exercită autonomia locală și în care se organizează și funcționează autorități ale administrației publice locale", nu și scaunele ori ținutul, așa cum se propune prin prezenta inițiativă cetățenească.

Din cele menționate mai sus rezultă că prezenta inițiativă legislativă cetățenească contravine, în ansamblul său, normelor și principiilor constituționale, ordinii juridice interne, legislației Uniunii Europene și dreptului internațional.

PREȘEDINTE
dr. DRAGOȘILIESCU

București, 13 decembrie 2016.

Nr. 1.288.

DUPLICAT

S-a cerut autentificarea următorului act:

DECLARAȚIE

Având în vedere prevederile articolului 74 din Constituția României, respectiv prevederile Legii nr. 189/1999, republicată, subsemnații:

1. ARUS ZSOLT ISTVAN, alegător: Da, domiciliul în municipiul Gheorgheni, str. Gabor Aron nr. 26, județul Harghita;

2. CZINK ATTILA, alegător: Da, domiciliul în municipiul Gheorgheni, cartierul Bucin, bl. 1, sc. C, ap. 51, județul Harghita;

3. KERCSO ATTILA, alegător: Da, domiciliul în municipiul Gheorgheni, cartierul Bucin, bl. 18, sc. E, ap. 90, județul Harghita;

4. BAICO ZSIGMOND, alegător: Da, domiciliul în municipiul Toplița, str. Luncani nr. 19C, județul Harghita;

5. KOVACS LASZLO, alegător: Da, domiciliul în comuna Joseni, satul Joseni nr. 587, județul Harghita;

6. CZIRIAK KAROLY, alegător: Da, domiciliul în municipiul Toplița, bd. Nicolae Bălcescu, bl. B, sc. 1, ap. 8, județul Harghita;

7. ELEKES-JOZSA MARTIN, alegător: Da, domiciliul în comuna Suseni, satul Suseni nr. 895, județul Harghita;

8. TAKACS JOZSEF, alegător: Da, domiciliul în comuna Joseni, satul Joseni nr. 1.277, județul Harghita;

9. KOLCSAR GHEZA, alegător: Da, domiciliul în comuna Lăzarea, satul Lăzarea nr. 724, județul Harghita;

10. MARTON CSABA, alegător: Da, domiciliul în comuna Ditrău, satul Ditrău, str. Dealul Frumos nr. 14, bl. 7, ap. 3, județul Harghita.

Declarăm că ne-am constituit azi, data prezentei, într-un comitet de inițiativă în vederea promovării inițiativei legislative intitulate: Statutul de Autonomie a Ținutului Secuiesc.

Declarăm totodată că niciunul dintre noi nu încalcă prevederile art. 2 alin. (2) din Legea 189/1999, republicată.

În conformitate cu prevederile art. 2 alin. (6) din Legea nr. 189/1999, republicată, îl desemnăm prin unanimitate de voturi pe Arus Zsolt Istvan drept președintele Comitetului de inițiativă, care să rezolve problemele operative și să reprezinte comitetul în raporturile sale cu autoritățile publice centrale și locale.

Redactat de notarul public Solyom Csilla-Maria, cu sediul în Gheorgheni, într-un singur exemplar original și 5 duplicate, din care un duplicat pentru arhiva biroului notarial și 4 (patru) duplicate s-au eliberat părții.

Semnăturile
Arus Zsolt Istvan semnătură indescifrabilă Czink Attila semnătură indescifrabilă
Kercso Attila semnătură indescifrabilă Baico Zsigmond semnătură indescifrabilă
Kovacs Laszlo semnătură indescifrabilă Cziriak Karoly semnătură indescifrabilă
Elekes-Jozsa Martin semnătură indescifrabilă Takacs Jozsef semnătură indescifrabilă
Kolcsar Gheza semnătură indescifrabilă Marton Csaba semnătură indescifrabilă

ROMÂNIA

Uniunea Națională a Notarilor Publici

Birou Individul Notarial: SOLYOM CSILLA-MARIA

Licența de funcționare nr. 2.485/2.188/10.12.2013

Sediul: municipiul Gheorgheni, str. Kossuth Lajos nr. 6/A/1, județul Harghita

ÎNCHEIERE DE AUTENTIFICARE Nr. 2.862/2016
anul 2016, luna noiembrie, ziua 10

În fața mea, Solyom Csilla-Maria, notar public, la sediul biroului din municipiul Gheorgheni, str. Kossuth Lajos nr. 6/A/1, județul Harghita s-au prezentat:

1. ARUS ZSOLT ISTVAN, CNP 1610816190691, născut la data de 16.08.1961 în municipiul Târgu Mureș, județul Mureș, domiciliul în municipiul Gheorgheni, str. Gabor Aron nr. 26, județul Harghita, identificat prin CI seria HR nr. 359941, eliberată de SPCLEP Gheorgheni la data de 19.0.2011, valabilă până la data de 16.08.2021, în nume propriu, care după ce a citit actul a declarat că i-a înțeles conținutul, că cele cuprinse în act reprezintă voința lui, a consimțit la autentificarea prezentului înscris și a semnat unicul exemplar;

2. CZINK ATTILA, CNP 1700203190707, născut la data de 03.02.1970 în municipiul Gheorgheni, județul Harghita, domiciliul în municipiul Gheorgheni, cartierul Bucin, bl. 1, sc. C, ap. 51, județul Harghita, identificat prin CI seria HR nr. 395389, eliberată de SPCLEP Gheorgheni la data de 13.09.2012, valabilă până la data de 03.02.2022, în nume propriu, care după ce a citit actul a declarat că i-a înțeles conținutul, că cele cuprinse în act reprezintă voința lui, a consimțit la autentificarea prezentului înscris și a semnat unicul exemplar;

3. KERCSO ATTILA, CNP 1580816190692, născut la data de 16.08.1958 în municipiul Gheorgheni, județul Harghita, domiciliul în municipiul Gheorgheni, cartierul Bucin, bl. 18, sc. E, ap. 90, județul Harghita, identificat prin CI seria HR nr. 392106 eliberată de SPCLEP Gheorgheni la data de 13.08.2012, valabilă până la data de 16.08.2022, în nume propriu, care după ce a citit actul a declarat că i-a înțeles conținutul, că cele cuprinse în act reprezintă voința lui, a consimțit la autentificarea prezentului înscris și a semnat unicul exemplar;

4. BAICO ZSIGMOND, CNP 1750719193797, născut la data de 19.07.1975 în municipiul Toplița, județul Harghita, domiciliul în municipiul Toplița, str. Luncani nr. 19C, județul Harghita, identificat prin CI seria HR nr. 538436, eliberată de SPCLEP Toplița la data de 12.09.2016, valabilă până la data de 19.07.2026, în nume propriu, care după ce a citit actul a declarat că i-a înțeles conținutul, că cele cuprinse în act reprezintă voința lui, a consimțit la autentificarea prezentului înscris și a semnat unicul exemplar;

5. KOVACS LASZLO, CNP 1690410190821, născut la data de 10.04.1969 în municipiul Gheorgheni, județul Harghita, domiciliul în comuna Joseni, satul Joseni nr. 587, județul Harghita, identificat prin CI seria HR nr. 418493, eliberată de SPCLEP Gheorgheni la data de 04.04.2013, valabilă până la data de 10.04.2023, în nume propriu, care după ce a citit actul a declarat că i-a înțeles conținutul, că cele cuprinse în act reprezintă voința lui, a consimțit la autentificarea prezentului înscris și a semnat unicul exemplar;

6. CZIRIAK KAROLY, CNP 1640112193783, născut la data de 12.01.1964 în municipiul Toplița, județul Harghita, domiciliul în municipiul Toplița, bd. Nicolae Bălcescu, bl. B, sc. 1, ap. 8, județul Harghita, identificat prin CI seria HR nr. 335157, eliberată de SPCLEP Toplița la data de 30.12.2010, valabilă până la data de 12.01.2020, în nume propriu, care după ce a citit actul a declarat că i-a înțeles conținutul, că cele cuprinse în act reprezintă voința lui, a consimțit la autentificarea prezentului înscris și a semnat unicul exemplar;

7. ELEKES-JOZSA MARTIN, CNP 1511002190703, născut la data de 02.10.1951 în comuna Suseni, județul Harghita, domiciliul în comuna Suseni, satul Suseni nr. 895, județul Harghita, identificat prin CI seria HR nr. 225302, eliberată de SPCLEP Gheorgheni la data de 26.04.2006, valabilă până la data de 02.10.2066, în nume propriu, care după ce a citit actul a declarat că i-a înțeles conținutul, că cele cuprinse în act reprezintă voința lui, a consimțit la autentificarea prezentului înscris și a semnat unicul exemplar;

8. TAKACS JOZSEF, CNP 1430514190699, născut la data de 14.05.1943 în municipiul Târgu Mureș, județul Mureș, domiciliul în comuna Joseni, satul Joseni nr. 1.277, județul Harghita, identificat prin CI seria HR nr. 169783, eliberată de SPCLEP Gheorgheni la data de 21.06.2004, valabilă până la data de 14.05.2064, în nume propriu, care după ce a citit actul a declarat că i-a înțeles conținutul, că cele cuprinse în act reprezintă voința lui, a consimțit la autentificarea prezentului înscris și a semnat unicul exemplar;

9. KOLCSAR GHEZA, CNP 1430722190696, născut la data de 22.07.1943 în comuna Lăzarea, județul Harghita, domiciliul în comuna Lăzarea, satul Lăzarea nr. 724, județul Harghita, identificat prin CI seria HR nr. 227118, eliberată de SPCLEP Gheorgheni la data de 29.05.2006, valabilă până la data de 22.07.2066, în nume propriu, care după ce a citit actul a declarat că i-a înțeles conținutul, că cele cuprinse în act reprezintă voința lui, a consimțit la autentificarea prezentului înscris și a semnat unicul exemplar;

10. MARTON CSABA, CNP 1820706192355, născut la data de 06.07.1982 în comuna Ditrău, județul Harghita, domiciliul în comuna Ditrău, satul Ditrău, str. Dealul Frumos nr. 14, bl. 7, ap. 3, județul Harghita, identificat prin CI seria HR nr. 423552, eliberată de SPCLEP Gheorgheni la data de 16.05.2013, valabilă până la data de 06.07.2023, în nume propriu, care după ce a citit actul a declarat că i-a înțeles conținutul, că cele cuprinse în act reprezintă voința lui, a consimțit la autentificarea prezentului înscris și a semnat unicul exemplar.

În temeiul art. 12 lit. b) din Legea nr. 36/1995, se declară autentic prezentul înscris.

S-a încasat onorariul în suma de 36 lei cu TVA inclus cu chitanța nr. 3.041/2016

Notar public,
Solyom Csilla-Maria

Prezentul duplicat s-a întocmit în 5 exemplare, de Solyom Csilla-Maria, notar public, astăzi, data autentificării actului, și are aceeași forță probantă ca originalul din care s-au eliberat 4 exemplare părții.

Notar public,
Solyom Csilla-Maria

Acest document poate avea modificări ulterioare. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

;
se încarcă...