Agenția Națională pentru Achiziții Publice

Instrucțiunea nr. 1/2017 emisă în aplicarea prevederilor art. 179 lit. g) și art. 187 alin. (8) lit. a) din Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice, respectiv a art. 192 lit. g) și a art. 209 alin. (8) din Legea nr. 99/2016 privind achizițiile sectoriale

Text publicat în M.Of. al României.

În vigoare de la 11 ianuarie 2017

Acest document poate avea modificări ulterioare. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Pagina 1 din 3

Cumpără forma actualizată

sau autentifică-te

  •  

Având în vedere:

- prevederile art. 179 lit. g) și art. 187 alin. (8) lit. a) din Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice, cu completările ulterioare;

- prevederile art. 192 lit. g) și ale art. 209 alin. (8) din Legea nr. 99/2016 privind achizițiile sectoriale;

- prevederile art. 32 alin. (3) - (6) din Normele metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractului de achiziție publică/acordului-cadru din Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 395/2016, cu modificările și completările ulterioare;

- prevederile art. 38 alin. (3) - (6) din Normele metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractului sectorial/acordului-cadru din Legea nr. 99/2016 privind achizițiile sectoriale, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 394/2016, cu modificările și completările ulterioare;

- necesitatea emiterii de îndrumări privind modalitatea în care pot fi stabilite și utilizate cerințe referitoare la studiile, pregătirea profesională și/sau calificarea personalului, fie în procesul de calificare și selecție a operatorilor economici ce participă la procedurile de atribuire a contractelor de achiziție publică/sectoriale, fie ca parte a condițiilor de implementare a contractului/acordului-cadru ce urmează a fi atribuit/încheiat, în acest din urmă caz existând posibilitatea formulării unor factori de evaluare asociați modului de organizare, calificarea și/sau experiența experților ce vor realiza efectiv activitățile ce fac obiectul respectivului contract;

- interpretările date de către Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) privind aplicarea factorilor de evaluare, alții decât prețul, în cazul contractelor care presupun prestații intelectuale, în cazurile: T-50/05 Evropaïki Dynamiki - Proigmena Systimata Tilepikoinonion Pliroforikis kai Tilematikis AE, cu sediul în Atena (Grecia), împotriva Comisiei Europene (Hotărârea Tribunalului din 19 martie 2010) și, respectiv, T-70/05 Evropaïki Dynamiki - Proigmena Systimata Tilepikoinonion Pliroforikis kai Tilematikis AE, cu sediul în Atena (Grecia), împotriva Agenției Europene pentru Siguranța Maritimă (EMSA) (Hotărârea Tribunalului din 2 martie 2010),

în temeiul art. 4 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 13/2015 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale pentru Achiziții Publice, aprobată prin Legea nr. 244/2015, cu completările ulterioare,

președintele Agenției Naționale pentru Achiziții Publice emite următoarea instrucțiune:

CAPITOLUL I Dispoziții generale

Art. 1. -

Prezenta instrucțiune are ca scop stabilirea modului de formulare, în cadrul unei documentații de atribuire, a criteriilor de calificare și selecție legate de personalul de conducere al ofertantului/candidatului și/sau a cerințelor referitoare la personalul propus în cadrul ofertei pentru realizarea obiectului contractului.

Art. 2. -

(1) Sintagma "personal permanent, în special de conducere, al operatorului economic" ofertant/candidat se referă la personalul acestuia cu rol de coordonare a activității economice specifice aflate în relație directă cu obiectul contractului ce urmează a fi atribuit, persoanele în cauză ocupând posturi/poziții în structura organizatorică a acestuia ce îi conferă responsabilitatea asupra procesului de implementare a respectivului contract și, implicit, rolul de interfață între contractor (organizația ce prestează/execută serviciile/lucrările ce fac obiectul viitorului contract) și beneficiar (autoritatea/entitatea contractantă), astfel:

a) personal de conducere, ce este asimilat posturilor/pozițiilor din cadrul structurii organizatorice a unui operator economic prin care se asigură funcția de conducere/management a respectivei entități și care, în funcție de forma de organizare a acesteia, poate lua una sau ambele forme de mai jos:

• personalul de administrare și de conducere stabilit potrivit actelor constitutive, în conformitate cu prevederile Legii societăților nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare (sau orice alt act normativ similar din țara de origine a operatorului economic), care este împuternicit să stabilească strategia, obiectivele și orientarea generală a operatorului economic în cauză, precum și care supraveghează și monitorizează procesul decizional la nivel de conducere. Această categorie include persoanele care conduc, în mod efectiv, activitatea unității economice în cauză;
• persoanele fizice care exercită funcții de conducere în cadrul operatorului economic în cauză și care sunt împuternicite și răspund de îndeplinirea activității de conducere curentă a acesteia, potrivit actelor constitutive, în această categorie fiind incluși directorii, în cadrul sistemului unitar de administrare, respectiv directoratul, în cadrul sistemului dualist de administrare.

Exemplu personal de această natură:

- director tehnic/de producție - responsabil de elaborarea și implementarea fluxurilor operaționale de la nivelul organizației ce are calitatea de candidat/ofertant, funcție ce asigură desfășurarea în condiții de eficiență și performanță a activității curente, corespunzător domeniului de activitate (construcții; consultanță în management; proiectare urbanistică și peisagistică; tehnologia informațiilor și comunicațiilor etc.). Exercitarea acestei funcții presupune coordonarea implementării contractelor semnate de organizație și menținerea relației cu clienții (beneficiarii), urmărind asigurarea permanentă a corelației între resursele financiare, materiale, umane, necesare pentru implementarea respectivelor contracte, și calitatea rezultatelor obținute, în condițiile respectării termenelor asumate;

b) personalul numit în posturile/pozițiile din cadrul unei structuri organizatorice a operatorului economic în cauză, altele decât funcții de conducere/management, necesare pentru a putea fi realizate de respectiva entitate activități economice și/sau de producție, corespunzător obligațiilor asumate în fața clienților și cu respectarea cadrului normativ ce guvernează domeniul de activitate în care activează*).

*) De regulă, un operator economic își îndeplinește funcțiile sale (altele decât cea de conducere/management) fie cu resurse interne (reflectate ca atare în posturi/poziții în structura organizatorică), fie prin externalizare (utilizarea de către operatorul economic a unei terțe părți în vederea desfășurării de către acesta în mod continuu, pe bază contractuală, a unor activități ce trebuie efectuate în mod obișnuit) sau prin externalizare în lanț (externalizare în cadrul căreia terța parte amintită mai sus subcontractează, la rândul său, către alte entități, realizarea unor elemente componente aferente activităților pe care le-a preluat pe bază contractuală pentru ducere la îndeplinire). Modul de exercitare a funcțiilor unui operator economic diferă de la o entitate la alta, în funcție de activitățile economice realizate și de ramura și sectorul economiei naționale în care activează, fiind la alegerea conducerii unității economice respective.

Astfel, spre exemplu, un operator economic poate realiza o externalizare sau poate accepta o externalizare în lanț a măsurilor necesare pentru asigurarea securității și protecției sănătății lucrătorilor, dar nu este exonerată de responsabilitățile sale în acest domeniu, așa cum reiese din prevederile Legii securității și sănătății în muncă nr. 319/2006, cu modificările ulterioare.

Exemplu personal de această natură:

- manager de contract (în situația în care acesta are, în raport cu procesul de implementare a unui contract, atribuții similare directorului tehnic/de producție menționat mai sus); coordonatorul șefilor de șantier (în situația în care complexitatea lucrărilor și a obiectului contractului impune prezența mai multor șefi de șantier ce răspund de fronturi de lucru ce avansează în același timp); responsabil managementul calității (RMQ), responsabil în domeniul securității și sănătății în muncă etc.

(2) Studiile, calificarea și/sau experiența profesională a personalului prevăzut la alin. (1) reprezintă caracteristici ale operatorului economic având calitatea de ofertant/candidat, acestea putând fi utilizate drept criterii de calificare/selecție în sensul art. 179 lit. g) din Legea nr. 98/2016, cu completările ulterioare.

(3) În cazul contractelor de servicii ce presupun prestații intelectuale, personalul unei operator economic va fi asimilat celui precizat la alin. (1)-(2) atunci când se referă la acele persoane ce ocupă poziții/posturi în structura organizatorică a acestuia ce le conferă o influență importantă asupra orientării operaționale de zi cu zi a activității desfășurate de entitatea în cauză. Nu este obligatoriu ca aceste persoane să fie și membri ai conducerii acelui operator economic. În această categorie pot fi incluse persoanele ce conduc/administrează activități importante în cadrul unui operator economic ce activează în acest sector, respectiv care:

• țin direct de funcția de producție a entității respective (de exemplu, activitatea de inginerie și/sau consultanță tehnică pentru operatorii economici ce realizează documentații tehnico- economice aferente obiectivelor de investiții publice);
• sunt relevante în raport cu obiectul contractului ce urmează a fi atribuit (de exemplu: activitatea economică de inginerie și/sau consultanță tehnică pentru un contract având ca obiect servicii de proiectare a lucrărilor aferente obiectivelor de investiții; activitatea de realizare a serviciilor educaționale pentru un contract având ca obiect instruire/formare profesională; activitatea de consultanță pentru un contract de management al schimbării intrainstituționale etc.);
• oferă, ca date de ieșire, un rezultat ce este expresia progresului înregistrat în implementarea contractului în discuție.

Exemple în acest sens includ, fără a se limita la:

a) directorul și personalul cu rol de coordonare din cadrul diviziei/departamentului/compartimentului/serviciului/biroului de proiectare a lucrărilor de automatizare în cadrul unei operator economic ce realizează servicii de proiectare aferente instalațiilor industriale;

b) directorul și personalul cu rol de coordonare pentru activitățile de elaborare soluții informatice în cadrul unui operator economic ce desfășoară activități de concepție și implementare a sistemelor informatice;

c) directorul și personalul cu rol de coordonare din cadrul diviziei/departamentului/serviciului/biroului responsabil de asigurarea ducerii la îndeplinire a serviciilor de consultanță în situația unui operator economic ce are ca activitate curentă elaborarea de strategii, studii etc.

Art. 3. -

(1) Sintagma "personalul ce va realiza efectiv activitățile care fac obiectul contractului ce urmează a fi atribuit" se referă la experții/personalul-cheie ce răspund(e) de realizarea efectivă a proceselor de execuție aferente implementării respectivului contract, calificarea, experiența profesională și/sau modul de organizare influențând, în mod direct, calitatea rezultatului ce trebuie atins prin contractul în cauză, această categorie de personal nefiind considerată criteriu de calificare și selecție în raport cu operatorul economic ce este candidat/ofertant în procedura de atribuire.

(2) Prin noțiunea de "personal-cheie" menționată la alin. (1), se înțelege orice expert/specialist a cărui activitate desfășurată în cadrul contractului este reflectată direct fie:

(i) într-o proporție majoritară a rezultatului respectivei activități și/sau a întregului contract, atunci când există o relație direct proporțională între volumul muncii prestate și nivelul calitativ al rezultatului în cauză, iar contribuția sa are, totodată, o pondere ridicată în rezultatul final al contractului;

(ii) într-o proporție minoră ca efort depus din punctul de vedere al volumului de muncă, dar cu un impact major asupra esenței rezultatului respectivei activități și/sau a întregului contract (de exemplu, în situația în care rezultatul muncii sale este stabilirea soluției tehnice ce face obiectul contractului, celelalte activități ale acestuia având doar rolul de a clarifica/detalia aspectele ce descriu respectiva soluție și/sau modul de implementare a sa).

(3) În cadrul acestei categorii se includ și tipurile de experți pentru care este impusă, prin legislația de specialitate din domeniul obiectului contractului ce urmează a fi atribuit, prezentarea unei certificări specifice, fără de care aceștia nu au dreptul de a exercita activitatea în cauză, în acest fel fiind legați indisolubil de implementarea propriu-zisă a respectivului contract.

(4) Pentru tipurile de experți menționați la alin. (3), pentru care existența certificării specifice, emisă de un organism abilitat conform prevederilor legale incidente domeniului în cauză, reprezintă condiția necesară și suficientă pentru a putea duce la îndeplinire activitățile ce fac obiectul respectivelor certificări, autoritatea/entitatea contractantă nu va stabili criterii de calificare și selecție, ci va solicita ca în propunerea tehnică să fie descris momentul în care vor interveni acești experți în implementarea viitorului contract, precum și modul în care operatorul economic ofertant și-a asigurat accesul la serviciile acestora (fie prin resurse proprii, caz în care vor fi prezentate persoanele în cauză, fie prin externalizare, situație în care se vor descrie aranjamentele contractuale realizate în vederea obținerii serviciilor respective).

Exemple: responsabil tehnic cu execuția (RTE) în conformitate cu prevederile Legii nr. 10/1995 privind calitatea în construcții, republicată; expert/expert tehnic în domeniul protejării monumentelor istorice în conformitate cu Ordinul ministrului culturii și patrimoniului național nr. 2.495/2010 pentru aprobarea Normelor metodologice privind atestarea specialiștilor, experților și verificatorilor tehnici în domeniul protejării monumentelor istorice; contabil autorizat/expert contabil în conformitate cu legislația incidentă în domeniul contabilității și fiscalității; verificator de proiecte, diriginte de șantier în conformitate cu legislația incidentă în domeniul construcțiilor; personal ce necesită atestări profesionale de la autorități competente - cum ar fi, dar fără a se limita la, AFER/ISCIR/ANRE/ANEVAR/ANCPI/CECAR/CAFR/MCPN etc.

(5) În sensul alin. (3), în situația în care existența certificării specifice nu este suficientă pentru a demonstra că respectivul expert are capacitatea de a îndeplini activitățile aferente din viitorul contract, datorită complexității ridicate și/sau particularității acestora, autoritatea/entitatea contractantă are dreptul de a impune în caietul de sarcini și cerințe referitoare la experiența profesională a expertului/specialistului în cauză, ce trebuie îndeplinite la momentul evaluării ofertei tehnice.

Exemplu: auditor financiar, nivelul de complexitate a activității desfășurate fiind în strictă corelație cu aspecte cum ar fi tipul și anvergura organizației pentru care realizează auditul (IMM vs. companie multinațională, parte dintr-un grup de companii/întreprinderi legate), tipul misiunii - auditul activității anuale a organizației vs. audit aferent operațiunilor de implementare a unui proiect de investiții complex.

(6) În cazul contractelor ce includ o componentă semnificativă de servicii având ca obiect prestații intelectuale care presupun activități cu nivel de complexitate ridicat, situație în care calitatea personalului prevăzut la alin. (1) are un impact semnificativ asupra calității executării respectivelor contracte, calificarea, experiența profesională și/sau modul de organizare reprezintă caracteristici ale ofertei, ce descriu, în fapt, nivelul tehnic sau funcțional al acesteia, fiind considerate un avantaj calitativ ce poate fi punctat. În acest caz, calificarea, experiența profesională și/sau modul de organizare a personalului-cheie se utilizează ca factori de evaluare în cadrul criteriului de atribuire preț-calitate/cost-calitate.

Exemplu de experți-cheie:

a) expert dezvoltare soluție informatică; expert analist procese interne; expert baze de date aferenți implementării unui contract de servicii având ca obiect realizarea unui sistem informatic;

b) ingineri proiectanți responsabili cu implementarea contractelor ce au ca obiect prestarea de servicii în domeniul proiectării obiectivelor de investiții.

CAPITOLUL II Îndrumări privind criteriile de calificare și selecție referitoare la personalul cu rol de reprezentare a organizației ce are calitatea de candidat/ofertant

Art. 4. -

Atunci când stabilește criteriile de calificare și selecție referitoare la personalul menționat la art. 2 alin. (1), autoritatea/entitatea contractantă poate formula cerințe referitoare la:

a) calificările educaționale și profesionale ale personalului de conducere al ofertantului/candidatului;

NOTĂ:

A se vedea exemplul directorului tehnic/de producție aferent art. 2 alin. (1) lit. a).

b) calificările educaționale și profesionale ale personalului cu rol de coordonare relevant pentru îndeplinirea contractului respectiv.

NOTĂ:

A se vedea exemplele aferente art. 2 alin. (1) lit. b).

Art. 5. -

(1) În aplicarea principiului proporționalității, prevăzut la art. 2 alin. (2) lit. e) din Legea nr. 98/2016, cu completările ulterioare, respectiv Legea nr. 99/2016, atunci când stabilește criteriile de calificare și selecție menționate la art. 4, autoritatea/entitatea contractantă nu are dreptul să formuleze cerințe care ajung să se dubleze (de exemplu, solicitând concomitent demonstrarea absolvirii unor studii și deținerea de calificări educaționale și/sau profesionale care reflectă aceeași/aceleași capacitate/competențe) sau care nu pot fi justificate în raport cu ceea ce urmează a fi prestat/executat așa cum este prevăzut la nivelul caietului de sarcini sau al documentației descriptive.

(2) În conformitate cu principiul recunoașterii reciproce, autoritatea/entitatea contractantă are obligația de a accepta documente echivalente celor solicitate la nivelul documentației de atribuire, emise de organisme stabilite în alte state membre ale Uniunii Europene sau cu care România are încheiate acorduri pentru recunoașterea și echivalarea certificărilor/autorizațiilor în cauză.

Art. 6. -

(1) Autoritatea/Entitatea contractantă poate solicita personalului menționat la art. 2 alin. (1) informații referitoare la studiile absolvite, ca expresie a unei cerințe cu privire la calificarea educațională.

(2) Atunci când analizează oportunitatea stabilirii unor criterii de calificare legate de studiile absolvite, autoritatea/entitatea contractantă are în vedere relevanța acestora în raport cu activitățile pe care le va desfășura persoana în cauză în raport cu obiectul contractului ce urmează a fi atribuit, ținându-se cont de faptul că există situații în care sunt mai importante competențele personalului menționat la art. 2 alin. (1), și nu domeniul studiilor absolvite.

(3) Autoritatea/Entitatea contractantă trebuie să justifice de ce impune ca absolvirea studiilor să se realizeze într-un anumit domeniu, respectiv să argumenteze de ce numai o persoană care a absolvit studii într-un anumit domeniu este în măsură să reflecte potențialul organizatoric al ofertantului/candidatului de a duce la îndeplinire contractul de achiziție publică.

Exemplu: În cazul atribuirii unui contract având ca obiect execuția unor lucrări pentru realizarea unor clădiri civile, autoritatea contractantă poate solicita ca personalul responsabil cu monitorizarea/coordonarea activității de construcții desfășurate de operatorul economic candidat/ofertant să aibă studii în domeniul construcțiilor (indiferent de specializare) sau al construcțiilor civile, în situația în care particularitățile obiectului contractului justifică această specializare.

(4) În măsura în care există o justificare în ceea ce privește domeniul studiilor solicitate, acesta va fi definit clar, în conformitate cu dispozițiile legale din domeniul educației și cercetării, pentru a nu crea ambiguități referitoare la modul în care poate fi interpretat criteriul de calificare, respectiv tipul documentelor ce urmează a fi depuse, la solicitarea comisiei de evaluare, pentru demonstrarea îndeplinirii celor asumate în DUAE.

NOTĂ EXEMPLIFICATIVĂ:

Nu este suficient să se menționeze în fișa de date a achiziției faptul că studiile trebuie să fie în domeniul tehnic, ci se va preciza expres ce tip de studii se solicită, spre exemplu specializarea construcții civile, industriale și agricole (conform legislației în materie și cerințelor ce derivă în mod explicit din natura și caracteristicile obiectului contractului).

Art. 7. -

(1) Referința la durata studiilor se face prin solicitarea fie de studii absolvite cu diplomă de bacalaureat, fie de studii absolvite cu diplomă de licență, diplomă de absolvire sau echivalent, fapt ce presupune ca, în unele situații, să fie necesar ca persoana în cauză să fi urmat și cursuri de master (cum ar fi ciclul Bologna referitor la echivalarea studiilor, prevăzut de legislația incidentă în domeniul educației).

(2) Cerința privind nivelul studiilor nu poate fi formulată prin raportare exclusiv la studii postuniversitare și/sau studii universitare de masterat.

(3) Dacă autoritatea/entitatea contractantă nu impune absolvirea studiilor, prevăzute la alin. (1), într-un anumit domeniu, dar consideră necesară existența unei specializări sau deținerea unor competențe specifice, aceasta poate fi dovedită fie prin studii absolvite cu diplomă de bacalaureat, diplomă de absolvire, diplomă de licență sau echivalent, fie prin studii postuniversitare și/sau studii universitare de masterat/doctorat, fie prin cursuri ce s-au finalizat cu certificări recunoscute la nivel național/internațional în specializarea respectivă sau prin experiență profesională relevantă în raport cu competențele specifice ce trebuie demonstrate.

Art. 8. -

(1) Ca expresie a deținerii unor competențe ce reflectă existența unor calificări profesionale, autoritatea/entitatea contractantă poate solicita pentru personalul menționat la art. 2 alin. (1) demonstrarea unei experiențe generale și/sau a uneia specifice, acolo unde autoritatea responsabilă în domeniul specific nu a stabilit descriptori de definire aferenți nivelurilor Cadrului național al calificărilor, în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 918/2013 privind aprobarea Cadrului național al calificărilor, cu modificările ulterioare.

(2) Experiența generală solicitată de autoritatea/entitatea contractantă în ceea ce privește domeniul studiilor absolvite sau, după caz, în specializarea necesară poate fi de până la 5 ani, ca regulă generală.
Derogări (1),

(3) Prin excepție de la prevederile alin. (2), autoritatea/entitatea contractantă poate solicita mai mult de 5 ani vechime în specialitatea studiilor absolvite sau, după caz, în specializarea necesară, atunci când există reglementări specifice și/sau atunci când autoritatea/entitatea contractantă justifică temeinic, la nivelul strategiei de contractare, complexitatea deosebită a activităților ce urmează a fi derulate în cadrul contractului prin prisma poziției/atribuțiilor respectivei persoane și anvergura obiectului contractului.

(4) Nu se va impune îndeplinirea unei experiențe generale în ultimii "n" ani.

NOTĂ EXEMPLIFICATIVĂ:

Nu se poate impune ca o persoană să aibă o experiență generală în domeniul studiilor absolvite sau, după caz, în specializarea solicitată, realizată în ultimii 5 ani. Se poate solicita ca persoana să aibă o experiență generală în domeniul studiilor absolvite sau, după caz, în specializarea solicitată, de cel puțin 5 ani, indiferent de perioada în care a fost realizată această experiență.

(5) Anii solicitați în vederea dovedirii experienței generale vor fi calculați prin luarea în considerare a perioadei/perioadelor în care persoana respectivă a ocupat posturi/poziții de tipul celor menționate la art. 2, prin prisma cărora a acumulat experiența solicitată.

NOTĂ EXEMPLIFICATIVĂ:

În evaluarea candidaturilor/ofertelor, în vederea îndeplinirii criteriului de calificare solicitat, documentele-suport relevante care atestă experiența generală și care trebuie să fie acceptate de comisia de evaluare, la momentul în care se solicită demonstrarea celor asumate de candidat/ofertant prin DUAE, pot fi fișa de post, contractul de muncă, recomandarea sau orice alte documente similare din care rezultă informațiile solicitate de autoritatea contractantă.

Din respectivele documente trebuie să rezulte o experiență de 5 ani în ocuparea unei poziții prin prisma căreia a avut responsabilități și sarcini de manager de contract [a se vedea în acest sens exemplul de la art. 2 alin. (2) pentru o asemenea funcție] în raport cu activitățile de realizare a construcțiilor civile, în cadrul unei/unor organizații ce activează constant pe o piață de profil din cadrul acestui sector.

Art. 9. -

(1) În situația în care, prin raportare la obiectul contractului, sunt relevante competențele personalului menționat la art. 2 alin. (1), autoritatea/entitatea contractantă se poate axa, în principal, pe solicitarea demonstrării unei experiențe specifice în realizarea unor activități similare celor ce caracterizează obiectul principal al contractului ce urmează a fi atribuit, în corelație cu domeniul în care se încadrează acesta (în situația în care specificul domeniului în cauză presupune o particularizare a modului de coordonare a implementării contractului în cauză).

(2) Experiența specifică, solicitată de autoritatea contractantă în conformitate cu alin. (1), poate fi de până la 3 ani, ca regulă generală.
Derogări (1),

(3) Prin excepție de la prevederile alin. (2), autoritatea contractantă poate solicita mai mult de 3 ani experiență specifică atunci când se află în situația descrisă la art. 8 alin. (3).

(4) Autoritatea contractantă nu are dreptul de a impune ca experiența specifică cuantificată în ani să fie realizată în raport cu un singur contract/proiect a cărui implementare a coordonat-o sau ca aceasta să fie dobândită prin trimitere la un proiect/proiecte derulat/derulate în ultimii "n" ani.

NOTĂ EXEMPLIFICATIVĂ:

Nu se poate impune ca o persoană să fi realizat activitățile ce fac obiectul experienței specifice în procesul de implementare/coordonare a unui proiect/contract similar ce s-a derulat în ultimii 3 ani.

(5) Nu se va impune îndeplinirea unei experiențe specifice în ultimii "n" ani sau ca aceasta să fie realizată într-o perioadă de timp inclusă în cea pentru care a fost demonstrată îndeplinirea cerințelor referitoare la experiența generală.
Derogări (1),

NOTĂ EXEMPLIFICATIVĂ 1:

Nu se poate impune ca o persoană să aibă o experiență specifică realizată în ultimii 3 ani.

Se poate solicita ca persoana să aibă o experiență specifică de cel puțin 3 ani, indiferent de perioada în care a fost realizată această experiență.

NOTĂ EXEMPLIFICATIVĂ 2:

Nu se poate solicita ca din cei 5 ani de experiență în domeniul studiilor absolvite sau, după caz, în specializarea solicitată 3 ani să fie în domeniul specific activităților din cadrul contractului.

(6) Prin excepție de la cele precizate la alin. (5), autoritatea/entitatea contractantă poate impune îndeplinirea unei experiențe specifice în ultimii "n" ani, în situația în care domeniul din care face parte obiectul contractului este unul în care progresul tehnologic este foarte rapid.

(7) Anii solicitați în vederea dovedirii experienței specifice vor fi calculați în conformitate cu cele precizate la art. 8 alin. (5).

NOTĂ EXEMPLIFICATIVĂ:

În evaluarea ofertelor, în vederea îndeplinirii criteriului de calificare solicitat, documentele-suport relevante care atestă experiența specifică pot fi fișa de post, contractul de muncă, recomandarea sau orice alte documente similare, din cadrul unor asemenea documente fiind necesar să reiasă:


Pentru a vedea documentul fără paginare, ai nevoie de un abonament Lege5!

;
se încarcă...