Cumpără forma actualizată
  •  

C U R T E A,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile reprezentantului Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiect al excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 8 lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 182 din 10 martie 2008, modificate prin art. unic pct. 15 din Legea nr. 293/2008 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 800 din 28 noiembrie 2008. Textul de lege criticat are următoarea redactare:

- Art. 8 lit. a):

"

Colegiul Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității ia în discuție nota de constatare și, după caz:

a) aprobă nota de constatare și dispune Direcției juridice introducerea unei acțiuni în constatare a calității de lucrător al Securității sau de colaborator al acesteia;".

Autorul excepției invocă dispozițiile art. 21 din Constituție privind accesul liber la justiție.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că prevederile art. 8 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 24/2008 reglementează atribuția Colegiului Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității de a lua în discuție nota de constatare întocmită de direcția de specialitate cu privire la existența sau inexistența calității de lucrător sau de colaborator al Securității a persoanelor care au făcut obiectul verificării, operațiune urmată de aprobarea sau, după caz, infirmarea acestei note. Dispozițiile de lege criticate sunt cele ale art. 8 lit. a), care instituie obligația Colegiului Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității de a dispune Direcției juridice, subsecvent aprobării notei de constatare, introducerea unei acțiuni în constatarea calității de lucrător sau de colaborator al Securității.

Autorul excepției susține că dispozițiile art. 8 lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 24/2008 nesocotesc prevederile art. 21 din Constituție referitoare la dreptul de acces liber la justiție, prin îndrituirea Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității de a compărea în calitate de reclamant în acțiuni în constatare în care nu poate să justifice un interes personal. Cu privire la această critică, instanța de contencios constituțional constată că este neîntemeiată. Textul constituțional nu condiționează exercitarea dreptului de acces liber la justiție de existența unui interes personal, ci conferă oricărei persoane fizice sau juridice, publică ori privată, posibilitatea de a solicita instanțelor de judecată soluționarea oricăror cereri care sunt de competența acestora. Verificarea condițiilor de admisibilitate a acțiunilor introduse, inclusiv cele referitoare la existența interesului și caracteristicile acestuia, urmează să fie făcută de instanță, în cadrul procesului astfel declanșat. Curtea constată că prevederile de lege criticate nu fac altceva decât să dea expresie dispozițiilor constituționale invocate în motivarea excepției, reprezentând o valorificare a acestora din perspectiva realizării depline a atribuțiilor legale ale unei autorități publice. Legitimarea procesuală a Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității de a introduce cererea în constatarea calității de lucrător sau colaborator al Securității izvorăște din însăși prevederile legale care reglementează activitatea de deconspirare a Securității și se justifică prin interesul general pe care, în actualul context istoric, societatea românească îl manifestă față de consemnarea publică a celor care au fost lucrători sau colaboratori ai Securității. De altfel, în jurisprudența sa, Curtea Constituțională a statuat că acțiunile promovate de Consiliu nu tind la obținerea unei condamnări judiciare, civilă, penală sau de altă natură, consecința acestora rezumându-se la simpla aducere la cunoștința publică a soluțiilor pronunțate de instanțele judecătorești în acțiunile în constatarea calității de lucrător sau colaborator al Securității. În acest sens este, de exemplu, Decizia nr. 530 din 9 aprilie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 430 din 24 iunie 2009.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

Acesta este un fragment din Decizia nr. 1380/2010 referitoare la respingerea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 8 lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Pot fi de interes:

Decizie 1380/2010:
C U R T E A,
C U R T E A,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
D E C I D E:
;
se încarcă...