Marea Adunare Națională - MAN

Codul Silvic din 1962

Modificări (1), Referințe (2), Derogări (1), Reviste (1), Jurisprudență relevantă

Text publicat în M.Of. al României.

În vigoare de la 08 februarie 1969 până la 06 iulie 1996, fiind abrogat și înlocuit prin Codul Silvic 1996.

Acest document poate avea modificări ulterioare. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Cumpără forma actualizată
sau autentifică-te
  •  

În Republica Socialistă România pădurile sînt proprietate de stat, bun al întregului popor; ele constituie una dintre principalele bogății naturale și au un rol deosebit de însemnat în economia țării.

Apărarea pădurilor este o sarcină a organelor și organizațiilor de stat și obștești, o îndatorire patriotică a tuturor cetățenilor.

În documentele Partidului Comunist Român se reflectă în chip deosebit preocuparea permanentă pentru gospodărirea rațională a resurselor forestiere ale țării și valorificarea integrală și complexă a masei lemnoase. Însemnate sarcini au fost stabilite sectorului forestier pentru sporirea producției și productivității pădurilor.

Ținînd seama de transformările politice, economice și sociale care au avut loc în țara noastră, dispozițiile încă în vigoare ale vechiului cod silvic, ce datează din anul 1910, au devenit cu totul necorespunzătoare.

Pentru ca în legislația noastră să se reflecte transformările social-economice, realizările obținute în ramura economiei forestiere și în vederea asigurării cadrului legal al ocrotirii și dezvoltării pădurilor, prezentul cod stabilește reguli socialiste de apărare, gospodărire și dezvoltare a fondului forestier.

CAPITOLUL I Dispoziții generale Reviste (1)

Art. 1. -

Pădurile și terenurile afectate împăduririi sau care servesc nevoilor de cultură, producție ori administrare, forestiere, constituie proprietate de stat și alcătuiesc fondul forestier al Republicii Socialiste România.

Fac parte din fondul forestier acele suprafețe prevăzute în alineatul precedent, care sînt determinate ca atare prin amenajamente silvice.

Art. 2. -

Trecerea în fondul forestier a unor terenuri agricole, scoaterea de terenuri din acest fond pentru nevoile agriculturii sau în vederea executării unor lucrări necesare altor ramuri ale economiei naționale, precum și defrișarea de păduri în acest scop, se fac numai pe bază de hotărîre a Consiliului de Miniștri.

Beneficiarii lucrărilor de investiții sau producție, pentru a căror executare sînt necesare terenuri ce se scot din fondul forestier ori defrișări de păduri, vor include în valoarea acestor lucrări sumele stabilite în condițiile prevăzute prin hotărîre a Consiliului de Miniștrii, pentru terenurile scoase definitiv sau temporar din fondul forestier, precum și despăgubirile pentru defrișarea pădurilor înainte de ajungerea la vîrsta normală de tăiere și cheltuielile suplimentare determinate de exploatarea în condiții speciale a unor arborete din pădurile ce se defrișează.

Organizațiile socialiste posesoare ale terenurilor scoase temporar din fondul forestier sînt obligate ca la expirarea termenului să redea aceste terenuri în starea de a putea fi împădurite. În acest scop, vor desființa toate lucrările ce ar împiedica plantarea terenurilor respective, cum sînt gropile de împrumut, fundațiile, construcțiile și alte asemenea*).

*) Alineatele 2 și 3 ale art. 2 au fost introduse prin Decretul nr. 45/1969 și, conform art. II al decretului, au intrat în vigoare odată cu noul Cod penal (la 1 ianuarie 1969).

Art. 3. -

Fondul forestier este supus regimului silvic, care cuprinde un complex de norme tehnice silvice, economice și juridice privind amenajarea, cultura, exploatarea, protecția și paza acestui fond.

Art. 4. -

Terenurile cu vegetație forestieră care nu sînt cuprinse în amenajamente silvice, cum sînt: plantațiile forestiere pentru protecția terenurilor agricole, zonele de arbori afectate protecției pășunilor și delimitate ca atare, zonele de arbori afectate protecției lucrărilor hidrotehnice, plantațiile forestiere de pe terenurile degradate situate în afara perimetrului pădurilor, aliniamentele de arbori de-a lungul canalelor de irigație, rîuri, drumuri sau altor căi de comunicație, sînt supuse unor reguli tehnice silvice și de pază.

Art. 5. -

Ministerul Economiei Forestiere răspunde de aplicarea politicii partidului și guvernului în domeniul administrării și gospodăririi fondului forestier.

De asemenea, Ministerul Economiei Forestiere stabilește regulile tehnice silvice și de pază aplicabile terenurilor cu vegetație forestieră; coordonează, îndrumă și controlează respectarea acestor reguli.

Art. 6. -

Fondul forestier se ameliorează și se dezvoltă în scopul asigurării materiei prime lemnoase și a celorlalte produse ale pădurii, necesare economiei naționale, precum și pentru îndeplinirea unor funcții de protecție.

Defrișarea de păduri, în vederea executării unor lucrări necesare economiei forestiere, se face cu aprobarea ministrului economiei forestiere.

Art. 7. -

În raport cu funcțiile pe care le îndeplinesc, pădurile se împart în grupe funcționale după cum urmează:

a) păduri de producție și protecție, care sînt destinate să producă material lemnos pentru industria de prelucrare a lemnului și pentru alte nevoi ale economiei naționale, precum și de a îndeplini un rol de protecție;

b) păduri cu funcții speciale de protecție, care condiționează păstrarea și dezvoltarea unor obiective de interes economic, social sau științific.

Încadrarea pădurilor în grupe funcționale se face prin ordinul ministrului economiei forestiere.

Art. 8. -

Pădurile și terenurile prevăzute în art. 1, se înregistrează în evidența forestieră, care se întocmește pe bază de amenajamente silvice.

Terenurile cu vegetație forestieră prevăzute în art. 4, se înregistrează în evidența vegetației forestiere.

Evidențele prevăzute în alineatele precedente se organizează de către Ministerul Economiei Forestiere în concordanță cu principiile care stau la baza reglementării sistemului de evidență funciară și se țin de ocoalele silvice.

CAPITOLUL II Administrarea fondului forestier

Art. 9. -

Pădurile și terenurile care fac parte din fondul forestier sînt în administrarea operativă a întreprinderilor de stat pentru economia forestieră. Unele păduri sau terenuri care fac parte din fondul forestier pot fi date în administrarea operativă sau în folosința altor organizații socialiste.

Transmiterea unora din pădurile sau terenurile care fac parte din fondul forestier, aflate în administrarea operativă a întreprinderilor de stat pentru economia forestieră, în administrarea operativă ori folosința altor organizații socialiste, sau retransmiterea de la acestea, se face numai pe baza unei hotărîri a Consiliului de Miniștri.

Art. 10. -

Pădurile și terenurile care fac parte din fondul forestier, administrate de întreprinderile de stat pentru economia forestieră sînt destinate să asigure materialul lemnos și celelalte produse ale pădurii necesare satisfacerii cerințelor generale ale economiei naționale.

Pădurile și terenurile care fac parte din fondul forestier, aflate în administrarea sau folosința altor organizații socialiste sînt destinate satisfacerii nevoilor locale de interes obștesc.

Art. 11. -

Terenurile cu vegetație forestieră care nu fac parte din fondul forestier se administrează de posesorii sau deținătorii acestora.

CAPITOLUL III Gospodărirea fondului forestier

Art. 12. -

Modul de gospodărire a pădurilor și terenurilor care fac parte din fondul forestier se stabilește prin amenajamente silvice.

Amenajamentele silvice se întocmesc în raport cu planurile de dezvoltare a economiei naționale ținîndu-se seama de următoarele obiective:

a) asigurarea continuității producției forestiere;

b) sporirea producției și productivității fondului forestier;

c) folosirea rațională a pădurilor și ameliorarea funcțiilor de protecție ale acestora.

Art. 13. -

Amenajamentele silvice se întocmesc pentru toate pădurile și terenurile care fac parte din fondul forestier de organele de specialitate ale Ministerului Economiei Forestiere și se aprobă prin ordinul ministrului.

Art. 14. -

Amenajamentele silvice se revizuiesc sau se refac din zece în zece ani.

Art. 15. -

Pentru ridicarea producției și productivității fondului forestier și pentru ameliorarea funcțiilor de protecție ale pădurilor, se execută, de organizațiile socialiste care au în administrare operativă sau în folosință păduri și terenuri din fondul forestier, următoarele lucrări de cultură:

a) regenerarea și refacerea pădurilor existente;

b) crearea de păduri noi pe terenuri destinate a fi împădurite;

c) ameliorarea arboretelor necorespunzătoare;

d) îngrijirea arboretelor.

În executarea lucrărilor de cultură a pădurilor se va da prioritate introducerii și extinderii speciilor lemnoase cu creștere rapidă și de valoare economică ridicată.

Art. 16. -

Produsele lemnoase ale pădurii rezultate din tăieri de regenerare sînt produse principale; cele rezultate din efectuarea lucrărilor de îngrijire sînt produse secundare.

Produsele lemnoase ale pădurii rezultate în urma doborîturilor și rupturilor de vînt sau a unor calamități, precum și cele rezultate din defrișări pentru linii electrice, drumuri, culoare, linii parcelare, ori alte linii similare, sînt produse accidentale.

Rășina, coaja, liberul de tei, fructele, ciupercile și altele de acest fel, ce se recoltează din păduri, sînt produse accesorii.

Art. 17. -

Cantitățile de material lemnos și alte produse ale pădurii ce se exploatează anual sînt cele prevăzute în planul de stat. La stabilirea acestor cantități se va ține seama de prevederile amenajamentelor silvice.

Art. 18. -

Exploatarea produselor principale și secundare se face în conformitate cu prevederile amenajamentelor silvice, precum și ale regulilor de cultură și de exploatare.

Produsele accidentale și accesorii se exploatează și se valorifică pe baza instrucțiilor tehnice date de ministrul economiei forestiere.

Suprafețele din fondul forestier unde se execută exploatări, se delimitează pe teren de către personalul tehnic al întreprinderilor de stat pentru economia forestieră.

Art. 19. -

Produsele pădurii de orice fel se exploatează în temeiul unei autorizații eliberată de organele Ministerul Economiei Forestiere, întocmită pe baza actului de punere în valoare, care cuprinde estimarea cantitativă, calitativă și valorică a produselor ce se exploatează.

Art. 20. -

Arborii din fondul forestier destinați a fi tăiați se vor marca în prealabil cu ciocane silvice.

Forma și modul de utilizare a ciocanelor silvice, precum și felul cum se face marcarea arborilor sau a unor loturi de arbori destinați tăierii, se stabilesc prin ordinul ministrului economiei forestiere.

Tiparul ciocanelor silvice se înregistrează și se păstrează la organele notariatului de stat, aceste operațiuni fiind scutite de orice taxe.

Art. 21. -

Termenele, modalitățile și epocile de tăiere, scoatere și transport al materialului lemnos din păduri, precum și epocile de recoltare a produselor accesorii, se stabilesc prin instrucțiuni date de ministrul economiei forestiere.

Art. 22. -

Vînatul din păduri și peștii din apele de munte sînt considerate produse ale pădurii.

Ministerul Economiei Forestiere organizează creșterea și recoltarea vînatului în vederea asigurării unui efectiv normal, care să nu aducă pagube fondului forestier și terenurilor agricole.

Art. 23. -

Organizațiile socialiste care au în administrare operativă sau folosință păduri și terenuri făcînd parte din fondul forestier, sînt obligate să se supună normelor de gospodărire prevăzute în prezentul capitol.

CAPITOLUL IV Protecția și paza fondului forestier și a altor terenuri
cu vegetație forestieră

Art. 24. -

Ministerul Economiei Forestiere întocmește și publică în fiecare an liste nominale ale dăunătorilor și bolilor ce trebuie combătute. În acest scop, fiecare întreprindere de stat pentru economia forestieră ține sub observație toate pădurile și terenurile cu vegetație forestieră cuprinse în raza sa de activitate, fără deosebire de cine are administrarea operativă sau folosința acestora.

Art. 25. -

Măsurile de prevenire și combatere a bolilor și dăunătorilor pădurilor se stabilesc de Ministerul Economiei Forestiere și se execută de personalul tehnic al întreprinderilor de stat pentru economia forestieră. Organizațiile socialiste, care au în administrare operativă sau folosință păduri ori terenuri din fondul forestier, sînt obligate să sprijine de îndată și efectiv aceste măsuri.

Art. 26. -

Prevenirea și combaterea bolilor și dăunătorilor care prezintă pericol comun pentru păduri și terenurile agricole se asigură de Ministerul Economiei Forestiere împreună cu Consiliul Superior al Agriculturii și se execută, pentru pădurile și terenurile făcînd parte din fondul forestier, de personalul tehnic prevăzut în articolul precedent, iar pentru terenurile agricole, de către posesorii sau deținătorii acestora.

Art. 27. -

Posesorii sau deținătorii terenurilor cu vegetație forestieră prevăzute în art. 4 sînt obligați să execute lucrările de prevenire și combatere a bolilor și dăunătorilor acestei vegetații, stabilite de Ministerul Economiei Forestiere; acesta coordonează acțiunile de prevenire și combatere și acordă sprijin tehnic pentru executarea lor.

În cazul în care posesorii sau deținătorii terenurilor prevăzute în alineatul precedent nu execută în timp util lucrările de prevenire și combatere a dăunătorilor și bolilor, acestea vor putea fi executate de întreprinderile de stat pentru economia forestieră, posesorii sau deținătorii terenurilor respective fiind obligați la plata manoperei și a materialului folosit.

Art. 28. -

Personalul tehnic și de pază al pădurilor din întreprinderile de stat pentru economia forestieră are obligația să asigure paza fondului forestier aflat în administrarea acestora împotriva tăierilor ilegale, furturilor, distrugerilor, degradărilor, incendiilor, pășunatului neautorizat și altor fapte păgubitoare.

Art. 29. -

Paza pădurilor aflate în administrarea operativă sau folosința organizațiilor socialiste se face de către acestea.

Paza vegetației forestiere de pe terenurile care nu fac parte din fondul forestier se asigură de posesorii sau deținătorii acestora.

Personalul tehnic de specialitate din întreprinderile de stat pentru economia forestieră controlează modul cum se asigură paza pădurilor și a celorlalte terenuri cu vegetație forestieră de organele și organizațiile prevăzute în alineatele precedente.

Art. 30. -

Comitetele executive ale consiliilor populare, organele Ministerului Afacerilor Interne precum și cantonierii de drumuri și căi ferate, în cadrul atribuțiilor lor de serviciu, au obligația să sprijine acțiunea de pază a pădurilor și să-și dea concursul în acest scop organelor silvice.

Art. 31. -

Organele și organizațiile de stat, cooperatiste și obștești, care desfășoară o activitate în cuprinsul pădurilor, sînt obligate a lua măsuri pentru prevenirea și stingerea incendiilor în raza lor de activitate.

Orice cetățean aflat în pădure sau în apropierea acesteia este obligat să contribuie efectiv la îndeplinirea măsurilor prevăzute în alineatul precedent.

Art. 32. -

Amplasarea în interiorul pădurilor ori în apropierea acestora, a unor instalații industriale sau a altor asemenea obiective ce pot pricinui vătămări pădurilor, se face în condițiile prevăzute de normele legale și numai cu avizul prealabil al ministrului economiei forestiere.

Art. 33. -

Pășunatul în păduri este permis în locurile și în condițiile stabilite de ministrul economiei forestiere.

Nu va putea fi autorizat pășunatul în plantații, în regenerări naturale tinere și în pădurile care îndeplinesc funcție specială de protecție.

Art. 34. -

Organizațiile socialiste și cetățenii au îndatorirea patriotică de a apăra și ocroti pădurile și vegetația forestieră, precum și de a sprijini efectiv măsurile inițiate în acest scop.

CAPITOLUL V Circulația materialelor lemnoase

Art. 35. -

Materialele lemnoase de orice fel vor putea fi transportate de la locul de tăiere sau depozitare numai însoțite de acte tip de proveniență. Modelul acestor acte se stabilește de Ministerul Economiei Forestiere.

Pentru materialele lemnoase care provin de la organizațiile socialiste de stat, actele de proveniență se eliberează de către acestea.

Pentru materialele lemnoase avînd altă proveniență decît aceea de la organizațiile socialiste de stat, actele prevăzute în alineatul 1 se eliberează de comitetele executive ale consiliilor populare comunale, orășenești, municipale sau ale sectoarelor municipiului București, de pe teritoriul cărora pleacă materialul.

Art. 36. -

Materialele lemnoase găsite în curs de transport, neînsoțite de actele prevăzute în art. 35, vor fi reținute de organele silvice competente sau de organele de miliție, atunci cînd aceasta este necesar, pentru stabilirea provenienței lor.

Șefii de gară și căpitanii de port vor reține în același scop materialele lemnoase prezentate spre expediere fără acte de proveniență și vor sesiza de îndată organul de urmărire penală cel mai apropiat.

Art. 37. -

Materialele lemnoase reținute conform art. 36 alin. 1, vor fi date în custodie, după împrejurări, ocolului, brigăzii sau cantonului silvic cel mai apropiat, ori unei organizații socialiste care dispune de spațiul necesar depozitării și de mijloace de pază corespunzătoare. Cărăușul găsit fără acte de proveniență este obligat să transporte materialele lemnoase la locul de predare în custodie.

Materialele lemnoase reținute în stațiile de cale ferată sau în porturi rămîn depozitate pe rampele, cheiurile ori în magaziile acestora și se dau în custodie unui angajat cu atribuții de pază din serviciul stației sau portului.

Art. 38. -

Dacă în urma cercetărilor sau judecății nu se poate stabili proveniența materialelor reținute, acestea vor fi confiscate potrivit dispozițiilor corespunzătoare din legea penală sau din actele normative privind sancționarea contravențiilor, iar în cazul în care s-a stabilit proveniența, materialele reținute vor fi restituite proprietarului.

Dacă materialele ce urmează a fi restituite se află reținute într-o stație de cale ferată sau într-un port, organul care a făcut cercetările va comunica de îndată șefului stației sau căpitanului portului, că poate proceda la expedierea lor.

CAPITOLUL VI Contravenții și infracțiuni

Art. 39. -

Ocuparea unor păduri sau terenuri din fondul forestier fără aprobare legală, ocuparea de suprafețe mai mari din acest fond sau amplasarea lucrărilor pe alte terenuri decît cele aprobate, neredarea terenurilor scoase temporar din fondul forestier în stare de a putea fi împădurite, constituie contravenții și se sancționează după cum urmează:

a) organizațiile socialiste, cu amendă de la 5.000 la 50.000 lei;

b) persoanele fizice, cu amendă de la 500 la 10.000 lei.

Contravențiile prevăzute în alineatul precedent se constată de inginerii și tehnicienii de la ocoalele silvice și de la inspectoratele silvice, împuterniciți în acest scop de directorii inspectoratelor silvice, iar amenda se aplică prin rezoluție pe procesele-verbale de constatare a acestor contravenții de către directorii inspectoratelor silvice.

Amenzile aplicate organizațiilor socialiste vor fi imputate de acestea persoanelor vinovate de săvîrșirea faptelor ce constituie contravenții*).

Art. 40. -

Celelalte fapte care constituie contravenții silvice se sancționează cu amendă între 20 și 2.500 lei; stabilirea acestora, a sancțiunilor și modului lor de aplicare se face de către Consiliul de Miniștri*).

Art. 41. -

Ocuparea unor păduri sau terenuri din fondul forestier fără aprobare legală, ocuparea de suprafețe mai mari din acest fond sau amplasarea lucrărilor pe alte terenuri decît cele aprobate, neredarea terenurilor scoase temporar din fondul forestier în stare de a putea fi împădurite, săvîrșite în mod repetat, constituie infracțiuni și se pedepsesc cu închisoare de la o luna la un an*).

Art. 42. -

Tăierea ori scoaterea din rădăcini, fără drept, de arbori, puieți ori lăstari, cu sau fără ridicarea acestora, din păduri sau de pe alte terenuri cu vegetație forestieră, aparținînd organizațiilor socialiste, dacă valoarea pagubei este mai mare de 300 lei, sau dacă valoarea pagubei este pînă la 300 lei dar a fost săvîrșită în mod repetat, constituie infracțiune și se pedepsește cu amendă de la 700 la 2.000 lei.

Cu aceeași pedeapsă se sancționează următoarele fapte săvîrșite în păduri sau alte terenuri cu vegetație forestieră, dacă valoarea pagubei produsă organizațiilor socialiste este mai mare de 300 lei, sau dacă valoarea pagubei este pînă la 300 lei dar au fost săvîrșite în mod repetat:

a) însușirea de arbori doborîți de fenomene naturale sau de arbori, puieți sau lăstari, care au fost tăiați ori scoși din rădăcini, fără drept de altă persoană;

b) distrugerea sau degradarea arborilor, puieților ori lăstarilor*).

Art. 43. -

Faptele prevăzute în articolul precedent se pedepsesc cu închisoare de la o lună la 3 luni sau cu amendă, dacă au fost săvîrșite în una din următoarele condiții:

a) între apusul și răsăritul soarelui;

b) prin tăierea arborilor cu fierăstrăul;

c) în pădurile sau pe terenurile cu vegetație forestieră care îndeplinesc exclusiv funcții de protecție;

d) de trei sau mai multe persoane;

e) în interval de un an de la data condamnării definitive a făptuitorului pentru o infracțiune silvică.

Tentativa se pedepsește*).

Art. 44. -

Vătămarea arborilor, puieților sau lăstarilor, prin pășunare în zone sau păduri în care pășunatul este interzis, dacă valoarea pagubei cauzate depășește 300 lei, constituie infracțiune și se pedepsește cu amendă de la 700 la 2.000 lei*).

Art. 45. -

Infracțiunile prevăzute în codul silvic se constată, se urmăresc și se judecă potrivit dispozițiilor codului de procedură penală, cu derogările și completările prevăzute în art. 46 și art. 47 din codul silvic*).

Art. 46. -

Pe lîngă organele de urmărire penală, sînt competenți să constate infracțiunile prevăzute în codul silvic inginerii și tehnicienii cu atribuții privind problemele de silvicultură din Ministerul Economiei Forestiere, cei din inspectoratele silvice și cei din ocoalele silvice. Brigadierii și pădurarii ocoalelor silvice sînt de asemenea competenți să constate infracțiunile din Codul silvic, cu excepția acelora prevăzute de art. 41*).

Organele competente care constată aceste infracțiuni au dreptul de a reține obiectele provenite din fapte penale sau acelea ce au fost folosite la săvîrșirea lor.

Aceste organe, însoțite de un delegat al comitetului executiv al consiliului popular comunal, orășenesc, municipal sau al sectorului municipiului București, pot să identifice materialele lemnoase provenite din infracțiuni, la locurile unde se află materialele.

În privința materialelor lemnoase reținute în cursul transportului, se aplică dispozițiile art. 37 și 38.

*) Textele art. 39-46 alin. 1, cu modificările introduse prin Decretul nr. 45/1969, au intrat în vigoare în forma lor actuală conform art. II al decretului, odată cu noul Cod penal (la 1 ianuarie 1969).

Art. 47. -

Procesele-verbale de constatare a infracțiunilor se trimit, în vederea calculării valorii pagubelor, ocolului silvic în raza căruia a fost săvîrșită infracțiunea.

După efectuarea calculului, șeful ocolului silvic trimite procesul-verbal, împreună cu acel calcul, organului de urmărire penală competent, încunoștințînd despre aceasta și organul care a încheiat procesul verbal.

Art. 48. -

Valoarea pagubelor cauzate prin infracțiuni sau alte fapte ilicite se calculează, în ce privește arborii pe picior, puieții și lăstarii, potrivit criteriilor anume stabilite prin hotărîre a Consiliului de Miniștri.

În cazurile în care pagubele, în ce privește arborii pe picior, puieții și lăstarii, sînt pricinuite de angajații organizațiilor socialiste dăunate, prin fapte care nu constituie infracțiuni sau contravenții și pentru care răspunderea materială este reglementată potrivit legislației muncii, sumele ce se pot imputa acestor angajați se calculează de asemenea, potrivit criteriilor anume stabilite prin hotărîre a Consiliului de Miniștri.

CAPITOLUL VII Dispoziții finale

Art. 49. -

În aplicarea prevederilor prezentului cod, ministrul economiei forestiere este împuternicit să dea instrucțiuni tehnice silvice cu privire la administrarea, gospodărirea, protecția și paza fondului forestier și a altor terenuri cu vegetație forestieră.

Art. 50. -

Codul silvic din 9 aprilie 1910, Legea nr. 204 din 23 iunie 1947 pentru apărarea patrimoniului forestier, Decretul nr. 201 din 14 mai 1953 privind circulația produselor lemnoase, precum și orice alte dispoziții contrare prevederilor prezentului cod, se abrogă.

Art. 51. -

Prezentul cod intră în vigoare după 30 de zile de la publicare în Buletinul Oficial.

Acest document poate avea modificări ulterioare. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Pot fi de interes:

Reviste:
Evoluții și tendințe privind sistemul, sistematizarea și izvoarele dreptului român contemporan
;
se încarcă...