Marea Adunare Națională - MAN

Legea nr. 58/1968 pentru organizarea judecătorească

Modificări (1), Reviste (2), Referințe în jurisprudență

Text publicat în M.Of. al României.

În vigoare de la 01 ianuarie 1969 până la 13 august 1992, fiind abrogat prin Lege 120/2000 și înlocuit de Lege 92/1992; Lege 54/1993;

Acest document poate avea modificări ulterioare. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Cumpără forma actualizată
sau autentifică-te
  •  

EXPUNERE DE MOTIVE

Dezvoltarea orînduirii socialiste, ridicarea nivelului de conștiință al cetățenilor, întărirea democrației socialiste, noua organizare administrativă a teritoriului, precum și schimbările corespunzătoare în legislație, fac necesară și perfecționarea organizării judecătorești.

În acest scop a fost adoptată alăturata lege, ale cărei dispoziții principale privesc atribuțiile, organizarea instanțelor și competența lor, constituirea completelor de judecată, modul de exercitare a controlului general de către Tribunalul Suprem, garantarea drepturilor părților în desfășurarea activității de judecată, modul de alegere a judecătorilor și asigurarea solemnității ședințelor de judecată.

Corespunzător noii organizări administrative a teritoriului, legea prevede următoarele instanțe judecătorești: judecătoriile, tribunalele județene, tribunalele militare de mari unități, tribunalele militare teritoriale și Tribunalul Suprem. Jurisprudență

Pentru aducerea la îndeplinire a dispozițiilor constituționale privind alegerea judecătorilor, s-a prevăzut că președinții tribunalelor județene și cel al Tribunalului municipiului București, precum și judecătorii de orice grad, sînt aleși. Alegerea și revocarea se fac în sesiunile consiliilor populare județene sau ale Consiliului popular al municipiului București la propunerea Ministerului Justiției.

Legea prevede că judecătorii se aleg separat pentru tribunalul județean și pentru judecătorii. Repartizarea judecătorilor aleși pentru judecătoriile din cuprinsul județului se face de Ministerul Justiției.

Dintre judecătorii aleși, Ministerul Justiției desemnează pe aceia care vor îndeplini funcțiile de vicepreședinți ai tribunalelor județene, președinți de secții, inspectori, președinți și vicepreședinți de judecătorii.

Respectînd principiul constituțional al participării asesorilor populari la judecarea unor procese, se prevede că judecata se face în complete formate cu asesori populari în cauzele referitoare la infracțiuni pentru care legea prevede pedeapsa cu moartea, la cele împotriva vieții și protecției muncii, precum și la litigiile privind desfacerea contractelor de muncă, pricini în care experiența lor de viață poate aduce o contribuție mai importantă la pronunțarea unei hotărîri juste. Completele de judecată vor fi formate la judecătorii din doi judecători, iar la tribunalele județene din trei judecători. În cauzele în care participă asesori populari completul de judecată va fi format dintr-un judecător și doi asesori populari la judecătorii și doi judecători și trei asesori populari la tribunalul județean.

Spre deosebire de reglementarea de pînă în prezent, care nu cuprindea dispoziții privind controlul general exercitat de Tribunalul Suprem asupra activității de judecată a instanțelor, legea determină modul de exercitare a acestui control, care se realizează prin judecarea recursurilor extraordinare și a recursurilor declarate împotriva hotărîrilor pronunțate în primă instanță de tribunalele județene și tribunalele militare teritoriale, precum și prin studierea practicii judiciare și luarea măsurilor necesare pentru asigurarea unei practici unitare.

În vederea întăririi legalității și a asigurării aplicării corecte și unitare a legii s-a reglementat dreptul ministerului justiției de a exercita recursul extraordinar la Tribunalul Suprem sau - în cazurile prevăzute de lege - și la tribunalele județene, în aceleași condiții ca și procurorul general, creîndu-se astfel un instrument în plus pentru înlăturarea erorilor judiciare.

În scopul garantării inviolabilității persoanei, legea conține dispoziții noi și în legătură cu verificarea la locurile de deținere a legalității deținerii și a modului de executare a pedepselor, activități ce urmează a fi desfășurate de președinții tribunalelor județene sau de judecătorii delegați de aceștia.

Pentru a se asigura solemnitatea ședințelor la instanțele judecătorești s-a reglementat introducerea unei ținute vestimentare de judecată, obligatorie pentru toți membrii completului.

Prin noua reglementare se îmbunătățește organizarea judecătorească, se garantează apărarea orînduirii socialiste și a drepturilor persoanelor și se asigură condiții mai potrivite pentru desfășurarea activității instanțelor la nivelul exigențelor unei stricte respectări a legalității socialiste.

Marea Adunare Națională a Republicii Socialiste România adoptă prezenta lege.

TITLUL I Dispoziții generale Reviste (1)

Art. 1. -

În Republica Socialistă România justiția se înfăptuiește prin instanțele judecătorești.

Instanțele judecătorești au sarcina să apere orînduirea socială și de stat, drepturile și interesele legitime ale persoanelor și să asigure respectarea legilor de către organele statului, instituțiile, întreprinderile și organizațiile economice de stat, organizațiile cooperatiste și celelalte organizații obștești, de către toți cetățenii, precum și de către orice alte persoane fizice sau juridice.

Prin activitatea de judecată instanțele judecătorești educă pe cetățeni în spiritul devotamentului față de patrie, al respectării legilor și regulilor de conviețuire socială, al grijii deosebite pentru proprietatea socialistă, al atitudinii corecte față de îndatoririle cetățenești.

Art. 2. -

Sarcinile instanțelor judecătorești se realizează prin:

a) judecarea pricinilor civile;

b) judecarea pricinilor penale;

c) judecarea oricăror alte pricini date în competența lor.

În cazurile determinate prin lege, instanțele judecătorești exercită controlul asupra hotărîrilor organelor administrative sau obștești cu activitate jurisdicțională.

Instanțele judecătorești judecă cererile celor vătămați în drepturile lor prin acte administrative, putînd să se pronunțe, în condițiile legii, și asupra legalității acestor acte.

Art. 3. -

Judecînd pricinile civile, instanțele judecătorești asigură constatarea și realizarea drepturilor persoanelor fizice și persoanelor juridice.

Aplicînd pedepse ori alte măsuri prevăzute de legea penală, instanțele judecătorești urmăresc îndreptarea și reeducarea infractorilor, precum și prevenirea săvîrșirii de noi infracțiuni.

Art. 4. -

Pentru îndeplinire a sarcinilor ce le revin, instanțele judecătorești pot cere concursul organelor procuraturii și celor ale miliției, organelor administrației de stat, întreprinderilor și organizațiilor economice de stat, organizațiilor cooperatiste și celorlalte organizații obștești.

Organele și organizațiile arătate în alineatul precedent au obligația ca, în cadrul atribuțiilor lor, să dea instanțelor judecătorești concursul solicitat.

Art. 5. -

În cazurile prevăzute de lege, judecata se face cu participarea asesorilor populari.

Art. 6. -

În activitatea de judecată, judecătorii și asesorii populari sînt independenți și se supun numai legii.

Art. 7. -

Justiția în Republica Socialistă România se înfăptuiește în mod egal pentru toate persoanele.

Art. 8. -

În desfășurarea procesului se folosește limba română.

În unitățile administrativ-teritoriale locuite și de populație de altă naționalitate decît cea română se asigură folosirea limbii materne a acelei populații.

Părților care nu vorbesc limba în care se desfășoară procedura judiciară li se asigură posibilitatea de a lua cunoștință de piesele dosarului, precum și dreptul de a vorbi, în instanță și a pune concluzii prin interpret.

Art. 9. -

Dreptul de apărare al părților este garantat în tot cursul procesului.

Realizarea acestui drept este asigurată prin modul cum sînt organizate și funcționează instanțele judecătorești, prin dispozițiile procedurale prevăzute de lege, precum și prin asistența judiciară.

Art. 10. -

Judecata se desfășoară în ședință publică, cu excepția cazurilor prevăzute de lege.

Art. 11. -

Hotărîrile instanțelor judecătorești se pronunță în numele legii.

TITLUL II Instanțele judecătorești

CAPITOLUL I Dispoziții comune

Art. 12. -

Instanțele judecătorești sînt:

a) judecătoriile;

b) tribunalele județene;

c) tribunalele militare de mari unități;

d) tribunalele militare teritoriale;

e) Tribunalul Suprem.

Tribunalele județene și tribunalele militare teritoriale pot avea mai multe secții.

Art. 13. -

Fiecare instanță se încadrează cu numărul necesar de judecători și este condusă de un președinte, care exercită și atribuții de administrație.

Președinții tribunalelor județene și ai tribunalelor militare sînt ajutați de vicepreședinți. Ministerul Justiției poate stabili judecătoriile la care președinții sînt ajutați de vicepreședinți.

Art. 14. -

Secțiile tribunalelor județene și ale tribunalelor militare teritoriale sînt conduse de cîte un președinte de secție.

Președinții tribunalelor repartizează judecătorii pe secții și desemnează pe aceia dintre ei care urmează a îndeplini, potrivit legii, și alte atribuții.

Art. 15. -

Completul de judecată este prezidat, după caz, de președintele sau vicepreședintele instanței, ori de președintele secției, atunci cînd aceștia participă la judecată. În celelalte cazuri, completul de judecată este prezidat de către judecătorul desemnat de președintele instanței sau al secției.

Președintele și vicepreședintele pot prezida orice complet de judecată al instanței.

Art. 16. -

Hotărîrile instanțelor judecătorești se iau cu majoritatea voturilor membrilor completului de judecată.

În cazul în care completul de judecată este format din 2 judecători, iar aceștia nu ajung la un acord, pricina se judecă din nou în complet de divergență.

Art. 17. -

La instanțele judecătorești funcționează personal auxiliar, administrativ și de serviciu.

Art. 18. -

Sediile judecătoriilor și ale tribunalelor județene precum și numărul secțiilor acestor tribunale se stabilesc de Ministerul Justiției.

Sediile instanțelor militare și numărul secțiilor tribunalelor militare teritoriale se stabilesc de Ministerul Justiției, cu acordul Ministerului Forțelor Armate.

Art. 19. -

Mijloacele materiale necesare pentru buna funcționare a judecătoriilor și tribunalelor județene sînt asigurate din bugetul Ministerului Justiției. Pentru tribunalele militare, aceste mijloace se asigură de Ministerul Forțelor Armate.

La Tribunalul Suprem, mijloacele materiale pentru buna funcționare a instanței sînt asigurate din bugetul acestui tribunal.

Art. 20. -

Activitatea administrativă a judecătoriilor, tribunalelor județene și a tribunalelor militare, prin care se asigură buna desfășurare a activității de judecată și punerea în executare a hotărîrilor, poate fi verificată de organele ierarhic superioare.

Soluțiile date în procese se verifică numai după ce hotărîrile rămîn definitive.

CAPITOLUL II Judecătoriile

Art. 21. -

Judecătoriile funcționează în fiecare județ și în municipiul București.

Numărul judecătoriilor și raza teritorială a acestora se stabilesc prin hotărîre a Consiliului de Miniștri, ținîndu-se seama de cerințele unei bune administrări a justiției.

Art. 22. -

Judecătoriile judecă în primă instanță toate pricinile, în afară de acelea date prin lege în competența tribunalelor, iar în ultimă instanță, pricinile anume prevăzute prin lege.

Ministerul Justiției poate dispune ca, în municipiul București, pricinile privind infracțiuni flagrante să fie judecate numai la anumite judecătorii.

Art. 23. -

Pricinile, precum și cererile de competența judecătoriilor, se judecă în complet format din 2 judecători. În caz de divergență, instanța se completează cu președintele sau vicepreședintele judecătoriei ori cu un judecător desemnat de președinte.

Pricinile privind infracțiuni împotriva protecției muncii, precum și acelea privitoare la desfacerea contractului de muncă, se judecă în complet format dintr-un judecător și 2 asesori populari.

Completele de judecată se compun cu asesori populari chiar dacă numai una din infracțiuni sau una din cererile formulate potrivit Codului muncii intră în prevederile alineatului 2.

CAPITOLUL III Tribunalele județene

Art. 24. -

În fiecare județ funcționează un tribunal județean, iar în municipiul București, un tribunal avînd aceeași competență materială ca și tribunalele județene, denumit Tribunalul municipiului București.

Art. 25. -

Tribunalele județene și Tribunalul municipiului București judecă în primă instanță pricinile date prin lege în competența lor.

Ca instanță de recurs, tribunalele județene și Tribunalul municipiului București judecă:

- recursurile împotriva hotărîrilor pronunțate în primă instanță de judecătoriile din cuprinsul județului sau, după caz, al municipiului București;

- recursurile extraordinare declarate de ministrul justiției sau de procurorul general, dacă prin hotărîrea atacată pricina a fost judecată de judecătorie în ultimă instanță;

- alte recursuri, în cazuri prevăzute de lege.

Art. 26. -

Recursurile și recursurile extraordinare se judecă în complet format din 3 judecători.

Judecata în fața instanței de recurs continuă în aceeași compunere și în cazul casării hotărîrii primei instanțe, cu reținere spre rejudecare.

Pricinile referitoare la infracțiuni pentru care legea prevede pedeapsa cu moartea, precum și pricinile privind infracțiunile de omor, omor calificat, loviri sau vătămări cauzatoare de moarte se judecă, în primă instanță, în complet format din 2 judecători și 3 asesori populari.

Toate celelalte pricini penale și civile, precum și cererile de orice fel de competența tribunalelor județene în primă instanță, se judecă în complet format din 2 judecători. În caz de divergență, instanța se completează cu președintele sau vicepreședintele instanței ori cu un judecător desemnat de președinte.

CAPITOLUL IV Tribunalele militare

Art. 27. -

Numărul și raza teritorială a tribunalelor militare se stabilesc prin hotărîre a Consiliului de Miniștri, ținîndu-se seama de cerințele unei bune administrări a justiției.

Art. 28. -

Tribunalele militare de mari unități și tribunalele militare teritoriale judecă în primă instanță infracțiunile date prin lege în competența lor.

Tribunalele militare teritoriale judecă și recursurile împotriva hotărîrilor pronunțate de Tribunalele militare de mari unități.

Art. 29. -

Tribunalele militare de mari unități judecă pricinile de competența lor în primă instanță în complet format dintr-un judecător și 2 asesori populari, ofițeri activi.

Tribunalele militare teritoriale judecă pricinile de competența lor în primă instanță în complet format din 2 judecători și 3 asesori populari, ofițeri activi.

Recursurile se judecă, de către tribunalele militare teritoriale, în complet format din 3 judecători.

Judecata în fața instanței de recurs continuă în aceeași compunere și în cazul casării hotărîrii primei instanțe, cu reținere spre rejudecare.

Art. 30. -

președintele tribunalului militar teritorial trebuie să aibă cel puțin gradul de colonel, iar președintele tribunalului militar de mare unitate, cel puțin gradul de maior.

Cînd inculpatul este militar, judecătorii și asesorii populari, care intră în compunerea completului de judecată la tribunalele militare de mari unități și cele teritoriale, trebuie să aibă cel puțin gradul inculpatului.

CAPITOLUL V Tribunalul Suprem

Art. 31. -

Tribunalul Suprem al Republicii Socialiste România are sediul în municipiul București.

Art. 32. -

Tribunalul Suprem este ales de Marea Adunare Națională, pe durata legislaturii, în prima sesiune a acesteia și funcționează pînă la alegerea noului Tribunal Suprem în legislatura următoare, putînd fi revocat de Marea Adunare Națională.

În cazul în care Marea Adunare Națională nu se poate întruni din cauza unor împrejurări excepționale, Tribunalul Suprem este numit și revocat de către Consiliul de Stat.

În intervalul dintre sesiunile Marii Adunări Naționale, președintele, vicepreședinții și ceilalți membri ai Tribunalului Suprem se numesc și se revocă de către Consiliul de Stat.

Art. 33. -

Tribunalul Suprem are o secție civilă, o secție penală și o secție militară.

În cadrul Tribunalului Suprem funcționează, de asemenea: serviciul de studii și documentare, serviciul de secretariat, oficiul financiar-administrativ și biroul de personal.

Normele de organizare și funcționare a serviciului interior al Tribunalului Suprem se stabilesc prin regulament de către președintele acestui tribunal.

Art. 34. -

președintele Tribunalului Suprem este ajutat de vicepreședinți, care au și atribuția de a conduce, nemijlocit, fiecare cîte o secție.

Vicepreședintele Tribunalului Suprem pentru secția militară trebuie să aibă cel puțin gradul de general-maior.

Art. 35. -

Tribunalul Suprem are următoarele atribuții:

1. Exercită controlul general asupra activității de judecată a tuturor tribunalelor și judecătoriilor, prin:

a) judecarea recursurilor extraordinare, de competența sa, declarate de ministrul justiției sau procurorul general împotriva hotărîrilor judecătorești definitive;

b) judecarea recursurilor declarate împotriva hotărîrilor pronunțate în primă instanță de tribunalele județene, Tribunalul municipiului București și tribunalele militare teritoriale, precum și împotriva hotărîrilor pronunțate în primă instanță de secțiile Tribunalului Suprem;

c) studierea practicii judiciare a tribunalelor și judecătoriilor și luarea măsurilor ce s-ar învedera necesare potrivit art. 36 pct. 2 lit. b, c și d.

2. Emite decizii de îndrumare, în vederea aplicării unitare a legilor în activitatea de judecată.

3. Judecă în primă instanță pricinile date prin lege în competența sa.

4. Judecă orice alte cereri pe care legea i le dă în competență.

Art. 36. -

În vederea aplicării dispozițiilor art. 35 pct. 1 lit. c și pct. 2:

1. președintele Tribunalului Suprem, de acord cu ministrul justiției, poate invita pe președinții tribunalelor județene, președintele Tribunalului municipiului București și președinții tribunalelor militare teritoriale la consfătuiri, în cadrul cărora aceștia să prezinte, în fața plenului, informări asupra activității de judecată a instanțelor, îndeosebi în legătură cu aplicarea unitară a legii, precum și cu orice alte probleme de practică judiciară.

2. președintele Tribunalului Suprem poate dispune ca membri ai Tribunalului Suprem să studieze, la sediul instanțelor, practica judiciară.

În îndeplinirea acestei dispoziții, membrii Tribunalului Suprem pot:

a) să examineze hotărîrile judecătorești definitive, lucrările de generalizare a practicii judiciare, precum și datele referitoare la starea infracțională și la alte aspecte din activitatea instanțelor;

b) să se informeze asupra problemelor privind aplicarea corectă și unitară a legii, rezultate din hotărîrile judecătorești definitive, făcînd cunoscută practica Tribunalului Suprem;

c) să constate dacă în activitatea instanțelor s-au pronunțat hotărîri definitive ori s-au învederat situații care justifică propuneri de îmbunătățire a legislației;

d) să constate cazuri de aplicare neunitară a legii, care fac necesară emiterea unor decizii de îndrumare.

Art. 37. -

Ședințele Tribunalului Suprem în plenul său au loc cu participarea tuturor membrilor tribunalului, iar în caz de împiedicare a unora dintre aceștia, cu participarea a cel puțin jumătate din numărul membrilor fiecărei secții și întotdeauna cu un număr de membri fără soț.

Plenul Tribunalului Suprem este prezidat de președintele Tribunalului Suprem, iar în caz de împiedicare, de unul dintre vicepreședinți, desemnat de acesta.

Art. 38. -

În vederea emiterii deciziilor de îndrumare, Tribunalul Suprem se întrunește, în plenul său, cel puțin o dată la 3 luni.

În ședințele prevăzute în alineatul precedent pun concluzii ministrul justiției și procurorul general.

Art. 39. -

Secțiile Tribunalului Suprem judecă în complet format din 3 judecători.

Recursul extraordinar declarat împotriva hotărîrilor pronunțate de secțiile Tribunalului Suprem se judecă în complet format din 7 judecători, desemnați de președinte, alții decît cei care au dat hotărîrea. Reviste (1)

Recursul împotriva hotărîrilor pronunțate de secțiile Tribunalului Suprem în primă instanță se judecă, de asemenea, de un complet format din 7 judecători, desemnați în modul arătat în alineatul 2. Reviste (1)

Recursul extraordinar exercitat împotriva hotărîrilor pronunțate potrivit alineatului 3 este de competența plenului Tribunalului Suprem.

Cînd inculpatul este militar, judecătorii care intră în compunerea completului de judecată trebuie să aibă cel puțin gradul inculpatului. În cazul în care judecata se face în plen sau de către completele prevăzute în alineatele 2 și 3, acestea se constituie cu judecători ai secției militare, alții decît cei ce au pronunțat hotărîrea, precum și cu numărul necesar de judecători de la celelalte secții ale Tribunalului Suprem.

Art. 40. -

Președintele Tribunalului Suprem prezintă Marii Adunări Naționale, iar în intervalul dintre sesiuni, Consiliului de Stat, dări de seamă cu privire la activitatea Tribunalului Suprem.

Președintele Tribunalului Suprem poate face Consiliului de Stat propuneri cu caracter legislativ; de asemenea, poate sesiza Consiliul de Stat spre a se da legilor în vigoare interpretarea general obligatorie.

Art. 41. -

Deciziile de îndrumare ale plenului Tribunalului Suprem sînt supuse controlului Marii Adunări Naționale, iar în intervalul dintre sesiuni, controlului Consiliului de Stat.

CAPITOLUL VI Judecătorii

SECȚIUNEA I Judecătorii de la tribunalele județene, Tribunalul municipiului
București și judecătorii

Art. 42. -

Președinții tribunalelor județene și cel al Tribunalului municipiului București, judecătorii acestor tribunale, precum și judecătorii de la judecătorii, sînt aleși și revocați de consiliile populare județene sau, după caz, de Consiliul popular al municipiului București, la propunerea Ministerului Justiției.

Pentru ocuparea posturilor devenite vacante la tribunalele județene, Tribunalul municipiului București și judecătorii se vor face alegeri parțiale, în prima sesiune a consiliului popular județean sau a Consiliului popular al municipiului București, ce urmează a se ține după declararea vacanței.

Alegerile prevăzute în alin. 1 și 2 se fac pe durata mandatului consiliului popular. Cei aleși funcționează pînă la efectuarea unor noi alegeri de președinți și judecători.

Art. 43. -

Numărul judecătorilor la tribunalele județene, Tribunalul municipiului București și judecătorii se stabilește de Ministerul Justiției.

SECȚIUNEA II Condiții pentru a fi judecător

Art. 44. -

Poate fi judecător persoana care:

a) este cetățean român și are capacitate de exercițiu;

b) este doctor sau licențiat în drept;

c) nu a fost condamnat penal și se bucură de o reputație neștirbită.

La instanțele din unitățile administrativ-teritoriale locuite și de populație de altă naționalitate decît cea română vor funcționa și judecători care cunosc și limba acelei populații.

Art. 45. -

Pentru a putea fi ales judecător la judecătorie candidatul va trebui să îndeplinească condițiile prevăzute de art. 44 și să fi fost declarat reușit la examenul de capacitate prevăzut de lege sau să aibă o vechime în munca juridică de cel puțin 5 ani ca lucrător de specialitate în Ministerul Justiției, procuror, consultant la Tribunalului Suprem, jurisconsult, avocat, notar de stat, arbitru de stat sau consultant arbitral, membru al personalului didactic din învățămîntul juridic superior, redactor la o revistă juridică sau la o editură cu specific juridic, lucrător de specialitate juridică la Institutul de cercetări juridice al Academiei Republicii Socialiste România, Institutul de criminalistică, laboratoarele de expertiză criminalistică sau în unele direcții, secții sau birouri cu atribuții speciale de legislație sau studii juridice. Jurisprudență

Procurorii care au promovat examenul de capacitate în această calitate pot fi aleși judecători, fără a mai fi obligați de a promova examenul de capacitate ca judecător.

Art. 46. -

Pentru a fi ales sau desemnat într-una din funcțiile judecătorești superioare aceleia de judecător de judecătorie, se cere o vechime în munca de judecător de 5 ani pentru vicepreședinte de judecătorie, 7 ani pentru președinte de judecătorie, 8 ani pentru judecător de tribunal județean, 9 ani pentru președinte de secție la tribunalul județean și vicepreședinte de tribunal județean și 10 ani pentru președinte de tribunal județean.

Activitatea ca judecător stagiar se socotește în calculul vechimii prevăzute în alineatul precedent.

Cei ce au prestat efectiv o muncă juridică din cele enumerate la art. 45 vor putea fi aleși sau desemnați în funcțiile arătate în alineatul 1, dacă au în acea muncă vechimea prevăzută la acel alineat, sporită cu 3 ani.

SECȚIUNEA III Repartizarea judecătorilor de la judecătorii și desemnarea
funcțiilor de conducere la instanțele judecătorești

Art. 47. -

Repartizarea judecătorilor aleși pentru judecătorii, la instanțele ce funcționează în cuprinsul județului sau al municipiului București, în care s-a făcut alegerea, se face de Ministerul Justiției.

Art. 48. -

Vicepreședinții, președinții de sedii și judecătorii inspectori de la tribunalele județene sau Tribunalul municipiului București sînt desemnați de Ministerul Justiției dintre judecătorii aleși pentru aceste instanțe.

Președinții și vicepreședinții de judecătorii sînt desemnați de Ministerul Justiției dintre judecătorii aleși pentru judecătorii.

La desemnarea în funcțiile prevăzute în alineatele precedente se au în vedere condițiile de vechime cerute de art. 46 din prezenta lege, precum și titlurile și activitatea științifică desfășurată.

Art. 49. -

Președintele tribunalului județean și cel al Tribunalului municipiului București prezintă, anual, în sesiunile consiliului popular județean sau al municipiului București, dări de seamă cu privire la starea legalității din cuprinsul județului sau al municipiului București.

SECȚIUNEA IV Judecătorii militari

Art. 50. -

Pînă la stabilirea procedurii de alegere a judecătorilor de la tribunalele militare, președinții, vicepreședinții, președinții de secții și judecătorii de la aceste instanțe se numesc de Ministerul Justiției cu acordul Ministerului Forțelor Armate.

Numărul judecătorilor tribunalelor militare se stabilește de Ministerul Justiției cu acordul Ministerului Forțelor Armate.

Condițiile prevăzute de art. 44, 45 și 46 sînt aplicabile în mod corespunzător și judecătorilor militari.

SECȚIUNEA V Judecătorii stagiari, stagiul și examenul de capacitate

Art. 51. -

La judecătorii și tribunalele militare de mari unități pot funcționa judecători stagiari, numiți de Ministerul Justiției.

Condițiile pentru numirea judecătorilor stagiari sînt cele prevăzute de art. 44.

La numirea judecătorilor stagiari se vor avea în vedere și notele obținute în facultate.

Pentru judecătorii stagiari de la tribunalele militare, numirea se face cu acordul Ministerului Forțelor Armate.

Art. 52. -

Judecătorii stagiari efectuează un stagiu de 2 ani.

Art. 53. -

După 6 luni de funcționare efectivă, judecătorii stagiari sînt examinați sub aspectul cunoștințelor dobîndite în vederea acordării dreptului de a exercita unele atribuții de judecată.

Judecătorii stagiari de la judecătorii participă la activitatea de judecată numai în completele în care celălalt judecător este ales.

Judecătorii stagiari de la tribunalele militare de mari unități participă la activitatea de judecată în complet constituit cu 2 asesori populari.

Art. 54. -

După împlinirea a 2 ani de stagiu, judecătorii stagiari sînt obligați să se prezinte la examenul de capacitate.

Cei care au exercitat funcția de judecător stagiar timp de 2 ani, fără a fi depus examenul de capacitate, se pot prezenta la acest examen, dacă de la încetarea acestei funcții și pînă la data fixată pentru examen nu au trecut mai mult de 3 ani.

Art. 55. -

Examenul de capacitate se ține în condițiile, la data și locul ce se stabilesc de Ministerul Justiției.

Neprezentarea nejustificată la examenul de capacitate la prima sesiune sau respingerea candidatului la două sesiuni atrage pierderea calității de judecător stagiar.

SECȚIUNEA VI Delegarea, detașarea și transferarea

Art. 56. -

În interes de serviciu, judecătorii pot fi delegați sau detașați, în condițiile Codului muncii, la a altă judecătorie din cuprinsul aceluiași județ, de către președintele tribunalului județean, cu acordarea drepturilor legale cuvenite angajaților delegați sau detașați.

Judecătorii de la judecătorii pot fi transferați în cadrul județului, la cerere sau în interes de serviciu, în condițiile Codului muncii, de Ministerul Justiției.

Art. 57. -

Ministerul Justiției poate propune consiliului popular județean eliberarea din funcție a judecătorilor, în vederea alegerii lor în alt județ.

SECȚIUNEA VII Disciplina muncii

Art. 58. -

Judecătorii sînt obligați să îndeplinească îndatoririle de serviciu, respectînd cu strictețe dispozițiile legii și să lupte pentru apărarea și întărirea legalității socialiste. Ei sînt datori ca atît în activitatea de serviciu cît și în relațiile sociale să dea dovadă de o comportare corectă și demnă, compatibilă cu prestigiul pe care trebuie să-l aibă cel ce îndeplinește această funcție.

Săvîrșirea unor fapte penale ori a altor fapte nedemne, care aduc atingere reputației de judecător, atrage pierderea dreptului de a mai îndeplini această funcție.

Art. 59. -

Judecătorii răspund disciplinar pentru abaterile de la îndatoririle de serviciu, precum și pentru comportări ce dăunează interesului serviciului ori prestigiului justiției.

Art. 60. -

Sancțiunile ce se aplică pentru abaterile disciplinare sînt:

a) observația;

b) mustrarea;

c) mustrarea cu avertisment;

d) desfacerea contractului de muncă, în cazul abaterilor grave, pentru judecătorii stagiari; desărcinarea din funcție pentru judecătorii militari.

Pentru abateri grave, la cererea consiliului disciplinar, Ministerul Justiției poate propune consiliului popular județean revocarea din funcția de judecător de judecătorie sau de tribunal județean.

În cazul judecătorilor de la Tribunalul Suprem, revocarea este propusă Marii Adunări Naționale sau, după caz, Consiliului de Stat, de către președintele acestui tribunal.

Art. 61. -

Acțiunea disciplinară se exercită de ministrul justiției, de președintele tribunalului județean sau președintele tribunalului militar teritorial, ori de președintele Tribunalului Suprem, după caz, pe baza unor cercetări prealabile, după ascultarea obligatorie a judecătorului de către cei care au efectuat cercetarea.

Dacă acțiunea disciplinară se exercită de președintele tribunalului județean ori de președintele tribunalului militar teritorial, aceștia vor înștiința și Ministerul Justiției.

În cazul abaterilor grave, săvîrșite de judecătorii de la judecătorii, tribunalele județene, Tribunalul municipiului București și tribunalele militare, ministrul justiției poate dispune suspendarea acestora pînă la soluționarea acțiunii disciplinare. În ce privește judecătorii Tribunalului Suprem care au săvîrșit abateri grave, suspendarea se poate dispune de Consiliul de Stat, la propunerea președintelui Tribunalului Suprem.

În caz de punere în mișcare a acțiunii penale împotriva judecătorilor, aceștia vor fi suspendați din funcție pînă la terminarea definitivă a procesului penal.

Art. 62. -

Abaterile disciplinare se judecă de către consilii disciplinare formate din 3 judecători, desemnați de președintele instanței respective, și care funcționează:

a) pe lîngă tribunalele județene și Tribunalul municipiului București, pentru judecătorii de la judecătorii;

b) pe lîngă tribunalele militare teritoriale pentru judecătorii de la tribunalele militare de mari unități;

c) pe lîngă Tribunalul Suprem, pentru ceilalți judecători.

Sesizarea consiliului disciplinar se face în termen de 30 zile de la data cînd cel ce a dispus cercetarea judecătorului a luat cunoștință de rezultatul cercetărilor, dar nu mai tîrziu de un an de la data săvîrșirii abaterii.

Sancțiunile se comunică în scris celui sancționat, precum și organului care a exercitat acțiunea disciplinară. În cazul acțiunii exercitate de președintele tribunalului județean ori de președintele tribunalului militar teritorial, sancțiunea se comunică și Ministerului Justiției.

Art. 63. -

Contestațiile împotriva deciziilor date de consiliile prevăzute de art. 62 lit. a și b se judecă de către consiliul disciplinar de pe lîngă Tribunalul Suprem.

Contestațiile împotriva deciziilor date de consiliul prevăzut de art. 62 lit. c se judecă de consiliul disciplinar de pe lîngă Tribunalul Suprem, format din 5 membri, alții decît cei ce au pronunțat prima decizie.

Termenul în care se poate introduce contestația este de 10 zile de la primirea comunicării.

Art. 64. -

Reabilitarea operează de drept, în cazul sancțiunilor prevăzute de art. 60 lit. a, b și c, dacă, în decurs de un an, cel sancționat nu mai săvîrșește o altă abatere disciplinară.

SECȚIUNEA VIII Încetarea calității de judecător

Art. 65. -

Calitatea de judecător încetează prin:

a) expirarea mandatului, revocarea sau eliberarea din funcție, pentru cei aleși;

b) demisie, transferarea în altă funcție sau desfacerea contractului de muncă, în condițiile legii, pentru judecătorii stagiari, desărcinarea din funcție pentru judecătorii militari.

Eliberarea din funcție se face și la cererea judecătorului, pentru motive temeinice.

Art. 66. -

Eliberarea din funcție a judecătorilor se face în aceleași condiții în care aceștia au fost aleși.

CAPITOLUL VII Asesorii populari

Art. 67. -

Asesor popular poate fi orice persoană care este cetățean român, are vîrsta de 23 ani împliniți, nu a fost condamnat penal, are capacitatea de exercițiu, este absolvent al școlii generale și se bucură de o reputație neștirbită.

Art. 68. -

Asesorii populari pentru tribunalele județene, Tribunalul municipiului București și pentru judecătorii se aleg de consiliile populare județene ori, după caz, de Consiliul popular al municipiului București, pe termen de 4 ani. Ei pot fi revocați în aceleași condiții în care au fost aleși.

Numărul asesorilor populari, pentru fiecare tribunal județean și judecătorie, precum și pentru Tribunalul municipiului București, se stabilește de Ministerul Justiției.

Drepturile bănești ale asesorilor populari, pe timpul cît funcționează la tribunalele județene, Tribunalul municipiului București și judecătorii, se stabilesc prin hotărîre a Consiliului de Miniștri.

Pînă la stabilirea procedurii de alegere a asesorilor populari de la instanțele militare, aceștia se numesc, pe termen de un an, de către ministrul forțelor armate. Ei pot fi revocați în aceleași condiții în care au fost numiți.

Numărul asesorilor populari pentru fiecare tribunal militar se stabilește de Ministerul Justiției, cu acordul Ministerului Forțelor Armate.

Art. 69. -

Asesorii populari își păstrează locul și funcția în producție, pe timpul cît își exercită mandatul.

Art. 70. -

Dispozițiile legale privind îndeplinirea atribuțiilor de judecată se aplică și asesorilor populari.

CAPITOLUL VIII Verificarea locurilor de deținere, precum și a instituțiilor
sanitare în care sînt internați bolnavi mintali periculoși

Art. 71. -

Președintele tribunalului județean, al Tribunalului municipiului București sau judecătorii delegați de aceștia verifică, la locurile de deținere, legalitatea deținerii și modul de executare a pedepselor privative de libertate.

Persoanele prevăzute în alineatul precedent verifică, de asemenea, legalitatea internării în instituțiile sanitare a bolnavilor mintali periculoși.

Președintele sau judecătorul delegat are acces deplin la locurile de deținere preventivă, de executare a pedepselor, la locurile de muncă ale condamnaților, la locurile de executare a măsurilor educative aplicate minorilor, precum și la instituțiile sanitare în care sînt internați bolnavi mintali periculoși pe baza hotărîrilor judecătorești.

Dispozițiile alineatelor precedente sa aplică, în mod corespunzător, și președintelui tribunalului militar teritorial sau judecătorului delegat de acesta, în ceea ce privește unitățile militare disciplinare.

Art. 72. -

Președintele sau judecătorul delegat examinează ordinele, instrucțiunile, dispozițiile și alte acte referitoare la legalitatea deținerii sau internării, dosarele personale și orice alte lucrări în legătură cu situația arestaților preventiv, a condamnaților sau a internaților.

Președintele sau judecătorul delegat examinează cererile sau reclamațiile verbale ale arestaților preventiv, ale condamnaților sau ale internaților, putîndu-i asculta fără prezenta altor persoane. Dacă constată cazuri de deținere sau internare ilegală ori alte cazuri de nerespectare a legii, sesizează organele competente pentru luarea măsurilor necesare.

CAPITOLUL IX Executorii judecătorești

Art. 73. -

La judecătorii, tribunalele județene și Tribunalul municipiului București funcționează executori judecătorești.

Executorii judecătorești sînt subordonații președintelui instanței, în condițiile personalului auxiliar.

Art. 74. -

Executorii judecătorești execută hotărîrile pronunțate în pricinile civile și dispozițiile cu caracter civil cuprinse în hotărîrile pronunțate în pricinile penale, precum și orice alte titluri executorii, afară de cazurile în care legea prevede competența altor organe.

Executorii judecătorești îndeplinesc orice alte lucrări date prin lege în competența lor.

Art. 75. -

Executor judecătoresc poate fi persoana care are capacitate de exercițiu și a absolvit cel puțin liceul avînd și examenul de bacalaureat.

Executorii judecătorești se numesc de Ministerul Justiției.

Art. 76. -

Executorii judecătorești își exercită atribuțiile în raza teritorială a instanței la care funcționează prin ordinul ministrului justiției, această competență poate fi extinsă.

Modul în care sînt aduse la îndeplinire atribuțiile executorilor judecătorești se stabilește, prin regulament, de Ministerul Justiției.

TITLUL III Dispoziții finale și tranzitorii

Art. 77. -

Salarizarea judecătorilor se stabilește prin hotărîre a Consiliului de Miniștri.

Salarizarea precum și orice alte drepturi cuvenite personalului de la tribunalele militare se stabilesc potrivit dispozițiilor legale care reglementează astfel de drepturi pentru personalul din Ministerul Forțelor Armate și se asigură de către acest minister.

Art. 78. -

Judecătorii, cu excepția judecătorilor stagiari, actualmente în funcție, sînt considerați că îndeplinesc condițiile prevăzute de art. 54, precum și condițiile de vechime pentru funcțiile pe care le ocupă.

Dispozițiile alin. 1 se aplică și foștilor judecători și procurori definitivi, aleși sau numiți în organizațiile obștești sau în aparatul de stat în funcții legate de activitatea justiției.

Timpul cît se prestează efectiv munca într-una din funcțiile din alineatul precedent va fi cuprins în vechimea de judecător. Jurisprudență

Dispozițiile alin. 1 sînt aplicabile, în mod corespunzător, și executorilor judecătorești.

Art. 79. -

Pînă la alegerea judecătorilor potrivit dispozițiilor legii de față, judecătorii numiți continuă să-și exercite atribuțiile lor. Pînă la aceeași dată, angajarea, transferarea și desfacerea contractului de muncă a judecătorilor se fac de Ministerul Justiției.

Art. 80. -

Judecătorii militari de toate gradele sînt în serviciul militar activ.

încadrarea și avansarea în grad în cadrul forțelor armate ale Republicii Socialiste România a judecătorilor militari se fac, potrivit Statutului corpului ofițerilor, la propunerea ministrului justiției sau a președintelui Tribunalului Suprem, după caz.

Pentru abaterile de la disciplina militară, judecătorii militari răspund potrivit Regulamentului disciplinar al forțelor armate ale Republicii Socialiste România.

Art. 81. -

Dispozițiile Codului muncii și celelalte prevederi ale legislației muncii sînt aplicabile judecătorilor.

Atribuțiile, care potrivit acestei legislații revin conducerii unității, se vor exercita, în cazul judecătorilor, de către Ministerul Justiției sau președintele Tribunalului Suprem, după caz.

Dispozițiile alineatelor precedente sînt aplicabile în măsura în care prin prezenta lege nu se dispune altfel.

Art. 82. -

Judecătorii beneficiază de aceleași drepturi pe care le au, potrivit legislației muncii, angajații cu contracte de muncă pe durată nedeterminată.

Art. 83. -

Judecătorii care au promovat examenul de capacitate dar nu au fost aleși, cei care la expirarea mandatului nu au fost realeși, precum și cei eliberați din funcții, beneficiază de drepturile prevăzute de Codul muncii privitoare la desfacerea contractului de muncă de către unitate, pentru motive neimputabile angajatului.

Art. 84. -

În caz de realegere sau transferare la o instanță din altă localitate, judecătorii se vor considera transferați în interes de serviciu în înțelesul Codului muncii.

Art. 85. -

În ședințele instanțelor judecătorești, membrii completului, cu excepția militarilor, sînt obligați să poarte ținuta vestimentară de judecată.

Art. 86. - Jurisprudență

Pe baza și în vederea executării prezentei legi, ministrul justiției va emite instrucțiuni privind activitatea ce va fi desfășurată de judecătorii stagiari, modul în care li se acordă dreptul de a exercita atribuțiile funcției înainte de depunerea examenului, examenul de capacitate, notarea judecătorilor, precum și pentru aplicarea celorlalte dispoziții ale legii.

Art. 87. -

Legea nr. 5 din 19 iunie 1952 pentru organizarea judecătorească, cu modificările ulterioare, Statutul disciplinar al judecătorilor aprobat prin Decretul nr. 338 din 23 decembrie 1953, precum și orice alte dispoziții contrare prezentei legi, se abrogă.

Art. 88. -

Prezenta lege intră în vigoare pe data de 1 ianuarie 1969.

Această lege a fost votată de Marea Adunare Națională la 26 decembrie 1968, întrunind unanimitatea voturilor celor 426 deputați prezenți la ședință.
Președintele Marii Adunări Naționale,
ȘTEFAN VOITEC

București, 26 decembrie 1968.

Nr. 58.

În conformitate cu dispozițiile art. 57 din Constituția Republicii Socialiste România, semnăm această lege.
Președintele Consiliului de Stat,
NICOLAE CEAUȘESCU

București, 26 decembrie 1968.

Acest document poate avea modificări ulterioare. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Pot fi de interes:

Reviste:
Reflecții cu privire la noțiunea de funcționar public în noul Cod penal
Evoluții și tendințe privind sistemul, sistematizarea și izvoarele dreptului român contemporan
;
se încarcă...