Dispoziții generale | Lege 32/1968

Acesta este un fragment din Legea nr. 32/1968 privind stabilirea și sancționarea contravențiilor. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Cumpără forma actualizată
  •  

CAPITOLUL I Dispoziții generale Reviste (1)

Art. 1. - Reviste (1)

Contravenție este fapta săvîrșită cu vinovăție, care prezintă un pericol social mai redus decît infracțiunea și este prevăzută și sancționată ca atare prin legi, decrete sau prin acte normative ale organelor arătate în legea de față.

Art. 2. -

Au dreptul să emită acte normative de stabilire și sancționare a contravențiilor:

a) Consiliul de Miniștri;

b) consiliile populare județene, Consiliul popular al municipiului București și consiliile populare municipale și orășenești, în următoarele sectoare de activitate: întreținerea și folosirea fondului locativ de stat, a drumurilor, străzilor și celorlalte căi de comunicație, a plantațiilor, parcurilor și surselor naturale de importanță locală: menținerea liniștii publice, ocrotirea sănătății, salubritatea, menținere esteticii localităților, transportul în comun din cuprinsul localităților, aplicarea regimului prețurilor, precum și comerțul în piețe, tîrguri și oboare.

În cazuri de epidemii, epizootii, inundații sau alte calamități, precum și n orice alte situații care reclamă măsuri urgente, au dreptul să emită acte normative de stabilire și sancționare a contravențiilor și comitetele executive ale consiliilor populare prevăzute în alineatul precedent.

Art. 3. -

Actele normative emise de organele arătate în art. 2 vor cuprinde descrierea faptelor ce constituie contravenții și sancțiunea ce urmează a se aplica pentru fiecare contravenție, iar în cazul amenzii, limita minimă și maximă a acesteia; de asemenea, ele pot cuprinde tarife de stabilire a despăgubirilor pentru pagubele pricinuite prin săvîrșirea contravențiilor.

Art. 4. -

Actele normative prin care se stabilesc și se sancționează contravenții intră în vigoare în termen de 10 zile de la aducerea lor la cunoștința publică, în afară de cazul cînd ele prevăd un termen mai lung.

În cazuri urgente, actele normative pot prevedea intrarea lor în vigoare într-un termen mai scurt.

Aducerea la cunoștință publică se face prin mijloacele prevăzute de lege.

Art. 5. -

Contravențiile se sancționează cu avertisment sau cu amendă. Reviste (1)

Sancțiunile se aplică persoanelor fizice care au săvîrșit contravențiile.

Prin derogare de la dispozițiile alineatului precedent, sancțiunile pot fi aplicate și persoanelor juridice, dar numai dacă aceasta se prevede prin lege sau decret. Amenzile aplicate persoanelor juridice vor fi imputate de acestea persoanelor fizice vinovate.

În celelalte cazuri în care se săvîrșesc contravenții la norme ce prevăd obligații pentru organizațiile socialiste, sancțiunea se aplică angajatului, membrului cooperativei sau al altei organizații obștești, care are îndatorirea să aducă la îndeplinire aceste norme, fie în baza dispozițiilor unui act normativ, a contractului de muncă, regulamentului de ordine interioară sau statutului, fie în baza unei însărcinări scrise, date în acest scop de conducătorul organizației socialiste care avea atribuția de a da o astfel de însărcinare. Sancțiunea se aplică conducătorului organizației socialiste, dacă însărcinarea scrisă nu a fost dată, deși era necesară.

Art. 6. -

Prin avertisment se atrage atenția contravenientului asupra pericolului faptei săvîrșite și i se recomandă ca pe viitor să respecte dispozițiile legale.

Avertismentul se aplică în cazurile în care fapta este de mică importanță și se apreciază că acela care a săvîrșit-a nu o va mai repeta chiar fără aplicarea unei amenzi.

Avertismentul se poate aplica chiar dacă actul normativ de stabilire și sancționare a contravenției nu prevede această sancțiune.

Art. 7. - Reviste (1)

Amenda are caracter administrativ. Pentru contravențiile stabilite prin hotărîri ale Consiliului de Miniștri se pot prevedea amenzi între 20 și 1.500 lei, iar în cazuri deosebite pînă la 3.000 lei.

Pentru contravențiile stabilite prin hotărîri ale consiliilor populare sau decizii ale comitetelor lor executive se pot prevedea amenzi între 20 și 500 lei.

Amenzile se fac venit la bugetul de stat.

Art. 8. -

Sînt supuse confiscării, dacă confiscarea este prevăzută expres în actul normativ de stabilire și sancționare a contravenției:

a) lucrurile produse prin contravenție;

b) lucrurile care au servit la șăvîrșirea contravenției, dacă sînt ale contravenientului;

c) lucrurile dobîndite prin săvîrșirea contravenției, dacă nu sînt restituite persoanei vătămate.

Lucrurile a căror deținere sau circulație este interzisă vor fi supuse confiscării independent de condițiile prevăzute în alineatul precedent.

Art. 9. -

Dacă aceeași persoană a săvîrșit mai multe contravenții sancționate cu amendă, sancțiunea se aplică pentru fiecare contravenție în parte.

Cînd contravențiile au fost constatate prin același proces-verbal, amenzile totalizate potrivit dispozițiilor alineatului 1 nu pot depăși dublul maximului prevăzut prin actul normativ pentru contravenția cea mai gravă.

În cazul în care la săvîrșirea unei contravenții au luat parte mai multe persoane, sancțiunea se aplică fiecărui participant, separat.

Art. 10. -

Fapta prevăzută de lege sau alt act normativ ca fiind contravenție se sancționează chiar dacă este săvîrșită fără intenție, în afară de cazul în care prin actul normativ se dispune altfel.

Nu constituie contravenție fapta săvîrșită în stare de legitimă apărare, din cauza unei întîmplări ce nu putea fi prevăzută sau înlăturată, precum și aceea săvîrșită din constrîngere, eroare de fapt sau în stare de necesitate.

De asemenea, nu constituie contravenție fapta săvîrșită de o persoană care din cauza stării mintale sau a vreunei infirmități nu poate răspunde de fapta imputată.

Art. 11. -

Fapta săvîrșită de un minor sub 14 ani nu constituie contravenție.

Pentru contravențiile săvîrșite de minorii care au împlinit 14 ani, minimul și maximul amenzii se reduc la jumătate din minimul și maximul amenzii stabilite în actul normativ pentru fapta săvîrșită.

Art. 12. -

Dacă printr-un nou act normativ fapta nu mai este socotită contravenție, ea nu se mai sancționează, chiar dacă a fost săvîrșită înainte de data intrării în vigoare a noului act normativ, iar sancțiunea aplicată și neexecutată pînă la această dată nu se mai execută. Reviste (1)

Dacă sancțiunea prevăzută în noul act normativ este mai ușoară, se va aplica această sancțiune, iar amenda aplicată potrivit vechiului act normativ se va executa numai pînă la limita maximului prevăzut în noul act normativ. În cazul în care noul act normativ prevede o sancțiune mai gravă, contravenția săvîrșită anterior va fi sancționată în conformitate cu prevederile actului normativ în vigoare la data săvîrșirii ei. Reviste (1)

Art. 13. - Reviste (1)

Aplicarea sancțiunii pentru contravenții se prescrie în termen de 3 luni de la data săvîrșirii faptei. Reviste (2)

Cînd fapta a fost urmărită ca infracțiune și ulterior s-a stabilit că ea constituie contravenție, prescripția aplicării sancțiunii nu curge pe tot timpul cît pricina s-a aflat în fața organului de urmărire penală sau a instanței de judecată, dacă sesizarea s-a făcut înăuntrul termenului prevăzut în alineatul 1. Prescripția operează totuși, dacă sancțiunea nu a fost aplicată în termen de 1 an de la data săvîrșirii faptei.

Dispozițiile alineatului precedent se aplică și în cazurile în care pricina s-a aflat în fața comisiei de judecată.

În cazul contravențiilor la normele privind impozitele, taxele, primele de asigurare prin efectul legii și disciplina financiară, aplicarea sancțiunii se prescrie în termen de 1 an de la data săvîrșirii faptei.

Art. 14. - Jurisprudență, Reviste (1)

Executarea sancțiunii se prescrie, dacă procesul-verbal de constatare a contravenției, precum și, cînd este cazul, înștiințarea de plată a amenzii nu au fost comunicată celui sancționat în termen de o lună de la data aplicării sancțiunii. Executarea sancțiunii se prescrie, de asemenea, în termenul de 1 an de la data aplicării ei, chiar dacă contravenientul a exercitat calea de atac. Prescripția executări sancțiunii nu curge pe tot timpul cît, la cererea contravenientului, executarea a fost amînată sau eșalonată.

Art. 15. -

Dispozițiile art. 13 și 14 nu împiedică urmărirea despăgubirilor și confiscarea lucrurilor supuse acestei măsuri.

Acesta este un fragment din Legea nr. 32/1968 privind stabilirea și sancționarea contravențiilor. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Pot fi de interes:

Lege 32/1968:
Dispoziții generale
Constatarea contravenției și aplicarea sancțiunii
Căile de atac și executarea sancțiunilor, a despăgubirilor stabilite pe bază de tarif și a confiscării
Dispoziții speciale și tranzitorii
Reviste:
6. Considerații cu privire la cadrul general actual al ilicitului contravențional
Evoluții și tendințe privind sistemul, sistematizarea și izvoarele dreptului român contemporan
Contravenții. Legea nr. 50/1991. Prescripția dreptului de constatare a contravenției și de aplicare a sancțiunii. Data săvârșirii faptei. Consecințele obținerii autorizației de construcție după finalizarea lucrărilor sau în timpul executării acestora asupra caracterului ilicit al faptei
;
se încarcă...