Marea Adunare Națională - MAN

Legea nr. 60/1968 pentru organizarea și funcționarea Procuraturii Republicii Socialiste România

Modificări (1), Reviste (1)

Text publicat în M.Of. al României.

În vigoare de la 01 ianuarie 1969 până la 13 august 1992, fiind abrogat prin Lege 120/2000 și înlocuit de Lege 92/1992; Lege 54/1993;

Acest document poate avea modificări ulterioare. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Cumpără forma actualizată
sau autentifică-te
  •  

EXPUNERE DE MOTIVE

Alăturata lege a fost întocmită în vederea aducerii la îndeplinire a măsurilor adoptate de Comitetul executiv al Comitetului Central al Partidului Comunist Român pentru îmbunătățirea structurii organizatorice a organelor procuraturii și justiției, corespunzător etapei actuale de dezvoltare socială a țării.

Pornind de la dispozițiile constituționale cu privire la sarcinile și organizarea procuraturii, legea prevede că în înfăptuirea politicii partidului și statului de asigurare a legalității socialiste, procuratura are ca atribuții să asigure efectuarea urmăririi penale și să exercite supravegherea acesteia, să supravegheze respectarea legii la locurile de reținere și deținere preventivă, să vegheze la respectarea legalității în cauzele de orice fel la instanțele judecătorești și să urmărească ca punerea în executare a hotărîrilor judecătorești și a altor titluri executorii să se facă cu respectarea legii. Se prevede, de asemenea, că procuratura supraveghează respectarea legii în activitatea organelor de executare a hotărîrilor judecătorești penale, precum și a organelor de la locurile de executare a pedepselor, a măsurilor educative și a măsurilor de siguranța, organizează și desfășoară activitatea în probleme de criminalistică și de prevenire a infracțiunilor, rezolvă reclamațiile și sesizările referitoare la încălcarea drepturilor și intereselor legale ale organizațiilor socialiste și ale cetățenilor și restabilește legalitatea în cazurile în care nu este prevăzută o procedură jurisdicțională.

În lege sînt arătate și mijloacele prin care se exercită atribuțiile organelor procuraturii pentru ca munca acestora să se desfășoare în condiții cît mai bune. Astfel, în legătură cu supravegherea urmăririi penale este prevăzut dreptul procurorului de a da dispoziții obligatorii și de a lua măsuri cu privire la efectuarea oricărui act de urmărire penală, precum și de a încuviința, autoriza, confirma sau infirma actele și măsurile procesuale ale organului de urmărire penală.

Cu privire la asigurarea legalității în procesul penal și civil, principalele mijloace prin care acționează procurorul, prevăzute în lege, sînt: participarea la dezbateri, formularea de cereri și concluzii, examinarea hotărîrilor și exercitarea căilor de atac.

Pentru asigurarea respectării legii la locurile de executare a pedepselor, a măsurilor educative și a măsurilor de siguranță, se prevede că procurorul se deplasează la aceste locuri, verifică legalitatea deținerii sau internării ori a condițiilor de deținere, examinează cererile și reclamațiile, verbale sau scrise, ale deținuților, luînd măsurile legale atunci cînd constată cazuri de deținere ilegală sau alte nerespectări ale legii.

În ce privește prevenirea și combaterea încălcărilor de lege din administrația de stat, ținînd seama de experiența de pînă acum, care a învederat necesitatea de a se face o delimitare mai precisă a acestei activități, s-a prevăzut că procurorul este competent să constate încălcările de lege și să ia măsuri pentru restabilirea legalității, pe baza reclamațiilor și sesizărilor, dacă rezolvarea acestora nu intră în competența unor organe jurisdicționale. El are posibilitatea să acționeze din oficiu numai atunci cînd încălcările de lege rezultă din activitatea desfășurată în cauzele penale și civile ori din alte lucrări ce intră în competența organelor procuraturii.

Pentru a determina specificul activității procuraturii ca organ care veghează la respectarea legii și pentru a preciza relațiile sale cu alte organe de stat, s-a prevăzut că procurorul își exercită atribuțiile numai pe baza legii și a dispozițiilor organelor sale ierarhic superioare, fără vreo imixtiune sau substituire în activitatea altor organe. De asemenea, se prevede că procurorii, în ordine ierarhică, pot îndeplini oricare din atribuțiile procurorilor în subordine, ceea ce asigură unitatea ca principiu în activitatea procuraturii.

Aceste prevederi, prin care atribuțiile organelor procuraturii și mijloacele folosite pentru realizarea lor, precum și relațiile cu alte organe, sînt precis determinate, asigură o eficiență sporită a activității procuraturii în întărirea legalității socialiste. În același scop s-a prevăzut că procurorul general poate face Consiliului de Stat propuneri de îmbunătățire a legislației sau pentru a se da legilor în vigoare interpretarea general obligatorie.

Într-un capitol aparte este reglementată activitatea de conducere, în sensul că Procuratura Republicii Socialiste România este condusă de procurorul general, ajutat de un colegiu, organ deliberativ, care îți desfășoară activitatea potrivit principiului muncii și conducerii colective. Procurorul general răspunde în fața Marii Adunări Naționale de întreaga activitate a procuraturii, iar în intervalul dintre sesiuni răspunde în fața Consiliului de Stat.

Desființînd Institutul de criminalistică, legea prevede că activitatea de studiere și introducere în practică a metodelor ei mijloacelor științifice de cercetare și prevenire a infracțiunilor se organizează în cadrul Procuraturii Generale. Aceasta dă posibilitate procurorilor care se ocupă cu problemele de criminalistică să aibă legătură nemijlocită cu activitatea practică de urmărire penală și să-și perfecționeze continuu metodele de muncă.

În legătură cu personalul, în lege sînt prevăzute condițiile cerute pentru numirea în funcția de procuror, suspendarea și încetarea funcției, drepturile și îndatoririle procurorilor.

Pornind de la sarcina constituțională ce revine consiliilor populare de a apăra avutul obștesc, legalitatea socialistă, drepturile cetățenilor și de a menține ordinea publică, sarcini la realizarea cărora aduc o contribuție importantă procurorii șefi ai județelor și cel al municipiului București, s-a prevăzut că aceștia sînt aleși în funcție și revocați de către consiliile populare județene și al municipiului București, organe cărora le prezintă și dări de seamă cu privire la respectarea legii în unitățile administrativ-teritoriale în care aceste consilii sînt alese.

Marea Adunare Națională a Republicii Socialiste România adoptă prezenta lege.

CAPITOLUL I Dispoziții generale Reviste (1)

Art. 1. -

Procuratura Republicii Socialiste România, în înfăptuirea politicii partidului și statului de asigurare și întărire continuă a legalității socialiste, apără cuceririle revoluționare ale poporului, orînduirea socială și de stat, proprietatea socialistă, drepturile și interesele legitime ale organizațiilor socialiste, ale celorlalte persoane juridice, precum și ale cetățenilor.

Art. 2. -

Prin întreaga sa activitate, Procuratura Republicii Socialiste România contribuie la aplicarea justă și unitară a legii, la prevenirea și combaterea infracțiunilor și a altor fapte de încălcare a ordinii de drept, la educarea cetățenilor în spiritul respectării legilor și a regulilor de conviețuire socială.

CAPITOLUL II Atribuțiile Procuraturii Republicii Socialiste România

Art. 3. -

Procuratura Republicii Socialiste România are următoarele atribuții:

a) asigură efectuarea urmăririi penale și exercită supravegherea acesteia; supraveghează respectarea legalității la locurile de reținere și deținere preventivă;

b) veghează la respectarea legii în cauzele de orice fel la instanțele judecătorești, precum și în ce privește activitatea acestora de punere în executare a hotărîrilor și a altor titluri executorii;

c) supraveghează respectarea legii în activitatea organelor de executare a hotărîrilor judecătorești penale și a organelor de la locurile de executare a pedepselor, a măsurilor educative și a măsurilor de siguranță;

d) rezolvă reclamațiile și sesizările referitoare la încălcarea legalității și ia măsuri pentru restabilirea acesteia în cazurile în care nu este prevăzută o procedură jurisdicțională;

e) organizează și desfășoară activitatea ce îi revine în probleme de criminalistică și de prevenire a infracțiunilor;

f) exercită orice alte atribuții ce îi sînt date prin lege.

Art. 4. -

Atribuțiile organelor procuraturii se exercită de către acestea, numai în baza legii și a dispozițiilor organelor ierarhic superioare.

Art. 5. -

Procurorul ierarhic superior poate să îndeplinească oricare din atribuțiile procurorilor în subordine sau să suspende ori să anuleze actele și dispozițiile acestora.

Dispozițiile procurorului ierarhic superior sînt obligatorii pentru procurorii în subordine.

Art. 6. -

Procurorul își exercită atribuțiile fără vreo imixtiune sau substituire în activitatea altor organe de stat, el avînd obligația să acționeze, în limitele competenței sale, numai în vederea asigurării respectării legii.

Art. 7. -

În vederea îndeplinirii atribuțiilor sale, procurorul poate cere actele, lucrările, datele sau explicațiile necesare, de la ministere și celelalte organe centrale ale administrației de stat, de la organele locale ale administrației de stat, organizațiile economice, întreprinderile și instituțiile de stat, organizațiile cooperatiste și alte organizații obștești, precum și de la orice persoană care exercită o funcție sau îndeplinește o însărcinare în cadrul organizațiilor socialiste prevăzute mai sus, care sînt obligate să dea urmare cererii procurorului.

CAPITOLUL III Exercitarea atribuțiilor Procuraturii Republicii Socialiste România

SECȚIUNEA I Urmărirea penală și supravegherea acesteia. Supravegherea
legalității la locurile de reținere și de deținere preventivă

Art. 8. -

Procurorul poate să efectueze orice act de urmărire penală, în orice cauză.

În cazurile prevăzute de lege, urmărirea penală se efectuează în mod obligatoriu de procuror.

Art. 9. -

Procurorul supraveghează ca urmărirea penală să fie efectuată cu respectarea legii. În îndeplinire a acestei activități, procurorul dă dispoziții organelor de cercetare penală sau ia alte măsuri necesare cu privire la efectuarea oricărui act de urmărire penală.

Procurorul dă dispoziții și ia măsuri în scris și motivat.

Dispozițiile date de procuror sînt obligatorii pentru organul de cercetare penală.

Art. 10. -

Procurorul veghează ca orice infracțiune să fie la timp descoperită și complet stabilită, ca orice infractor să fie tras la răspundere penală și ca nici o persoană să nu fie urmărită penal decît în cazurile și în condițiile prevăzute de lege.

De asemenea, veghează la respectarea libertății individuale a cetățenilor, verificînd temeinicia și legalitatea reținerii sau arestării preventive, astfel ca nici o persoană să nu fie lipsită de libertate decît în cazurile și în condițiile prevăzute de lege.

Art. 11. -

Procurorul pune în mișcare acțiunea penală, ia măsurile preventive prevăzute de lege, dispune trimiterea în judecată și sesizează instanța ori dă alte soluții ce intră în competența sa.

El rezolvă plîngerile împotriva măsurilor și actelor de urmărire penală. Plîngerea împotriva măsurilor luate sau a actelor efectuate de procurori efectuate pe baza dispozițiilor date de acesta se rezolvă de procurorul șef al unității.

În cazul cînd măsurile și actele sînt ale procurorului șef, ori sînt luate sau efectuate pe baza dispozițiilor date de către acesta, plîngerea se rezolvă de procurorul ierarhic superior.

Art. 12. -

Procurorul poate să ceară spre verificare orice dosar de la organul de cercetare penală, care este obligat să-l trimită cu toate actele, materialele și datele privitoare la fapta care formează obiectul cercetării.

Art. 13. -

Procurorul încuviințează, autoriză, confirmă sau infirmă, după caz, actele sau măsurile procesuale ale organului de urmărire penală.

Art. 14. -

Procurorul verifică la locurile de reținere și de deținere preventivă legalitatea măsurilor de reținere și arestare preventivă, precum și a condițiilor de reținere și de deținere, luînd măsurile prevăzute de lege.

Dispozițiile art. 25 alin. 1, 2 și 3 se aplică în mod corespunzător și în cazul verificărilor prevăzute de alineatul precedent.

SECȚIUNEA II Activitatea desfășurată în legătură cu respectarea legii în cauzele
de orice fel, la instanțele judecătorești, precum
și în ce privește punerea în executare de către acestea a
hotărîrilor și a altor titluri executorii

Art. 15. -

Procurorul participă la dezbateri în cauzele în care legea prevede obligatoriu aceasta, iar în celelalte cauze numai cînd apărarea unor interese de stat, obștești sau ale părților face necesară participarea sa.

Participarea procurorului la dezbaterea recursului în cauzele penale, precum și a recursului extraordinar, ori care ar fi obiectul cauzei, este obligatorie.

Art. 16. -

În desfășurarea cercetării judecătorești și a dezbaterilor, procurorul are rol activ în vederea aflării adevărului și a respectării dispozițiilor legii, formulînd cereri și punînd concluzii.

Cererile și concluziile procurorului trebuie să fie motivate.

Art. 17. -

Procurorul susține învinuirea în cauzele penale, potrivit legii. Cînd cercetarea judecătorească nu confirmă învinuirea sau cînd a intervenit o cauză de încetare a procesului penal, procurorul pune, după caz, concluzii de achitare a inculpatului sau de încetare a procesului penal.

Art. 18. -

Procurorul examinează hotărîrile judecătorești, iar cînd consideră că acestea sînt netemeinice sau nelegale, folosește căile de atac prevăzute de lege.

În cauzele civile, aplicarea dispozițiilor alineatului precedent este obligatorie numai în cazul hotărîrilor care se comunică procurorului, potrivit legii, sau cînd este sesizat de alte persoane decît cele care pot să exercite căile de atac.

Art. 19. -

Procurorul general poate cere spre examinare dosarele privind procesele definitiv judecate, de la orice judecătorie sau tribunal, și să atace cu recurs extraordinar, la sesizare sau din oficiu, hotărîrile definitive cînd consideră că prin acestea s-a adus o încălcare esențială legii sau că ele sînt vădit netemeinice.

Art. 20. -

Procurorul general poate sesiza Tribunalul Suprem, ca acesta să emită decizii de îndrumare, în vederea aplicării unitare a legii în activitatea de judecată.

Art. 21. -

Procurorul general participă la ședințele Tribunalului Suprem în care se dau decizii de îndrumare.

Art. 22. -

Procurorul veghează ca actele și lucrările de punere în executare a hotărîrilor judecătorești și a altor titluri executorii să fie efectuate de către instanțele judecătorești cu respectarea legii.

SECȚIUNEA III Supravegherea respectării legii în activitatea organelor de executare
a hotărîrilor judecătorești penale și a organelor de la
locurile de executare a pedepselor, a măsurilor educative și a
măsurilor de siguranță

Art. 23. -

Procurorul verifică dacă organele miliției efectuează în termen și cu respectarea dispozițiilor legii lucrările de aducere la îndeplinire a mandatelor de executare.

Dacă constată că există mandate de executare care nu au fost aduse la îndeplinire, ia măsurile ce intră în competența sa ori sesizează organele competente să ia măsurile necesare.

Art. 24. -

Procurorul supraveghează respectarea legii de către organele de la locurile de executare a pedepselor, locurile de muncă ale condamnaților, locurile de executare a măsurilor educative luate față de minori, precum și de către organele din instituțiile sanitare în care sînt internați medical bolnavi pe baza hotărîrilor judecătorești.

Procurorul are acces deplin la locurile și instituțiile prevăzute în alineatul precedent, verificînd legalitatea deținerii sau internării, precum și a condițiilor de deținere sau internare prevăzute de dispozițiile legii.

Art. 25. -

Procurorul se deplasează la locurile de executare a pedepselor și la locurile de muncă ale condamnaților și examinează ordinele, instrucțiunile, dispozițiile și orice alte acte referitoare la legalitatea deținerii și a condițiilor de deținere, precum și dosarele personale ale condamnaților.

Procurorul examinează cererile sau reclamațiile verbale ori scrise ale condamnaților, iar la cererea lor sau cînd consideră necesar, îi ascultă pe aceștia fără prezența altor persoane.

Dacă constată cazuri de deținere ilegală sau alte cazuri de nerespectare a legii, ia măsurile ce intră în competența sa ori sesizează organele competente să ia măsurile necesare.

Dispozițiile alineatelor precedente se aplică în mod corespunzător și în ce privește locurile în care se execută măsuri educative luate față de minori, precum și în ce privește instituțiile sanitare în care sînt internați medical bolnavi pe baza hotărîrilor judecătorești.

Art. 26. -

Procurorul care îndeplinește atribuțiile prevăzute în prezenta secțiune verifică, în cazul infracțiunilor săvîrșite de deținuții și internații din locurile și instituțiile prevăzute de art. 24, dacă cercetarea penală se efectuează potrivit legii.

SECȚIUNEA IV Rezolvarea reclamațiilor și sesizărilor și restabilirea legalității
în cazurile în care nu este prevăzută o procedură jurisdicțională

Art. 27. -

Procurorul primește, examinează și rezolvă reclamațiile și sesizările organizațiilor socialiste și ale cetățenilor, referitoare la încălcări ale dispozițiilor legii săvîrșite de către funcționarii organelor și organizațiilor socialiste prevăzute de art. 7.

Dispozițiile alineatului precedent nu sînt aplicabile cererilor de competența instanțelor judecătorești sau a altor organe cu activitate jurisdicțională.

Art. 28. -

Procurorul, în exercitarea atribuțiilor prevăzute de art. 27, cînd constată încălcări ale dispozițiilor legii, ia, după caz, măsurile prevăzute de legea penală sau sesizează organul în activitatea căruia s-a constatat încălcarea, în vederea restabilirii legalității, cerînd totodată organului competent să aplice dispozițiile legale privitoare la răspunderea administrativă, disciplinară sau materială.

Organul prevăzut în alineatul precedent este obligat să rezolve sesizarea și să ia măsurile necesare pentru restabilirea legalității și de sancționare a celor vinovați, comunicînd procurorului, în termen de 30 zile de la primirea sesizării, măsurile luate.

Dacă organul sesizat nu ia măsurile necesare sau acestea nu sînt corespunzătoare dispozițiilor legii, procurorul încunoștințează pe procurorul ierarhic superior, pînă la procurorul general, în vederea introducerii sesizării la organul ierarhic superior celui prevăzut în alin. 1.

Art. 29. -

Dacă aplicarea măsurilor prevăzute în articolul precedent nu este posibilă datorită împlinirii prescripției sau altor cauze legale, procurorul, prin sesizarea sa, va cere organului competent să ia măsuri de înlăturare și prevenire a cauzelor care determină nerespectarea legii.

Cînd constată cazuri frecvente de nerespectare a legii în una sau mai multe unității, în afara măsurilor ce se iau potrivit art. 28, procurorul sesizează direct sau, după caz, face propuneri în vederea sesizării organului ierarhic superior al unităților în activitatea cărora s-au constatat cazuri de nerespectare a legii.

Organul sesizat potrivit alin. 1 și 2 este obligat să răspundă procurorului în termen de 60 zile de la primirea sesizării.

Art. 30. -

Cînd din actele și lucrările efectuate în exercitarea atribuțiilor prevăzute în secțiunile I, II și III din prezentul capitol, precum și în cazul cînd din orice alte lucrări ce intră în competența organelor procuraturii se constată încălcări ale legii, procurorul se sesizează și, efectuînd verificările necesare, procedează potrivit art. 28 și 29.

SECȚIUNEA V Studierea și introducerea în practică a metodelor și mijloacelor
științifice de cercetare și prevenire a infracțiunilor

Art. 31. -

Procuratura Republicii Socialiste România organizează introducerea și aplicarea în practica de urmărire penală a metodelor științifice și mijloacelor tehnice criminalistice, pentru ridicarea continuă a calității urmăririi penale și a calificării profesionale a procurorilor.

Art. 32. -

Procuratura Republicii Socialiste România studiază și generalizează experiența practicii de urmărire penală, efectuează lucrări de laborator și contribuie la stabilirea metodelor științifice și mijloacelor tehnice criminalistice pentru descoperirea, cercetarea și prevenirea infracțiunilor.

Art. 33. -

Procurorul general poate dispune înființarea cabinetelor de criminalistică la procuraturile județene.

CAPITOLUL IV Competența organelor de procuratură militară

Art. 34. -

Procurorul militar are următoarea competență:

a) efectuează urmărirea penală potrivit legii, supraveghează activitatea organelor care efectuează cercetarea penală în cauzele de competența tribunalelor militare, precum și a organelor de la locurile de reținere și de deținere preventivă a învinuiților din aceste cauze;

b) veghează la respectarea legii în cauzele penale la instanțele militare precum și în activitatea de punere în executare de către acestea a hotărîrilor pronunțate;

c) supraveghează respectarea legii în activitatea unităților și formațiunilor militare în legătură cu aducerea la îndeplinire a mandatelor de executare emise de instanțele judecătorești, precum și în activitatea organelor de la locurile de executare a pedepselor pronunțate de tribunalele militare pentru infracțiuni contra securității statului sau a pedepselor pronunțate cu executarea într-o unitate militară disciplinară;

d) rezolvă reclamațiile și sesizările referitoare la încălcări ale legii săvîrșite de militarii și angajații civili din organele, instituțiile, unitățile și formațiunile militare luînd măsurile prevăzute de lege.

Cînd din actele și lucrările efectuate în exercitarea atribuțiilor prevăzute la lit. a-c inclusiv, precum și în cazul cînd din orice alte lucrări ce intră în competența organelor de procuratură militară rezultă încălcări ale legii ale jurămîntului militar sau ale obligațiilor referitoare la datoria, ordinea și disciplina militară, procurorul militar se sesizează și ia măsurile prevăzute de lege.

Art. 35. -

În desfășurarea activității prevăzute de art. 34, procurorul militar exercită atribuțiile și folosește mijloacele prevăzute de prezenta lege, ale cărei dispoziții se aplică în mod corespunzător și procurorilor militari.

CAPITOLUL V Organizarea Procuraturii Republicii Socialiste România

Art. 36. -

Procuratura Republicii Socialiste România este condusă de procurorul general, ajutat de un colegiu.

Colegiul este format din procurorul general, adjuncții acestuia, precum și din alte persoane cu funcții de conducere în organele procuraturii.

Componența colegiului se aprobă de Consiliul de Stat, la propunerea procurorului general.

Procurorul general este președintele colegiului și coordonează activitatea acestuia.

Colegiul Procuraturii Republicii Socialiste România este organ deliberativ care își desfășoară activitatea potrivit principiului muncii și conducerii colective. Colegiul dezbate și ia hotărîri în principalele probleme din domeniul de activitate al procuraturii. El se întrunește cel puțin o dată pe lună, lucrează în prezența a cel puțin 2/3 din numărul membrilor săi și ia hotărîri cu jumătate plus unu din numărul total al membrilor ce-l compun.

Dacă procurorul general nu este de părerea majorității, informează despre aceasta Consiliul de Stat, pentru a decide.

Membrii colegiului răspund în fața colegiului și a procurorului general pentru îndeplinire a sarcinilor ce le sînt repartizate.

Procurorul general și adjuncții acestuia asigură aducerea la îndeplinire a hotărîrilor colegiului și exercită conducerea operativă a activității procuraturii.

Art. 37. -

Procurorul general răspunde în fața Marii Adunări Naționale de activitatea procuraturii, iar în intervalul dintre sesiuni, în fața Consiliului de Stat.

Art. 38. -

În îndeplinire a atribuțiilor sale, procurorul general emite ordine și instrucțiuni, pe baza și în vederea aplicării legii, obligatorii pentru toate organele procuraturii, precum și pentru toate organele de urmărire penală în ceea ce privește desfășurarea activității de urmărire penală.

Ordinele și instrucțiunile procurorului general pot fi anulate sau suspendate de către Marea Adunare Națională, iar în intervalul dintre sesiuni, de către Consiliul de Stat.

Art. 39. -

Procurorul general poate face Consiliului de Stat propuneri cu caracter legislativ, de asemenea, poate sesiza Consiliul de Stat spre a se da legilor în vigoare interpretarea general obligatorie.

Art. 40. -

Procuratura Republicii Socialiste România are următoarele organe: Procuratura Generală, procuraturile județene, procuraturile locale și procuraturile militare.

Procuratura municipiului București are aceeași organizare și competență ca procuratura județeană.

În fiecare județ și în sectoarele municipiului București funcționează procuraturi locale.

Numărul procuraturilor locale și raza lor teritorială sînt aceleași ca ale judecătoriilor. Sediile procuraturilor locale și județene, precum și denumirea acestora, se stabilesc prin ordinul procurorului general.

Numărul, sediile și raza de activitate a procuraturilor militare se stabilesc de Consiliul de Stat.

Art. 41. -

Statele de organizare ale organelor de procuratură militară se stabilesc de procurorul general, de acord cu ministrul forțelor armate.

CAPITOLUL VI Personalul Procuraturii Republicii Socialiste România

Art. 42. -

Personalul Procuraturii Republicii Socialiste România este compus din procurori, personal administrativ, tehnic și de serviciu.

Art. 43. -

Poate fi procuror persoana care:

a) este cetățean român și are exercițiul deplin al drepturilor civile și politice;

b) este doctor sau licențiat în drept;

c) nu a fost condamnat penal și se bucură de o reputație neștirbită.

Art. 44. -

Procurorul general este ales de Marea Adunare Națională, pe durata legislaturii, în prima sesiune a acesteia și funcționează pînă la alegerea noului procuror general.

Adjuncții procurorului general se numesc prin decret al Consiliului de Stat, la propunerea procurorului general.

Art. 45. -

Procurorii șefi ai județelor și procurorul șef al municipiului București sînt aleși în funcție și revocați de consiliile populare județene sau al municipiului București, la propunerea procurorului general.

Procurorii șefi prevăzuți la alineatul precedent sînt aleși pe durata mandatului consiliului popular și funcționează pînă la alegerea noilor procurori șefi.

Procurorii șefi ai județelor și procurorul șef al municipiului București prezintă anual, în sesiunile consiliilor populare județene și al municipiului București, dări de seamă despre cele constatate cu privire la respectarea legalității în unitățile administrativ-teritoriale în care acele consilii sînt alese.

Art. 46. -

Numirea, transferarea, avansarea și încetarea funcției altor procurori decît cei prevăzuți în art. 45 se fac de procurorul general.

Numirea procurorilor militari se face cu acordul ministrului forțelor armate.

Art. 47. -

Procurorii nou numiți vor efectua un stagiu de practică de 2 ani, după terminarea căruia sînt supuși unui examen de capacitate obligatoriu.

Judecătorii care au promovat examenul de capacitate, în această calitate, nu mai au obligația de a susține un asemenea examen, ca procuror.

La examenul de capacitate se pot prezenta, fără îndeplinire a condiției de stagiu, cei care au o vechime în munca juridică de cel puțin 2 ani ca judecător, consultant la Tribunalul Suprem, jurisconsult, avocat, notar de stat, arbitru de stat și consultant arbitral.

Dispozițiile alineatului precedent se aplică și în cazul activității desfășurate ca membru al corpului didactic din învățămîntul juridic superior, redactor la o revistă juridică sau la o editură cu specific juridic, lucrător în specialitate juridică la Institutul de cercetări juridice al Academiei Republicii Socialiste România sau în Ministerul Justiției ori în laboratoarele de expertiză criminalistică de pe lîngă Ministerul Justiției, precum și la unele direcții, secții sau birouri cu atribuții speciale de legislație sau studii juridice.

Art. 48. -

Acordarea gradelor militare și înaintarea în grad a personalului militar din organele de procuratură militară se fac potrivit normelor aplicabile cadrelor permanente ale Ministerului Forțelor Armate.

Art. 49. -

Personalul din organele de procuratură militară intră în efectivul Ministerului Forțelor Armate.

Personalul militar prevăzut în art. 48 face parte din cadrele permanente ale forțelor armate, fiindu-i aplicabile prevederile legilor, decretelor, hotărîrilor Consiliului de Miniștri, statutelor, regulamentelor și instrucțiunilor privitoare la drepturile și obligațiile cadrelor permanente.

Acordarea recompenselor și aplicarea măsurilor disciplinare personalului prevăzut la alineatul precedent aparțin organelor ierarhic superioare din Procuratura Republicii Socialiste România.

Procurorii militari sînt subordonați organelor ierarhic superioare din Procuratura Republicii Socialiste România.

Art. 50. -

Procurorii sînt obligați să îndeplinească conștiincios îndatoririle de serviciu, să respecte cu strictețe dispozițiile legii, hotărîrile și ordinele organelor ierarhic superioare și să lupte pentru apărarea și întărirea legalității socialiste. Ei sînt datori ca atît în activitatea de serviciu, cît și în relațiile sociale, să aibă comportare corectă și demnă, compatibilă cu prestigiul funcției ce îndeplinesc.

Săvîrșirea unor fapte penale ori a altor fapte nedemne care aduc atingere reputației de procuror atrage pierderea dreptului de a mai îndeplini această funcție.

Art. 51. -

Procurorii răspund disciplinar pentru abaterile de la îndatoririle de serviciu sau de la regulile de conviețuire socială ori pentru comportări ce dăunează interesului serviciului sau prestigiului funcției.

Art. 52. -

Sancțiunile ce se aplică pentru abateri disciplinare sînt:

a) observația;

b) mustrarea;

c) suspendarea temporară de la avansare pe termen de 1-3 ani;

d) retrogradarea în funcție pe termen de cel mult 6 luni, cu reducerea corespunzătoare a salariului;

e) transferarea disciplinară;

f) desărcinarea din funcție, prin revocare sau prin desfacerea contractului de muncă, după caz.

Dacă cel sancționat nu dă urmare transferării, se va putea dispune desărcinarea din funcție.

Art. 53. -

Sancțiunile prevăzute de art. 52 lit. c inclusiv se aplică de procurorul general direct sau prin adjuncții săi desemnați în acest scop.

Competența de aplicare a celorlalte sancțiuni disciplinare poate fi delegată și procurorilor șefi.

Procurorii învinuiți de abateri grave pot fi suspendați din funcție pînă la terminarea cercetărilor.

În caz de punere în mișcare a acțiunii penale împotriva acestora, suspendarea din funcție pînă la terminarea definitivă a procesului penal este obligatorie.

Măsurile prevăzute de alin. 3 și 4 se iau de către procurorul general.

Art. 54. -

Salarizarea procurorilor se stabilește prin hotărîre a Consiliului de Miniștri.

Salarizarea personalului din organele de procuratură militară se stabilește potrivit reglementărilor în vigoare pentru personalul din unitățile militare bugetare. Pentru personalul militar, toate celelalte drepturi, precum și condițiile de pensionare și drepturile la pensie, sînt cele stabilite pentru militari.

Art. 55. -

În afara cazurilor prevăzute de art. 52 alin. 1 lit. f și alin. 2, funcția de procuror încetează prin:

a) pensionare;

b) demisie;

c) transferare în altă funcție decît aceea de procuror;

d) eliberarea din funcție.

Art. 56. -

În aplicarea prezentei legi și a prevederilor din legislația muncii, procurorul general va stabili prin ordin condițiile de transferare, încetare a funcției, efectuare a stagiului de practică, susținere a examenului de capacitate, notare, acordare a recompenselor, aplicare a sancțiunilor disciplinare, precum și celelalte drepturi și obligații ale procurorilor.

Art. 57. -

Numirea, avansarea, transferarea, desfacerea contractului de muncă și aplicarea măsurilor disciplinare personalului administrativ, tehnic și de serviciu al Procuraturii Republicii Socialiste România se fac de către procurorul general, direct sau prin delegații săi, în condițiile prevăzute de legislația muncii.

CAPITOLUL VII Dispoziții finale și tranzitorii

Art. 58. -

Structura organizatorică a Procuraturii Generale, funcțiile procurorilor și ierarhia acestora, precum și condițiile de vechime pentru avansarea în funcție, se stabilesc de Consiliul de Stat.

Art. 59. -

Procurorii, cu excepția celor care efectuează stagiul de practică, aflați în funcție la data intrării în vigoare a prezentei legi, sînt considerați că îndeplinesc condițiile prevăzute de art. 47, precum și condițiile de vechime pentru funcțiile pe care le ocupă.

Dispozițiile alin. 1 se aplică și foștilor procurori judecători aleși ori numiți în organizațiile obștești sau în aparatul de stat, în funcții legate de activitatea justiției.

Art. 60. -

Procurorii care participă la dezbaterile instanțelor de judecată poartă ținuta vestimentară de ședință.

Art. 61. -

Prezenta lege intră în vigoare pe data de 1 ianuarie 1969.

Pe aceeași dată Legea nr. 6 din 21 iunie 1952 pentru înființarea și organizarea Procuraturii Republicii Socialiste România, republicată în Buletinul Oficial nr. 14 din 29 mai 1961, cu modificările ulterioare, Decretul nr. 88 din 8 februarie 1956, publicat în Buletinul Oficial nr. 10 din 23 martie 1956, cu modificările ulterioare, precum și orice dispoziții contrare prezentei legi, se abrogă.

Această lege a fost votată de Marea Adunare Națională la 26 decembrie 1968, întrunind unanimitatea voturilor celor 425 deputați prezenți la ședință.
Președintele Marii Adunări Naționale,
ȘTEFAN VOITEC

București, 26 decembrie 1968.

Nr. 60.

În conformitate cu dispozițiile art. 57 din Constituția Republicii Socialiste România, semnăm această lege.
Președintele Consiliului de Stat,
NICOLAE CEAUȘESCU

București, 26 decembrie 1968.

Acest document poate avea modificări ulterioare. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Pot fi de interes:

Reviste:
Evoluții și tendințe privind sistemul, sistematizarea și izvoarele dreptului român contemporan
;
se încarcă...