Marea Adunare Națională - MAN

Legea nr. 15/1968 privind adoptarea Codului penal al României*)

Modificări (1)

Text publicat în M.Of. al României.

În vigoare de la 21 iunie 1968 până la 31 ianuarie 2014, fiind abrogat prin Lege 187/2012.

Acest document poate avea modificări ulterioare. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Cumpără forma actualizată
sau autentifică-te
  •  

*) Publicată în Buletinul Oficial nr. 79 - 79 bis din 21 iunie 1968.

EXPUNERE PE MOTIVE

Poporul român, sub conducerea partidului comunist, a obținut rezultate de însemnătate istorică în dezvoltarea economiei și culturii, în făurirea societății socialiste și ridicarea nivelului de trai material și cultural.

Înaintarea cu succes a țării pe calea noii orînduiri a schimbat din temelii înfățișarea societății noastre. Relațiile de producție socialiste au cuprins întreaga economie națională, au fost lichidate clasele exploatatoare, orice formă de exploatare și asuprire a omului de către om. Dă roade bogate politica partidului de înfăptuire a industrializării, de dezvoltare a agriculturii, de creare a unei economii multilaterale, echilibrate, bazate pe cuceririle contemporane ale științei și tehnicii. În procesul construirii socialismului s-a realizat unitatea strînsă dintre clasa muncitoare, țărănime și intelectualitate, dintre poporul român și naționalitățile conlocuitoare, înfrățite în lupta comună pentru înflorirea patriei. Se dezvoltă democrația noastră socialistă, care asigură participarea maselor largi ale poporului la conducerea societății, dezvoltarea capacităților creatoare ale tuturor cetățenilor, afirmarea plenară în viața socială a personalității fiecărui individ.

Transformările petrecute în structura societății noastre, intensa activitate politico-educativă desfășurată de partid, au determinat profunde schimbări înnoitoare în profilul spiritual al oamenilor muncii. Se dezvoltă morala nouă, întemeiată pe înaltele îndatoriri față de societate, pe atitudinea înaintată față de muncă, de proprietatea obștească, față de legile statului și regulile de conviețuire socială. Conștienți de faptul că legile constituie întruchiparea intereselor lor fundamentale, marea masă a cetățenilor le respectă din convingere, participă activ la combaterea manifestărilor înapoiate, retrograde, care prezintă pericol social, ceea ce contribuie la întărirea continuă a ordinii de drept.

Este pe deplin firesc ca noile realități ale țării - economice, sociale, politice și culturale - să-și găsească reflectarea pe planul dreptului, expresie a voinței și năzuințelor poporului de asigurare a progresului multilateral al patriei. Constituția Republicii Socialiste România, legea fundamentală a statului, consacră cuceririle istorice ale poporului, cele mai de seamă drepturi de care se bucură cetățenii, creează ordinea de drept necesară pentru înaintarea țării pe calea desăvîrșirii construcției noii orînduiri, a dezvoltării democrației socialiste. În conformitate cu prevederile Constituției, întregul sistem de drept trebuie pus de acord cu realitățile actuale ale societății noastre.

" Dreptul socialist", sublinia tovarășul Nicolae Ceaușescu la Conferința Națională a partidului, "trebuie să oglindească schimbările profunde economice și social-politice care au avut loc în procesul revoluției și al construcției socialiste. Normele de drept trebuie să consacre și să apere cuceririle fundamentale ale poporului nostru, să asigure dezvoltarea avutului obștesc, exercitarea drepturilor și libertăților cetățenești".

În ansamblul normelor de drept, un loc important îl deține legislația penală, care, determinînd faptele ce constituie infracțiuni și stabilind pedepsele corespunzătoare pentru aceste încălcări ale legii, contribuie în mod eficient la apărarea și consolidarea cuceririlor obținute de poporul nostru, la reglementarea raporturilor dintre individ și societate, dintre cetățenii țării, în spiritul respectării principiilor socialismului, a drepturilor și libertăților democratice.

Codul penal adoptat cu mai mult de 30 de ani în urmă cuprinde numeroase prevederi învechite și, în ansamblul său, în pofida modificărilor și completărilor ce i s-au adus în decursul anilor, apare ca depășit. Fiind elaborat în alte condiții istorice, el nu mai corespundea realităților noi, concepțiilor contemporane privitoare la aprecierea caracterului infracțional al unor fapte, la mijloacele de prevenire și combatere a acestora, la rolul pedepsei ca măsură de îndreptare și reeducare a infractorilor, precum și de prevenire a săvîrșirii de noi infracțiuni. A devenit astfel necesară elaborarea unui nou cod penal care să corespundă cerințelor etapei actuale de dezvoltare a țării.

Proiectul noului cod penal a fost întocmit de către un colectiv de specialiști din cadrul Ministerului Justiției, Procuraturii Generale, Tribunalului Suprem, Ministerului Afacerilor Interne, Institutului de cercetări juridice al Academiei, cu consultarea a numeroși teoreticieni și practicieni ai dreptului. La elaborarea proiectului s-a pornit de la prevederile Constituției țării, a fost utilizat tot ceea ce s-a dovedit valoros în știința juridică românească și în practica noastră judiciară, au fost consultate legislația și literatura de specialitate din celelalte țări socialiste, precum și din alte țări, avîndu-se mereu în centrul atenției condițiile specifice țării noastre.

Proiectul noului cod penal a fost prezentat de către Consiliul de Miniștri Comitetului Executiv al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, care l-a examinat și a hotărît să fie supus dezbaterii specialiștilor, precum și a maselor largi de oameni ai muncii, urmînd să fie pus în discuția Plenarei Comitetului Central al Partidului Comunist Român și apoi înaintat spre legiferare Marii Adunări Naționale.

Oglindind realitățile sociale actuale ale țării, dezvoltarea democrației socialiste, și exprimînd grija deosebită pentru întărirea legalității, codul penal este conceput pe principiul fundamental că numai legea este aceea care stabilește faptele antisociale ce constituie infracțiuni, determină pedepsele și măsurile educativ-preventive ce urmează să se aplice persoanelor care au comis astfel de fapte. Întreaga alcătuire a codului penal urmărește să creeze condiții pentru ca nimeni să nu fie tras la răspundere penală pentru o faptă pe care legea nu a considerat-o infracțiune în momentul săvîrșirii ei și nici să nu fie supus la executarea vreunei pedepse neprevăzute de lege. Este cunoscut că în trecut s-au petrecut abuzuri, încălcări ale legalității și interpretări arbitrare ale legii care au avut drept consecințe trimiterea în judecată și condamnarea unor oameni fără dovezi temeinice, aplicîndu-se astfel împotriva unor cetățeni măsuri cu caracter penal nejustificate de actele și manifestările acestora. Prevederile noului cod penal creează o puternică garanție pentru a preveni săvîrșirea unor asemenea abuzuri și ilegalități, pentru desfășurarea întregii activități judiciare cu respectarea strictă a Constituției, a legilor țării.

În același timp, pentru ca societatea noastră să fie apărată împotriva infractorilor, a daunelor pe care aceștia le pot aduce, reglementările cuprinse în codul penal urmăresc ca toți cei care încalcă legea penală să fie pedepsiți potrivit vinovăției lor.

Toate acestea dau o puternică expresie conținutului socialist al codului penal, rolului ce revine acestui important instrument juridic în întărirea legalității, în promovarea intereselor fundamentale ale societății socialiste și, totodată, în asigurarea exercitării depline a drepturilor și libertăților cetățenești.

Inspirîndu-se din principiile dreptului nostru socialist, respectînd prevederile Constituției, normele cuprinse în codul penal au menirea să apere cuceririle revoluționare ale poporului, orînduirea socială și de stat, suveranitatea și independența țării, avuția națională, drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor, întreaga ordine de drept.

Considerînd că infracțiunile împotriva orînduirii socialiste, împotriva a ceea ce poporul nostru a cucerit prin lupte grele și îndelungate, constituie crimele cele mai grave față de popor, codul penal prevede pedepse aspre împotriva acelora care săvîrșesc acțiuni contra securității statului sau a capacității sale de apărare.

În condițiile orînduirii noastre, cînd progresul economic al țării și ridicarea bunăstării întregului popor depind de creșterea și consolidarea proprietății socialiste apărarea acestei proprietăți reprezintă o îndatorire fundamentală a tuturor cetățenilor. Tot ceea ce lezează proprietatea obștească, de stat sau cooperatistă, rodul muncii pline de dăruire și abnegație a poporului nostru, lovește în interesele oamenilor muncii, ale societății socialiste. De aceea, dînd expresie apărării acestor interese, codul penal prevede pedepse corespunzătoare împotriva hoților și delapidatorilor, împotriva celor care irosesc sau manifestă lipsă de grijă față de avutul obștesc.

Codul penal conține, de asemenea, norme menite să asigure munca, liniștea și avutul fiecărui cetățean, libertățile și drepturile cetățenești, în vederea împiedicării oricăror abuzuri și încălcări ale legii. În acest scop, sînt stabilite pedepse pentru faptele îndreptate împotriva vieții, integrității corporale, libertății și demnității persoanei, împotriva avutului personal al cetățenilor al cărui izvor este munca. Garanția fermă a acestor drepturi și libertăți întărește sentimentul de siguranță al fiecărui cetățean, creează un regim de ordine în viața socială, caracteristic pentru o societate civilizată și totodată indispensabil pentru manifestarea liberă, multilaterală a oamenilor în toate domeniile activității sociale.

În orînduirea noastră, dezvoltarea și consolidarea familiei constituie o preocupare de mare importanță a statului, a societății în ansamblul său. Ocrotirea familiei, apărarea intereselor mamei și copilului, reprezintă un principiu constituțional care stă la baza întregii reglementări a relațiilor de familie și a tuturor măsurilor de ordin economic și social destinate să întărească această celulă de bază a societății noastre. În acest spirit a fost lărgită sfera faptelor care pot fi pedepsite ca infracțiuni contra familiei și s-au înăsprit pedepsele pentru asemenea încălcări ale legii. Potrivit noului cod, constituie infracțiune de abandon familial nu numai părăsirea cu rea-credință și neîndeplinirea obligației de întreținere față de membrii familiei, ci și alungarea sau lăsarea lor fără ajutor.

Codul penal reflectă grija orînduirii noastre față de om, preocuparea atît pentru apărarea legalității, cît și pentru reeducarea persoanelor care au săvîrșit infracțiuni, pentru transformarea lor în cetățeni utili societății, pentru prevenirea încălcării legii și a regulilor de conviețuire socială. Ca o reflectare a schimbărilor petrecute în societate, a principiilor ce guvernează dreptul socialist, codul nu mai prevede munca silnică pe viață, temnița grea și detențiunea riguroasă, ci instituie o singură pedeapsă privativă de libertate și anume închisoare, al cărei termen maxim este stabilit la 20 de ani. În cazul infractorilor periculoși și al recidiviștilor, care au săvîrșit infracțiuni deosebit de grave, dacă instanța judecătorească socotește că pedeapsa de 20 de ani este neîndestulătoare, poate aplica un spor, fără a se depăși în total 25 de ani. Totodată, se prevede că pedeapsa amenzii nu mai poate fi transformată în închisoare.

Dînd expresie dorinței de a preveni săvîrșirea unor infracțiuni deosebit de grave cum sînt crimele împotriva păcii și omenirii, trădarea de patrie, omorul săvîrșit prin cruzimi sau asupra mai multor persoane, jefuirea cu consecințe deosebit de grave a bunului obștesc, codul penal menține în mod excepțional pedeapsa cu moartea.

Transformările profunde survenite în structura economică și socială a societății, realizarea unității întregului popor, determină importante modificări și în caracterizarea unor fapte pe care legislația penală le consideră infracțiuni. Întrucît pericolul social pe care îl reprezintă asemenea fapte este astăzi considerabil redus, noul cod penal restrînge domeniul de aplicare a constrîngerii prin sancțiuni penale. Astfel, numeroase fapte incriminate în trecut ca infracțiuni sînt eliminate din codul penal, altele sînt declarate contravenții, iar o parte dintre ele nu vor mai fi pedepsite de legea penală atunci cînd se săvîrșesc pentru prima oară. Totodată, codul penal, ținînd seama de creșterea continuă a rolului opiniei publice - importantă manifestare a democrației socialiste - în respectarea regulilor de conviețuire socială și în educarea cetățenilor, prevede forme noi de exprimare a influenței colectivității. Astfel, codul reglementează posibilitatea înlocuirii răspunderii penale cu o răspundere care atrage fie aplicarea unor măsuri de influențare obștească, fie a unor sancțiuni cu caracter administrativ. În acest scop au fost stabilite modalități de trimitere a unor cauze spre soluționare consiliilor de judecată, care, în condițiile legii, pot aplica măsuri specifice de influențare obștească: mustrarea, mustrarea cu avertisment, amenda și altele. Ca o consecință a acestor măsuri, un număr important de cauze care pînă în prezent erau soluționate de instanțele judecătorești, sînt date în competența organelor de influențare obștească, ceea ce exprimă încă o dată rolul important pe care îl are colectivitatea în apărarea și întărirea ordinii de drept.

În codul penal se aduc precizări noțiunii de infracțiune și trăsăturilor ei fundamentale, se realizează o mai bună sistematizare prin gruparea infracțiunilor în raport cu natura relațiilor sociale pe care legea penală le apără, precum și prin înlăturarea unor paralelisme și suprapuneri. De asemenea, s-au concretizat instituții juridice noi și au fost reconsiderate instituțiile existente, pe baza unei concepții unitare, întemeiate pe principiile dreptului socialist, toate acestea contribuind la interpretarea și aplicarea corectă a normelor penale în practica judiciară.

Sînt în curs de elaborare proiectul codului de procedură penală, precum și legi penale cu caracter special care se vor referi la domenii restrînse de activitate. Pregătirea lor se face pe aceleași principii și în același spirit în care este întocmit codul penal, de întărire a orînduirii socialiste, a legalității, de garantare și apărare a drepturilor și libertăților democratice pentru toți cetățenii țării. Adoptarea acestor importante acte normative va contribui la sistematizarea și perfecționarea întregii noastre legislații.

Întregul cod penal este străbătut de grija față de om, pentru manifestarea sa tot mai largă în întreaga viață socială, pentru întărirea legalității și asigurarea ordinii de drept, corespunzător cerințelor actualei etape de dezvoltare a societății, ale adîncirii democrației socialiste.

Marea Adunare Națională a Republicii Socialiste România adoptă prezenta lege.

CODUL PENAL

AL ROMÂNIEI

Această lege a fost votată de Marea Adunare Națională la 21 iunie 1968, cu unanimitatea voturilor celor 432 deputați prezenți la ședință.
Președintele Marii Adunări Naționale,

ȘTEFAN VOITEC

București, 21 iunie 1968.

Nr. 15.

În conformitate cu dispozițiile art. 57 din Constituția Republicii Socialiste România semnăm această lege.
Președintele Consiliului de Stat,

NICOLAE CEAUȘESCU

București, 21 iunie 1968.

Acest document poate avea modificări ulterioare. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

;
se încarcă...