Marea Adunare Națională - MAN

Legea nr. 26/1967 privind concediul de odihna al angajatilor

Modificări (1), Referințe (1)

Text publicat în M.Of. al României.

În vigoare de la 01 ianuarie 1968 până la 31 decembrie 1991, fiind abrogat și înlocuit prin Lege 6/1992.

Acest document poate avea modificări ulterioare. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Cumpără forma actualizată
sau autentifică-te
  •  

Marea Adunare Nationala a Republicii Socialiste Romania adopta prezenta lege.

Art. 1. -

(1) Angajatii au dreptul, in fiecare an calendaristic, la un concediu de odihna platit, cu o durata de 15-24 zile lucratoare, in raport cu vechimea lor in munca, dupa cum urmeaza:

Vechimea in munca Durata concediului
- pina la 5 ani 15 zile lucratoare
- de la 5 la 8 ani 16 zile lucratoare
- de la 8 la 11 ani 17 zile lucratoare
- de la 11 la 14 ani 18 zile lucratoare
- de la 14 la 17 ani 19 zile lucratoare
- de la 17 la 20 ani 21 zile lucratoare
- peste 20 ani 24 zile lucratoare

(2) Pentru tinerii in virsta de pina la 18 ani, durata concediului de odihna este de 18-24 zile lucratoare, diferentiata in raport cu virsta lor, dupa cum urmeaza:

Virsta Durata concediului
- pina la 16 ani 24 zile lucratoare
- de la 16 la 17 ani 21 zile lucratoare
- de la 17 la 18 ani 18 zile lucratoare

(3) Vechimea in munca ce se ia in considerare pentru stabilirea duratei concediului prevazut la alin. 1 este aceea pe care angajatii o implinesc in cursul anului calendaristic in care li se acorda concediul, oricare ar fi data la care il vor primi.

(4) La stabilirea duratei concediului tinerilor in virsta de pina la 18 ani se ia in considerare virsta pe care ei au avut-o la 1 ianuarie al anului calendaristic respectiv.

Art. 2. -

(1) In afara concediului acordat in raport cu vechimea in munca, angajatii care lucreaza in locuri cu conditii deosebite de munca au dreptul si la un concediu suplimentar cu o durata de 3-12 zile lucratoare.

(2) Consiliul de Ministri poate stabili, in anumite cazuri, concedii suplimentare cu o durata mai mare de 12 zile lucratoare pentru acele locuri de munca la care natura conditiilor deosebite determina necesitatea unei durate mai mari de odihna.

(3) Sint conditii deosebite de munca:

a) conditiile vatamatoare de munca, determinate de actiunea unor agenti nocivi fizici, chimici sau biologici;

b) conditiile grele de munca, determinate de existenta unui microclimat care supune organismul unui efort marit de adaptare, precum si cele care determina o suprasolicitare fizica sau neuropsihica;

c) conditiile periculoase de munca, caracterizate printr-un risc de accidentare sau imbolnavire.

(4) Consiliul de Ministri va stabili criteriile pe baza carora, la propunerea ministerelor si celorlalte organe centrale, Ministerul Muncii, impreuna cu Ministerul Sanatatii, de comun acord cu Consiliul Central al Uniunii Generale a Sindicatelor, vor determina locurile de munca cu conditii deosebite, precum si durata concediului suplimentar pentru fiecare din aceste locuri.

Art. 3. -

(1) Angajatii care indeplinesc functii de conducere sau functii similare acestora au dreptul la un concediu suplimentar de 2 pina la 5 zile lucratoare.

(2) Functiile prevazute la alin. 1 si durata maxima a concediului suplimentar pentru fiecare din ele, diferentiata in raport cu raspunderea, complexitatea si importanta sarcinilor ce le revin, se stabilesc la propunerea ministerelor si celorlalte organe centrale, de catre Ministerul Muncii de comun acord cu Comitetul de Stat pentru Probleme de Organizare si Salarizare si cu Consiliul Central al Uniunii Generale a Sindicatelor.

Art. 4. -

Durata concediilor suplimentare se stabileste, pentru fiecare angajat in parte, proportional cu timpul lucrat in functia sau conditiile aratate la art. 2 si 3, in perioada celor 12 luni premergatoare acordarii concediului.

Art. 5. -

(1) Durata totala a concediului anual de odihna rezultata din insumarea concediilor prevazute de art. 1, 2 si 3 nu poate depasi 30 de zile lucratoare.

(2) Pentru locurile de munca la care se refera art. 2 alin. 2 Consiliul de Ministri poate stabili o durata totala a concediului anual de odihna mai mare de 30 de zile lucratoare.

Art. 6. -

(1) Durata concediului anual de odihna pentru personalul didactic de toate gradele este egala cu durata legala a vacantei scolare sau universitare.

(2) Personalul didactic beneficiaza de concediu cu durata integrala, daca a functionat in tot cursul anului scolar sau universitar. In cazul in care angajarea s-a facut dupa inceperea anului scolar sau universitar, durata concediului va fi proportionala cu timpul cuprins intre data incheierii contractului de munca si sfirsitul acelui an.

Art. 7. -

Angajatii trimisi, pe baza unor contracte, sa execute lucrari sau sa presteze servicii in alte tari, vor primi concediul de odihna stabilit prin contractul incheiat cu beneficiarul extern. Acesti angajati vor beneficia de un concediu cel putin egal ca durata cu cel care li s-ar cuveni potrivit prevederilor prezentei legi.

Art. 8. -

(1) Angajatii care au fost in incapacitate temporara de munca intregul an calendaristic nu au dreptul la concediul de odihna pentru acel an.

(2) In cazul in care perioada de incapacitate temporara de munca a fost de 12 luni sau mai mare si s-a intins pe 2 ani calendaristici consecutivi, angajatii au dreptul la un singur concediu de odihna, acordat in anul reinceperii activitatii, in masura in care nu a fost efectuat in anul in care s-a produs pierderea temporara a capacitatii lor in munca.

Art. 9. -

(1) Pentru angajatii care au beneficiat, in ultimele 12 luni premergatoare acordarii concediului de odihna, de concedii fara plata a caror durata insumata depaseste 30 de zile, concediul de odihna va fi redus proportional cu timpul care depaseste aceasta durata. La aceasta reducere se vor lua in considerare numai perioadele de cite 30 zile.

(2) Prevederile alin. 1 nu se aplica in cazul in care concediile fara plata au fost acordate datorita reducerii temporare a activitatii unitatii.

Art. 10. -

(1) Angajatii care indeplinesc, prin cumul, pe linga functia de baza, o alta functie, au dreptul la concediu de odihna platit numai de la functia de baza.

(2) Unitatea la care angajatii cumuleaza le va acorda, la cerere, un concediu fara plata pentru zilele ce constituie concediul lor de odihna la functia de baza.

Art. 11. -

(1) Angajatii care, dupa intrarea in vigoare a prezentei legi, inceteaza activitatea ca urmare a desfacerii contractului de munca in temeiul art. 19 sau art. 20 lit. e, f ori g din Codul muncii, vor primi in primii 2 ani dupa reincadrare concediul prevazut la art. 1 redus la durata minima. In anii urmatori celor in care li s-a aplicat aceasta reducere, concediul le va fi acordat corespunzator vechimii lor totale in munca.

(2) Prevederile alin. 1 nu se aplica:

a) angajatilor care, dupa desfacerea contractului de munca in temeiul art. 19 din Codul muncii, pentru motivele aratate la art. 1331 alin. 1 lit. c din acelasi cod, se reincadreaza in munca in termenul prevazut in aceasta dispozitie;

b) angajatilor pentru care, dupa desfacerea contractului de munca in temeiul art. 20 lit. g din Codul muncii, a intervenit achitarea, anularea urmaririi penale sau incetarea procesului penal ori a urmaririi penale;

c) angajatelor care cresc unul sau mai multi copii pina la virsta de 7 ani, daca, dupa intreruperea activitatii, s-au reincadrat in munca in termen de 90 de zile de la data cind copiii au implinit aceasta virsta.

Art. 12. -

(1) Conducerea unitatii are obligatia sa ia toate masurile pentru ca angajatii sa efectueze, in fiecare an calendaristic, concediile de odihna la care au dreptul.

(2) Dreptul la concediu de odihna nu poate face obiectul unei tranzactii, renuntari sau limitari. Orice asemenea act este nul de drept.

(3) Programarea concediilor de odihna se va face la sfirsitul anului, pentru anul urmator, de catre conducerea unitatii, de acord cu organul sindical din unitate. Ordinea concediilor va fi stabilita esalonat in tot cursul anului, tinindu-se seama de interesele bunei desfasurari a activitatii si de interesele angajatilor.

(4) Concediul de odihna cuvenit cadrelor artistice si de specialitate artistica din institutiile artistice de spectacole si concerte va fi programat, de regula, in perioada dintre doua stagiuni.

(5) Pentru cei noi angajati, precum si pentru cei reincadrati a caror vechime in munca este, potrivit prevederilor Codului Muncii, intrerupta, primul concediu va putea fi programat numai pentru perioada ulterioara implinirii unei vechimi neintrerupte in munca de 11 luni. In cazul in care cele 11 luni sint implinite in anul calendaristic in care angajatul s-a incadrat sau reincadrat in munca, durata concediului va fi proportionala cu timpul cuprins intre data incadrarii sau reincadrarii si sfirsitul acelui an calendaristic; daca cele unsprezece luni sint implinite in anul calendaristic urmator, primul concediu se va acorda in acel an, la durata sa adaugindu-se, pe linga concediul integral pe acel an, si zilele de concediu corespunzatoare timpului lucrat in anul anterior.

Art. 13. -

(1) Ordinea efectuarii concediilor de odihna, stabilita conform art. 12, va fi modificata si concediul va fi reprogramat si efectuat pina la sfirsitul anului calendaristic in curs, in urmatoarele cazuri:

a) cind angajatul se afla in incapacitate temporara de munca;

b) cind angajata cere concediu de odihna inaintea sau in continuarea concediului de maternitate;

c) cind angajatul este chemat sa indeplineasca indatoriri de stat sau obstesti;

d) cind angajatul este chemat sa satisfaca obligatii militare, altele decit serviciul militar in termen;

e) cind angajatul urmeaza sau trebuie sa urmeze un curs de pregatire profesionala sau politica;

f) cind angajatul are recomandare medicala pentru a urma un tratament intr-o statiune balneoclimaterica, intr-o anumita perioada a anului. In acest caz, data trimiterii in concediu va fi cea indicata in recomandarea medicala;

g) cind, din motive bine intemeiate care au intervenit dupa programare, prezenta angajatului la munca este ceruta in interesul serviciului, in perioada ce i s-a stabilit pentru concediu, precum si in cazul in care angajatul cere, pentru interese personale, schimbarea datei plecarii in concediu si interesele serviciului o permit.

(2) Daca in timpul cind angajatii sint in concediu de odihna intervine vreuna din situatiile prevazute la alin. 1 lit. a, c, d si e, concediul se intrerupe. Restul zilelor de concediu se va efectua dupa ce au incetat situatiile respective, iar cind aceasta nu este posibil, la data stabilita printr-o noua programare.

Art. 14. -

(1) Angajatii vor putea fi rechemati din concediu prin dispozitia scrisa a conducerii unitatii data cu acordul organului sindical din unitate, numai pentru nevoi de serviciu neprevazute si urgente care fac prezenta angajatului in unitate strict necesara. In asemenea cazuri concediul se intrerupe iar restul zilelor de concediu se reprogrameaza in conditiile aratate la art. 13 alin. 2.

(2) In cazul rechemarii din concediu, angajatii au dreptul la rambursarea cheltuielilor de transport si a cheltuielilor legate de efectuarea concediului in alta localitate, egale cu sumele cheltuite pentru prestatii de care n-au mai putut beneficia din cauza rechemarii.

Art. 15. -

(1) Concediul de odihna care nu a putut fi efectuat in cursul unui an calendaristic, pentru motivele prevazute la art. 13 si 14, va fi efectuat in cursul anului calendaristic urmator, impreuna sau separat de concediul cuvenit pe acel an.

(2) Efectuarea intr-un an calendaristic a concediilor de odihna cuvenite pe mai mult de 2 ani consecutivi este interzisa.

(3) Concediile cuvenite tinerilor in virsta de pina la 18 ani si celor care lucreaza in locuri cu conditii deosebite de munca nu vor putea fi aminate si reprogramate in anul urmator pentru considerente legate de interesul serviciului sau al angajatilor.

Art. 16. -

Conducerea unitatii este obligata sa aduca la cunostinta fiecarui angajat, cel mai tirziu cu 15 zile inainte, data la care urmeaza sa plece in concediu.

Art. 17. -

(1) Pe perioada concediului de odihna angajatii au dreptul la o indemnizatie care se calculeaza pe baza salariului lor mediu zilnic pe ultimele 12 luni si se plateste anticipat.

(2) Salariul mediu zilnic se obtine prin impartirea sumei realizate, in perioada prevazuta in alin. 1, din cistigurile cu caracter permanent, la numarul lunilor luate in calcul si apoi la 25,5, numarul mediu al zilelor lucratoare din cursul unei luni.

(3) In cazul in care, in cursul celor 12 luni luate in considerare, angajatul a fost in incapacitate temporara de munca, in concediu fara plata mai mic de 30 de zile, in concediul fara plata prevazut de art. 9 alin. 2, in concediu de studii, a fost concentrat sau nu a lucrat din cauza incetarii activitatii fara vina sa, perioadele respective se exclud atit ca timp cit si ca sume din calculul indemnizatiei de concediu.

Art. 18. -

(1) Angajatul detasat in alta localitate, caruia i se acorda concediul de odihna in timpul detasarii, are dreptul la rambursarea cheltuielilor de transport dus si intors din localitatea unde este detasat in localitatea unde se afla, potrivit contractului, locul sau obisnuit de munca.

(2) Concediul de odihna neacordat angajatului transferat, de catre unitatea de la care s-a efectuat transferarea, se va acorda acestuia de unitatea, la care a fost transferat. Indemnizatia de concediu va fi suportata de catre cele doua unitati proportional cu timpul lucrat la fiecare dintre acestea in cursul anului calendaristic respectiv.

Art. 19. -

(1) Compensarea in bani a concediului anual de odihna este permisa numai:

a) in cazul in care contractul de munca al angajatului a incetat inainte ca el sa-si fi efectuat concediul;

b) in cazul scoaterii sale din productie pentru o perioada mai mare de 12 luni;

c) in cazul chemarii angajatului pentru indeplinirea serviciului militar in termen, cu termen redus sau ca elev in scolile militare de ofiteri de rezerva.

(2) In cazul decesului angajatului, compensatia in bani se va acorda membrilor sai de familie - sot, copii, parinti.

(3) Calculul compensatiei banesti a concediului de odihna se face potrivit normelor prevazute pentru calculul indemnizatiei de concediu. La calculul compensatiei se ia in considerare concediul cuvenit in raport cu anii pentru care angajatii n-au beneficiat de acest drept.

(4) Neacordarea concediului de odihna atrage raspunderea disciplinara a conducerii unitatii, precum si raspunderea ei materiala integrala pentru suma platita angajatului drept despagubire pentru concediul nefolosit si al carei cuantum se stabileste potrivit prevederilor alin. 3.

(5) In cazul in care, dupa ce angajatul a efectuat concediul de odihna, contractul sau de munca a incetat din motivele prevazute la art. 11, cu exceptia celor aratate la alin. 2 al aceluiasi articol, acesta este obligat sa restituie unitatii partea din indemnizatia de concediu corespunzatoare perioadei nelucrate din anul pentru care i s-a acordat acel concediu.

Art. 20. -

Angajatii cu contracte de munca pe durata determinata vor primi concediul de odihna numai dupa implinirea unei vechimi neintrerupte de 11 luni in aceeasi unitate.

Art. 21. -

Vechimea in munca ce se ia in considerare la determinarea duratei concediului de odihna prevazut de art. 1 se stabileste potrivit art. 40 din Legea nr. 27 din 28 decembrie 1966 privind pensiile de asigurari sociale de stat si pensia suplimentara*).

*) Textul art. 40 din Legea nr. 27/1966 are urmatorul cuprins:

"

Art. 40 -

(1) Vechimea in munca se considera perioada cit o persoana a activat in calitate de angajat, indiferent de felul contractului de munca si de modul de remunerare a muncii, situatiile prevazute in codul muncii ca fiind vechime sau vechime neintrerupta in munca, perioadele de prizonierat, de persecutie rasiala sau alte perioade stabilite prin hotarire a Consiliului de Ministri in care o persoana a desfasurat o activitate sau, datorita unor cauze ce nu le putea inlatura, a fost impiedicata de a o desfasura.

(2) Pentru angajatii care presteaza munca mai putin de o norma intreaga, vechimea in munca se ia in considerare proportional cu norma intreaga.

(3) Timpul cit angajatele care, potrivit legii, au fost incadrate in functii cu jumatate de norma, pentru a creste copii pina la virsta de 7 ani, se considera la vechimea in munca timp lucrat cu norma intreaga.

(4) Pentru cei care lucreaza mai mult de o norma, se considera vechime in munca timpul corespunzator unei norme intregi".

Art. 22. -

(1) Prevederile prezentei legi intra in vigoare de la 1 ianuarie 1968.

(2) Pe aceeasi data se abroga: art. 63-65 inclusiv si art. 74 din Codul muncii; Decretul nr. 261 din 15 iunie 1957 pentru reglementarea concediilor anuale de odihna in invatamintul de cultura generala, profesional si tehnic; art. 8 din Decretul nr. 416 din 20 octombrie 1953 privind stabilirea drepturilor personalului navigant profesionist din aeronautica civila; Hotarirea Consiliului de Ministri nr. 186 din 16 martie 1951 privind acordarea concediilor de odihna; Hotarirea Consiliului de Ministri nr. 760 din 27 iulie 1962 pentru modificarea unor prevederi ale Hotaririi Consiliului de Ministri nr. 186/1951 privind acordarea concediilor de odihna; Hotarirea Consiliului de Ministri nr. 1586 din 26 august 1952 privind acordarea concediilor de odihna unor categorii de artisti; Hotarirea Consiliului de Ministri nr. 1523 din 26 decembrie 1951 privind unele masuri derogatorii de la dispozitiile art. 1 al Hotaririi Consiliului de Ministri nr. 186/1951 pentru acordarea concediilor de odihna; Hotarirea Consiliului de Ministri nr. 2070 din 22 iunie 1953 privind concediile de odihna ale angajatilor din sectorul agricol; Hotarirea Consiliului de Ministri nr. 235 din 17 februarie 1954 pentru extinderea prevederilor Hotaririi Consiliului de Ministri nr. 1523 din 26 decembrie 1951 salariatilor unor intreprinderi de constructii din cadrul Ministerului Industriei Metalurgice si Constructiilor de Masini; Dispozitia Consiliului de Ministri nr. 170 din 9 decembrie 1959 privind extinderea Hotaririi Consiliului de Ministri nr. 1523/1951 si asupra salariatilor Intreprinderii de prospectiuni si laboratoare "Prospectiuni" de sub tutela Comitetului Geologic; art. 27 din Hotarirea Consiliului de Ministri nr. 1842 din 16 septembrie 1952 privind recrutarea si repartizarea organizata a fortelor de munca necalificate; art. 5 din Hotarirea Consiliului de Ministri nr. 79 din 8 martie 1963 privind drepturile ce se acorda in tara personalului de specialitate trimis in strainatate pentru executarea de lucrari sau prestarea de servici; dispozitiile din Decretul nr. 112 din 22 martie 1965 referitoare la durata concediului suplimentar pentru angajatii trimisi in tari cu clima greu de suportat, precum si orice alte dispozitii contrare prezentei legi.

Aceasta lege a fost votata de Marea Adunare Nationala la 27 decembrie 1967, cu unanimitatea voturilor celor 444 deputati prezenti la sedinta.

Acest document poate avea modificări ulterioare. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

;
se încarcă...