Venituri din premii și din jocuri de noroc | Codul Fiscal

Acesta este un fragment din Codul fiscal din 2015. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Impozitul pe venit -
CAPITOLUL VIII
Venituri din premii și din jocuri de noroc Reviste (1)

Art. 108. - Definirea veniturilor din premii și din jocuri de noroc Referințe în jurisprudență (5)

(1) Veniturile din premii cuprind veniturile din concursuri, altele decât cele prevăzute la art. 62, sumele primite ca urmare a participării la Loteria bonurilor fiscale, potrivit prevederilor Ordonanței Guvernului nr. 10/2015 pentru organizarea Loteriei bonurilor fiscale, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 166/2015, precum și din promovarea produselor/serviciilor ca urmare a practicilor comerciale. Puneri în aplicare (1)

(2) Nu sunt venituri impozabile materialele publicitare, pliantele, mostrele, punctele bonus acordate cu scopul stimulării vânzărilor. Comentarii expert (4)

(3) Veniturile din jocuri de noroc cuprind toate sumele încasate, bunurile și serviciile primite, ca urmare a participării la jocuri de noroc, indiferent de denumirea venitului sau de forma în care se acordă, inclusiv cele de tip jack-pot, definite conform normelor metodologice. Puneri în aplicare (1)

Art. 109. - Stabilirea venitului net din premii

Venitul net este diferența dintre venitul din premii și suma reprezentând venit neimpozabil.

Art. 110. - Determinarea impozitului aferent veniturilor din premii și din jocuri de noroc Referințe în jurisprudență (20), Librăria Indaco (2)

(1) Veniturile sub formă de premii se impun, prin reținerea la sursă, cu o cotă de 16% aplicată asupra venitului net realizat din fiecare premiu. Modificări (1), Referințe în jurisprudență (10)

(2) Veniturile din jocuri de noroc se impun prin reținere la sursă. Impozitul datorat se determină la fiecare plată, prin aplicarea următorului barem de impunere asupra fiecărui venit brut primit de un participant, de la un organizator sau plătitor de venituri din jocuri de noroc: Derogări (1), Referințe în jurisprudență (2)

Tranșe de venit brut
- lei -
Impozit
- lei -
până la 66.750, inclusiv 1%
peste 66.750 - 445.000, inclusiv 667,5 + 16% pentru ceea ce depășește suma de 66.750
peste 445.000 61.187,5 + 25% pentru ceea ce depășește suma de 445.000

(3) Obligația calculării, reținerii și plății impozitului revine organizatorilor/plătitorilor de venituri. Referințe în jurisprudență (2)

(4) Nu sunt impozabile următoarele venituri obținute în bani și/sau în natură: Referințe în jurisprudență (1)

a) premii sub valoarea sumei neimpozabile stabilite în sumă de 600 lei, inclusiv, realizate de contribuabil pentru fiecare premiu;

b) veniturile obținute ca urmare a participării la jocurile de noroc caracteristice cazinourilor, cluburilor de poker, slot-machine și lozuri sub valoarea sumei neimpozabile de 66.750 lei, inclusiv, realizate de contribuabil pentru fiecare venit brut primit. Reviste (1)

Verificarea încadrării în plafonul neimpozabil se efectuează la fiecare plată, indiferent de tipul de joc din care a fost obținut venitul respectiv.

În cazul în care venitul brut primit la fiecare plată depășește plafonul neimpozabil de 66.750 lei, inclusiv, impozitarea se efectuează distinct față de veniturile obținute din participarea la alte tipuri de jocuri de noroc.

(5) Impozitul calculat și reținut în momentul plății este impozit final. Referințe în jurisprudență (2)

(6) Impozitul pe venit astfel calculat și reținut se plătește la bugetul de stat până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care a fost reținut. Modificări (1), Referințe în jurisprudență (3)

(7) Prin excepție de la prevederile alin. (2), pentru veniturile realizate de către persoanele fizice ca urmare a participării la jocuri de noroc la distanță și festivaluri de poker, impozitul anual datorat se determină de către organul fiscal competent.

(8) Contribuabilii care obțin venituri din jocurile de noroc prevăzute la alin. (7) au obligația de a depune declarația privind venitul realizat, potrivit prevederilor art. 122 alin. (3).

(9) Organul fiscal competent stabilește impozitul anual datorat pentru veniturile din jocurile de noroc prevăzute la alin. (7), pe baza declarației privind venitul realizat, și emite decizia de impunere, la termenul și în forma stabilite prin ordin al președintelui A.N.A.F.

(10) Impozitul anual datorat pentru veniturile din jocuri de noroc prevăzute la alin. (7) se determină prin aplicarea următorului barem de impunere asupra fiecărui venit brut primit de un participant, de la un organizator sau plătitor de venituri din jocuri de noroc: Reviste (1)

Tranșe de venit brut
- lei -
Impozit
- lei -
până la 66.750, inclusiv 1%
peste 66.750 - 445.000, inclusiv 667,5 + 16% pentru ceea ce depășește suma de 66.750
peste 445.000 61.187,5 + 25% pentru ceea ce depășește suma de 445.000

(11) Impozitul de achitat pentru veniturile din jocurile de noroc prevăzute la alin. (7), conform deciziei de impunere anuale, se plătește în termen de cel mult 60 de zile de la data comunicării deciziei de impunere, perioadă pentru care nu se calculează și nu se datorează sumele stabilite potrivit reglementărilor în materie privind colectarea creanțelor bugetare.

(12) Pentru veniturile din jocuri de noroc prevăzute la alin. (7), fiecare organizator/plătitor de venituri are următoarele obligații:

a) transmiterea către fiecare contribuabil a informațiilor referitoare la fiecare venit brut, primit în cursul anului fiscal, până în ultima zi a lunii februarie a anului curent pentru anul precedent, în formă scrisă;

b) să depună anual, până în ultima zi a lunii februarie a anului curent, pentru anul anterior, la organul fiscal competent o declarație informativă referitoare la fiecare venit brut, pentru fiecare contribuabil.

(13) Procedura de aplicare a prevederilor alin. (12) se stabilește prin ordin al președintelui A.N.A.F.

Acesta este un fragment din Codul fiscal din 2015. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Comentarii expert:

Dispute privind noțiunea de ”mostră” (I). Criterii - Horatiu Sasu
În textul legal nu este definită noțiunea de ”mostră”, ceea ce poate să ridice probleme de aplicare atât din partea organului fiscal cât și din partea contribuabilului. Reprezintă oare mostră un produs identic cu cel finit, spre exemplu un CD cu întregul album sau o cutie întreagă dintr-un sortiment de cafea sau un vagon de îngrășământ chimic? Care e cantitatea dincolo de care produsul livrat nu mai este ”mostră”? Când devine mostra produs finit?
Încercăm să răspundem acestor întrebări prin siteza poziției Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) în Cauza C-581/08 EMI Group Ltd împotriva The Commissioners of Her Majesty’s Revenue and Customs.
[ Mai mult... ]

Dispute privind noțiunea de ”mostră” (II). Probleme generate de asemănarea cu produsul finit - Horatiu Sasu
În special, înregistrări muzicale distribuite cu titlu gratuit în cadrul unor operațiuni promoționale pot constitui bunuri furnizate în calitate de mostre chiar dacă sunt identice cu produsul final, gata să fie introdus pe piață. Astfel, în cazul oferirii unei astfel de înregistrări unei persoane în scopul ca aceasta să îi asigure promovarea către public în cadrul funcțiilor sale, această persoană nu poate aprecia în întregime valoarea înregistrării respective decât dacă are posibilitatea să asculte în integralitate conținutul său, astfel cum acesta va fi distribuit pe piață.
În această privință, în domeniul produselor artistice, oferirea de exemplare gratuite de opere noi unui intermediar a cărui sarcină este să efectueze o apreciere critică cu privire la calitatea acestora din urmă și care, prin urmare, poate influența gradul de atenție de care beneficiază produsul în discuție pe piață, precum un jurnalist sau un moderator al unei emisiuni de radio, face parte dintr-un mecanism de promovare în care utilizarea mostrei este o consecință inerentă a procesului de promovare și de evaluare (Cauza C-581/08 EMI Group Ltd împotriva The Commissioners of Her Majesty’s Revenue and Customs).
[ Mai mult... ]

Dispute privind noțiunea de ”mostră” (III). Problema oferirii unui număr mare de mostre aceleiași persoane - Horatiu Sasu
În ceea ce privește practica specifică domeniului artistic a promovării înregistrărilor muzicale prin oferirea unui număr foarte mare de exemplare ale unei înregistrări către un „plugger”, poate fi necesar, în scopul evaluării critice și al promovării unei înregistrări muzicale, ca numeroase exemplare ale acesteia să fie donate unor intermediari pentru ca aceștia să le poată transmite, ulterior, persoanelor alese în funcție de capacitatea lor de a promova vânzările unei înregistrări muzicale.
Simplul fapt că numărul de exemplare oferite poate atinge mai multe sute de bucăți în cazul în care o societate de producție și de vânzare de muzică înregistrată a recurs la „pluggers” pentru distribuirea exemplarelor noilor sale înregistrări nu poate fi considerat, în sine, contrar obiectivului urmărit prin excepția referitoare la mostre, în măsura în care acest număr de exemplare are legătură cu natura produsului reprezentat, precum și cu utilizarea pe care respectivul „plugger”, în calitate de intermediar, trebuie să o dea acestuia, aspecte care trebuie verificate de instanța națională.
[ Mai mult... ]

Dispute privind noțiunea de ”mostră” (IV). Este posibilă intervenția statului în reglementarea caracterului de ”mostră” pentru un produs? - Horatiu Sasu
Codul fiscal nu definește noțiunea de ”mostră”. Prin cele de mai sus am încercat să aducem un echilibru ce reiese din jurisprudența CJUE. Așa după cum a arătat aceeași instanță europeană, statele membre pot impune persoanelor impozabile care distribuie mostre în scopul desfășurării activității lor să ia măsuri de precauție pentru evitarea riscului ca aceste mostre să facă obiectul unei utilizări abuzive.
Atunci când oferirea mostrelor determină totuși un consum final care nu este inerent evaluării produsului reprezentat de aceste mostre, un astfel de consum constituie un abuz (Cauza C-581/08 EMI Group Ltd împotriva The Commissioners of Her Majesty’s Revenue and Customs).
[ Mai mult... ]

Pot fi de interes:

Codul Fiscal:
Plata impozitului și depunerea declarațiilor fiscale
Impozitul pe dividende
Dispoziții tranzitorii
Dispoziții generale
Venituri din activități independente
Venituri din salarii și asimilate salariilor
Venituri din cedarea folosinței bunurilor
Venituri din investiții
Venituri din pensii
Venituri din activități agricole, silvicultură și piscicultură
Venituri din premii și din jocuri de noroc
Venituri din transferul proprietăților imobiliare din patrimoniul personal
Venituri din alte surse
Venitul net anual impozabil
Proprietatea comună și asociațiile fără personalitate juridică
Aspecte fiscale internaționale
Obligații declarative ale plătitorilor de venituri cu reținere la sursă
Dispoziții tranzitorii și finale
Dispoziții generale
Contribuțiile de asigurări sociale datorate bugetului asigurărilor sociale de stat
Contribuțiile de asigurări sociale de sănătate datorate bugetului Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate
Reviste:
Contribuțiile sociale obligatorii: ce aduc nou modificările din Normele la Codul fiscal?
Sesiune de îndrumare și asistență contribuabili din 21.06.2017 - Obligatiile fiscale ale persoanelor fizice care realizează venituri din premii si din jocuri de noroc din România
Sesiuni de îndrumare și asisten&ță contribuabili din 18, 25 mai 2016 - Depunerea declarației privind veniturile realizate din România în anul 2015 - formularul 200
Referințe în cărți:
Codul Fiscal Comparat 2015-2016 (cod + norme) - Volumul 3, Ediția a II-a
Noul Cod fiscal comentat și adnotat cu legislație secundară și complementară, jurisprudență și norme metodologice
;
se încarcă...