Marea Adunare Națională - MAN

Decretul nr. 115/1959 pentru lichidarea rămășițelor oricăror forme de exploatare a omului de către om în agricultură, în scopul ridicării continue a nivelului de trai material și cultural al țărănimii muncitoare și al dezvoltării construcției socialiste

Modificări (1)

Text publicat în M.Of. al României.

În vigoare de la 30 martie 1959 până la 19 februarie 1991, fiind abrogat și înlocuit prin Lege 18/1991.

Acest document poate avea modificări ulterioare. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Cumpără forma actualizată

sau autentifică-te

  •  

În anii puterii populare, în agricultură și în viața țărănimii noastre muncitoare s-au produs adînci prefaceri revoluționare. Statul democrat-popular înfăptuiește cu consecvență principiul înscris în Constituție, potrivit căruia pămîntul aparține celor ce-l muncesc și realizează năzuința de veacuri a oamenilor muncii: desființarea exploatării omului de către om.

Urmînd îndemnul partidului, țărănimea muncitoare a pornit cu încredere și hotărîre pe calea transformării socialiste a agriculturii. Astăzi, peste 2 milioane de familii țărănești, din totalul de circa 3.600.000, fac parte din gospodării agricole colective și întovărășiri agricole, care, împreună cu sectorul socialist de stat, cuprind peste 8.400.000 ha., reprezentînd mai mult de 60 la sută din totalul suprafeței agricole a țării. Regiunea Constanța este pe deplin colectivizată, regiunile Galați, Timișoara și altele înaintează rapid spre cooperativizare totală, în toate regiunile țării, mișcarea pentru reorganizarea socialistă a agriculturii a luat un mare avînt. Se transformă din temelii relațiile social-economice la țară, înfățișarea satului, modul de trai al țărănimii muncitoare.

Rezultatele de mare însemnătate istorică obținute de țărănime pe calea socialismului se datoresc faptului că țărănimea noastră a devenit tot mai conștientă că numai agricultura socialistă îi poate asigura ridicarea continuă a bunăstării sale materiale și culturale; se datoresc muncii ei neobosite, sprijinului primit din partea aliatului ei de nădejde, clasa muncitoare, din partea Partidului Muncitoresc Român și a statului democrat-popular.

Aplicînd consecvent politica de industrializare socialistă a țării, statul a înzestrat agricultura cu tractoare și mașini agricole moderne, investind numai în anii 1956-1960 cca. 11 miliarde lei. Pe baza directivelor partidului, stațiunile de mașini și tractoare care deservesc gospodăriile colective și întovărășirile agricole ajutînd pe țăranii muncitori să obțină recolte bogate, precum și gospodăriile agricole de stat, vor fi înzestrate în anul 1959 cu încă 9.150 tractoare convenționale, 4.700 combine, 6.200 semănători și alte mașini care vor contribui la creșterea mecanizării agriculturii, ajungîndu-se în anul 1960 la peste 58.000 tractoare convenționale.

În anii viitori se vor investi fonduri din ce în ce mai însemnate pentru lucrări de îmbunătățiri funciare (îndiguiri, desecări, irigații), precum și pentru producerea semințelor de soi, a materialului săditor viti-pomicol și înmulțirea animalelor de rasă. Industria chimică în plină dezvoltare va pune la dispoziția agriculturii cantități din ce în ce mai mari de îngrășăminte și alte produse chimice, în vederea obținerii unor recolte bogate an de an.

Statul a pregătit și pregătește numeroase cadre de ingineri agronomi, zootehnicieni și alte categorii de specialiști necesare creșterii continue a nivelului tehnic și al productivității muncii în agricultură.

În procesul transformării socialiste a agriculturii se formează conștiința socialistă a țărănimii muncitoare, cresc energia și hotărîrea ei de a lupta pentru binele propriu și binele comun al poporului. Din rîndurile ei se ridică o țărănime de tip nou, care numără de pe acum mai mult de jumătate din totalul țăranilor muncitori și reprezintă o forță uriașă a construcției socialiste, un exemplu luminos care atrage pe calea agriculturii socialiste întreaga țărănime.

Cu toate acestea, în numeroase sate mai dăinuie încă rămășite ale unor relații de producție învechite, cum sînt darea "în parte" sau în arendă, ori lucrarea pămîntului cu muncă salariată, folosite de către elementele capitaliste chiaburești, avînd mai mult pămînt de cît pot munci ei și familia lor, elementele capitaliste chiaburești, bogătanii satelor, dau țăranilor muncitori pămînt în parte sau în arendă, ori folosesc muncă străină, astfel primesc în natură sau în bani, fără să muncească, o bună parte din roadele muncii altora. După ce exploatează pe țăranii muncitori, ei exploatează și pe muncitorii de la orașe, cărora le vînd la preț de speculă producția-marfă realizată.

Ca urmare a realizărilor obținute pînă acum în construcția socialistă la sate și a ritmului de creștere a sectorului socialist agricol, lichidarea rămășițelor de lucrare a pămîntului "în parte", în arendă și a oricăror alte forme ale exploatării omului de către om în agricultură a devenit o necesitate obiectivă.

Acei care în urma aplicării dispozițiilor prezentului decret nu vor mai exploata munca altora, vor trece în categoria ce corespunde noii lor stări social-economice, încetîndu-le obligațiile legale de natură economică sau fiscală ce decurgeau din starea lor anterioară. Alături de ceilalți oameni ai națiunii, se vor putea încadra în atotcuprinzătoarea activitate de construire a socialismului, ce se desfășoară cu succes în patria noastră.

În orînduirea socialistă pe care o construiește întregul popor muncitor, fiecare om al muncii trebuie să-și asigure existența sa și a familiei sale, prin muncă proprie.

În afară de terenurile date în parte, în arendă, sau lucrate cu forță de muncă străină măsurătorile cadastrale și verificările făcute în ultimii ani au stabilit existența unor însemnate suprafețe de teren care nu figurează în registrele agricole și care au fost folosite ani de-a rîndul, fără ca deținătorii lor să-și îndeplinească obligațiile față de stat. De asemenea, s-a constatat existența unor terenuri agricole lucrate de persoane fără îndreptățire legală, precum și a unor terenuri agricole a căror situație se cere a fi reglementată pentru a se asigura cultivarea și valorificarea lor deplină.

Pentru lichidarea rămășițelor relațiilor de exploatare a omului de către om în agricultură, în scopul ridicării continue a nivelului de trai material și cultural al țărănimii muncitoare și a dezvoltării construcției socialiste,

Prezidiul Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Române decretează:

CAPITOLUL I

Art. 1. -

Se interzice darea în parte sau în arendă a terenurilor agricole, precum și orice altfel de exploatare a muncii străine de către producătorii agricoli.

Prevederile alineatului 1 sînt aplicabile chiaburilor care au terenuri agricole a căror întindere depășește puterea lor de muncă, precum și cea a membrilor familiei cu care duc gospodăria împreună.

Prevederile primului alineat sînt de asemenea aplicabile celor care, avînd alte îndeletniciri, nu lucrează cu munca lor și a membrilor familiei cu care duc gospodăria împreună, terenurile agricole ce le aparțin.

Alineatul întîi al acestui articol nu se referă la gospodăriile țăranilor mijlocași care lucrează pămîntul ei înșiși, împreună cu membrii familiei cu care duc gospodăria împreună, neexploatînd munca străină, deși în unii ani sînt nevoiți să se întrajutoreze, un număr mic de zile, cu alți țărani muncitori, pentru terminarea la cîmp a unor munci agricole ce trebuie făcute în termen scurt.

Minorii, bătrînii, precum și suferinzii de o boală statornică, inapți de a munci, pot lucra cu alții suprafețele ce ar putea munci dacă ar fi apți de muncă, această prevedere se menține atîta vreme cît durează incapacitatea acestora de a lucra.

CAPITOLUL II

Art. 2. -

În scopul de a se asigura cultivarea suprafeței de pămînt ce nu va mai fi dat în parte sau arendă și nici lucrat prin exploatarea muncii străine, vor trece în folosința gospodăriilor agricole colective sau altor organizații agricole socialiste, în urma aplicării procedurii prevăzute de dispozițiile art. 3, următoarele terenuri agricole:

a) terenurile lăsate în nelucrare mai mult de un an;

b) terenurile ai căror proprietari nu sînt îndeobște cunoscuți, chiar dacă sînt lucrate de alții, dar fără ca cei ce le lucrează să poată justifica vreo îndreptățire legală în această privință;

c) terenurile care nu au fost declarate spre a fi înscrise în registrul agricol;

d) terenurile ce cad sub prevederile art. 1, în măsura în care întinderea lor depășește puterea de muncă a celui căruia îi aparțin, precum și a membrilor familiei cu care duce gospodăria împreună.

Sînt exceptate de la dispozițiile lit. c, din alineatul precedent, terenurile celor care, dovedind, potrivit legii, dreptul lor de proprietate, vor plăti statului, în termen de 90 de zile de la primirea înștiințării ce li se va face, impozitele sau sarcinile de predare obligatorie a produselor agricole pe timpul cît s-au sustras de la împlinirea lor prin nedeclararea pentru înscrierea în registrul agricol și cel mult pe timp de 3 ani.

Art. 3. -

Stabilirea terenurilor ce cad sub prevederile art. 2 se va face de către comitetul executiv al sfatului popular raional sau orășenesc în raza căruia sînt situate terenurile, cu chemarea tuturor celor interesați, care vor da orice lămuriri ar socoti folositoare pentru justa aplicare a dispozițiilor prezentului decret.

Proprietarii care intră în dispozițiile art. 1, alineatul 2 sau 3, vor arăta ce suprafață de teren au putință să lucreze ei și membrii familiei cu care duc gospodăria împreună și vor propune cărei gospodării agricole colective sau cărei alte organizații agricole socialiste ar urma să-i fie trecută folosința întinderii de teren pe care nu o pot lucra în acest fel.

Comitetul executiv al sfatului popular raional sau orășenesc va face comitetului executiv al sfatului popular regional propuneri referitoare la întinderea de teren a cărei folosință urmează să fie trecută la gospodăria agricolă colectivă sau la altă organizație agricolă socialistă.

Trecerea folosinței terenului la o anume gospodărie agricolă colectivă sau altă organizație agricolă socialistă se va face prin decizia comitetului executiv al sfatului popular regional.

Art. 4. -

Determinarea persoanelor care îndeplinesc cerințele dispozițiilor art. 1, alineatul ultim, se va face de către comitetul executiv al sfatului popular comunal sau orășenesc în raza căruia este situat terenul.

CAPITOLUL III

Art. 5. -

Folosința terenurilor, intrînd în prevederile prezentului decret, trece la gospodăriile agricole colective sau alte organizații agricole socialiste, liberă de orice sarcini.

Art. 6. -

Datoriile față de stat, în bani sau în natură, ale proprietarilor de terenuri a căror folosință a trecut la gospodăriile agricole colective sau alte organizații agricole socialiste, prin aplicarea prevederilor art. 2, se anulează, pe data trecerii folosinței și proporțional cu valoarea acesteia, dacă datoriile s-au născut în legătură cu acele terenuri.

Proprietarii terenurilor a căror folosință a trecut la gospodăriile agricole colective sau alte organizații agricole socialiste, prin aplicarea dispozițiilor art. 2, vor primi în bani o sumă corespunzătoare.

Orice alte sarcini, în afară de datoriile față de stat, ce grevau terenurile prevăzute de alineatul precedent sînt strămutate, fără îndeplinirea vreunei formalități asupra sumei de bani cuvenite proprietarului.

Art. 7. -

Celor cărora li s-a făcut aplicațiunea prevederilor art. 2 le încetează obligațiile legale de natură fiscală sau economică decurgînd din starea lor social-economică anterioară, ei trecînd în categoria ce corespunde noii lor stări social-economice.

CAPITOLUL IV

Art. 8. -

Prin Hotărîrea Consiliului de Miniștri se vor stabili:

a) modul de determinare a sumei de bani cuvenite pentru folosința terenurilor trecute la gospodăriile agricole colective sau la alte organizații agricole socialiste, precum și modalitatea de plată;

b) instrucțiunile de aplicare a decretului de față.

Art. 9. -

Dispozițiile prezentului decret sînt aplicabile în mod corespunzător și celor care folosesc, în calitate de uzufructuari, terenuri supuse prevederilor decretului.

Art. 10. -

Folosința terenului agricol care, cu călcarea dispozițiilor art. 1, se va da în parte sau arendă, ori se va lucra prin exploatarea muncii străine, va trece, fără plata vreunei sume de bani, la gospodăriile agricole colective sau la alte organizații agricole socialiste.

Proprietarul sau uzufructuarul terenurilor, intrînd în prevederile prezentului decret, care, ca autor, instigator ori complice va vătăma, în tot sau în parte, prin orice mijloace, via, livada, plantația, arborii sau alte asemenea, aflate pe un astfel de teren, va fi supus, osebit de aplicarea dispozițiilor legii penale, sancțiunii trecerii folosinței, fără plata vreunei sume de bani, la gospodăriile agricole colective sau la alte organizații agricole socialiste, a întregii întinderi de pămînt ce-i aparține.

Săvîrșirea faptelor prevăzute de dispozițiile alineatelor precedente se va constata de către comitetul executiv al sfatului popular comunal sau orășenesc în raza căruia este situat acel teren, iar trecerea folosinței se va face prin decizia comitetului executiv al sfatului popular regional.

Art. 11. -

Cererile și actele făcute în aplicarea prezentului decret sînt scutite de orice impozit și taxe.

Președintele Secretarul
Prezidiului Marii Prezidiului Marii
Adunări Naționale, Adunări Naționale,
ION GHEORGHE MAURER GHEORGHE STOICA

București, 28 martie 1959.

Nr. 115.

Acest document poate avea modificări ulterioare. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

;
se încarcă...