Parlamentul României

Legea nr. 3608/1921 pentru reforma agrară din Bucovina

Modificări (...), Referințe (1)

Text publicat în M.Of. al României.

În vigoare de la 30 iulie 1921

Acest document poate avea modificări ulterioare. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Cumpără forma actualizată

sau autentifică-te

  •  

FERDINAND I,

Prin grația lui Dumnezeu și voința națională, Rege al României,

La toți de față și viitori, sănătate:

Corpurile legiuitoare au votat și adoptat, iar Noi sancționăm cele ce urmează:

LEGE

pentru reforma agrară din Bucovina

PARTEA I EXPROPRIEREA

CAPITOLUL I Îndreptățirea și măsura exproprierii

Art. 1. -

În conformitate cu hotărîrea consiliului național din Bucovina, se declară expropriate pentru cauză de utilitate publică proprietățile rurale, în măsura și condițiunile cuprinse în legea de față, în scop de a spori întinderea proprietății țărănești, de a înființa pășuni comunale, precum și pentru scopuri de interes general, economic și cultural.

Art. 2. -

Starea juridică și întinderea proprietăților rurale, din punctul de vedere al aplicării acestei legi, se socotește pe ziua de 6 Septemvrie 1919, ținându-se socoteală de efectul succesiunilor deschise dela această dată până la promulgarea legii de față.

Bunurile expropriate sunt lovite de indisponibilitatea din aceeaș zi, fără îndeplinirea nici unei alte formalități.

Se exceptează și rămân valabile;

a) Vânzările până la 10 ha de fiecare cumpărător făcute către țărani, invalizi, văduvele și orfanii de răsboi, agronomi, preoți, învățători, cultivatori de pământ.

Aceste vânzări vor putea fi revizuite de comitetul agrar;

b) Vânzările făcute până la promulgarea legii, făcute cu aprobarea comitetului agrar, cu restricțiunile prevăzute în legea de față în ceea ce privește exproprierea.

Toate vânzările peste 10 ha vor fi obligatoriu revizuite de comitetul agrar, care, în cazuri bine motivate, le validează.

Transcrierea dreptului de proprietate asupra imobilelor rurale, făcută fără aprobarea comitetului agrar, este nulă.

Art. 3. -

Exproprierea atinge proprietatea fără privire la calitatea proprietarului, capacitatea lui juridică sau caracterul imobilului expropriat.

Art. 4. -

Subsolul terenurilor expropriate trece în proprietatea Statului, cu excepția drepturilor câștigate.

Art. 5. -

Se declară expropriate în întregime:

a) Proprietățile rurale, fără deosebire de caracter și întindere, ale tuturor persoanelor juridice de drept public, fără considerarea oricărei clauze contrarii.

Se exceptează dela expropriere terenurile mănăstirilor: Dragomirna, Putna, Suceava și Sucevița până la 100 ha.

Se mai exceptează 50 ha din pământul cultivabil al fondului bisericesc ortodox oriental pentru mitropolia din Cernăuți.

Se mai exceptează proprietățile comunelor rurale și urbane, pădurile tovărășiilor, precum și pădurile fondului bisericesc greco-ortodox, afară de părțile mărginașe din apropierea satelor, pe cari comitetul agrar le va afla proprii pentru defrișare, în scop de a întemeia gospodării țărănești și pășuni comunale;

b) Proprietățile rurale ale absenteiștilor, intrând în această categorie proprietarii cari au petrecut în câte 5 ani consecutivi, în timpul dela 1 August 1909 până la 1 August 1919, pe an mai mult de o jumătate afară de hotarele României întregite și ale Austriei, fără motive binecuvântate; precum și acei proprietari cari dela 15/28 Noemvrie 1918 și până azi nu și-au avut domiciliul în țară, lipsind fără vreo însărcinare oficială. Fac excepție proprietățile rurale până la 25 ha.

Cu autorizația comitetului agrar, persoanele juridice expropriate în întregime își pot rezerva clădirile și instalațiunile cari nu sunt necesare unor scopuri naționale, culturale și economice.

Art. 6. -

Se declară expropriat în întregime tot pământul cultivabil din:

a) Proprietățile persoanelor juridice de drept privat;

b) Proprietățile rurale cari între 1 Ianuarie 1905 și 1 Ianuarie 1919 au fost arendate mai mult de 9 ani, exceptând proprietățile minorilor, funcționarilor publici și femeilor incapabile a gospodări însăși.

Dacă proprietatea a fost arendată numai în parte, se expropriază o întindere egală cu partea arendată din corpul întreg al proprietății, iar restul cade sub dispozițiile art. 7. Se înțelege prin arendare în sensul aliniatului b, art. 6, atât arendarea prin arendași cât și arendările în parte în cari proprietarul nu a pus nici arătură, nici sămânță;

c) Proprietățile interzișilor și celor puși sub curatelă întrucât nu au descendenți direcți;

d) Pământul rural folosit prin embatic, plantat sau nu (emphyteusis), precum și acela ținut de săteni cu arendă cel puțin 10 ani neîntrerupt, dacă aceștia își vor fi construit pe el case, sălașuri, mori de apă primitive (rustice) sau vor fi făcut plantațiuni de vii sau pomi roditori, exproprierea făcându-se în folosul lor.

Art. 7. -

Se declară expropriat parțial:

a) Sesiile existente pentru parohii până la 12 ha și sesiile existente pentru cooperatori până la 6 ha;

b) Pământul cultivabil din proprietățile rurale ale proprietarilor particulari cari au sau au avut la 1 August 1914 instalațiuni importante agricole, în clădiri și inventar, crescătorii de vite sau industrii agricole, după următoarea scară:

Suprafața expropriabilă ha Suprafața rămasă ha
100 100
105 104
110 109
115 113
120 117
125 121
130 124
135 128
140 132
145 135
150 138
155 141
160 144
165 147
170 150
175 153
180 155
185 158
190 160
195 163
200 165
210 170
220 174
230 178
240 182
250 185
260 189
270 192
280 195
290 198
300 201
320 207
340 212
360 216
380 220
400 224
420 228
440 232
460 235
480 238
500 241
525 244
550 247
575 249
600 250
Peste 600 250

Toate proprietățile cuprinse între 100 ha și 105 ha exclusiv se reduc la 100 ha; toate proprietățile cuprinse între 105 și 110 ha exclusiv se reduc la 104 ha și a.m.d.

c) Moșiile proprietarilor cari nu îndeplinesc condițiunile dela art. 7, alin. b, se expropriază până la 100 ha pământ cultivabil;

d) Proprietarilor cari au unul sau mai mulți fii cari au studiat sau studiază agronomia, fiind înscriși în școală cel mai târziu până la 1 Ianuarie 1920, și o frecuentează, li se poate rezerva un lot de 50 ha peste suprafața ce-i rămâne neexpropriată conform prevederilor acestei legi, cu obligația, sub pedeapsă de nulitate a acestui drept, să obțină diploma în cel mult 5 ani dela promulgarea acestei legi și dela acea dată să-și cultive singur pământul.

Art. 8. -

Proprietarului îi revine dreptul să aleagă partea de moșie neexpropriată, cu condiția ca partea dată sătenilor să poată fi economicește bine folosită. Tot asemenea nici proprietarul nu poate fi expropriat altfel, decât așa ca partea ce-i rămâne să formeze un întreg economic cu investițiile economice principale aflătoare pe moșie.

Art. 9. -

Dacă însă ocupația principală a proprietarului nu este agricultura și nici părinții lui n'au fost agricultori, terenul neexpropriabil se reduce la 4 ha. Intră în această categorie și acei proprietari cari nefiind agricultori au cumpărat moșii după 15/28 Noemvrie 1918.

Art. 10. -

Se socotește ca pământ cultivabil, în înțelesul legii de față, tot terenul pe care s'au aflat până azi arături, locurile de fânețe și pășune, precum și orice alt teren ce s'ar găsi propriu să fie întrebuințat cu folos pentru agricultură.

Exproprierea se calculează numai asupra pământului cultivabil, adică asupra întinderii rămase din fiecare moșie, după ce s'au scăzut: locurile permanente de arie și ferme, conacul cu grădina, viile și grădinile stabilite de zarzavaturi și pomi roditori, pădurile, poenile mai mici de 10 ha înconjurate de păduri, luncile împădurite, râurile, lacurile, stabilimentele industriale cu terenul de instalare strict necesar și parcelele pe cari se află clădiri, întrucât toate acestea nu sunt cuprinse în partea expropriată.

Art. 11. -

Sunt scutite de expropriere terenurile necesare ca locuri de hrană pentru personalul silvic de supraveghere, în întindere de 6 ha pentru personalul superior și 4 ha pentru personalul inferior.

Art. 12. -

Mai multe proprietăți ale aceluiaș proprietar, precum și proprietățile stăpânite în indiviziune se consideră ca o singură proprietate, rămânând ca proprietarul sau coproprietarii să-și aleagă partea ce rămâne liberă de expropriere.

CAPITOLUL II Pășunile comunale

Art. 13. -

Pășunile comunale existente se mențin.

Din terenurile expropriate după această lege, pământul propriu numai pentru pășune va fi întrebuințat la înființarea sau completarea pășunilor comunale.

Art. 14. -

Pentru înființarea și completarea pășunilor comunale se poate expropria peste suprafața obținută prin dispozițiunile de mai sus:

a) Poenile mai mari de 10 ha. Proprietarul având dreptul să dea în schimbul acestor poeni o suprafață legală din terenul împădurit, situat la marginea pădurii, după tăierea lemnului;

b) Acolo unde este nevoie absolută vor putea fi expropriate cu avizul serviciului silvic și cu aprobarea comitetului agrar și din păduri, dar numai dacă terenul este propriu.

Art. 15. -

Pământul expropriat, conform dispozițiunilor din acest capitol, va servi numai la înființarea sau completarea pășunilor comunale pentru folosința tuturor locuitorilor proprietari de vite, fără privire dacă au pământ cultivabil. Proprietatea acestor pășuni aparține comunelor cari le administrează sub conducerea și controlul serviciului agricol județean, cu excepția pădurilor alpine cari rămân Statului și se vor administra conform unui regulament special întocmit de ministerul agriculturii.

CAPITOLUL III Dispoziții generale

Art. 16. -

Cu aprobarea comitetului agrar se poate încuviința schimbul între pământul expropriat și cel posedat de săteni, comune, școli biserici, parohii, etc.

Art. 17. -

Până la luarea în seamă a bunurilor expropriate, folosința lor rămâne proprietarilor cu toate drepturile și datoriile unui uzufructuar, fiind obligat a tolera operațiunile inginerilor și ale organelor însărcinate cu parcelarea și ameliorarea terenurilor.

Terenurile arendate țăranilor până în prezent în vederea exproprierii rămân în folosința lor până la expropriere și împroprietărirea definitivă, proprietarul având dreptul la arendă.

Art. 18. -

Dacă pe pământul expropriat și dat în folosința sătenilor sunt semănături, ele rămân până la recoltă proprietarului, iar dacă sunt arături proprietarul are drept la valoarea lor. Stabilirea acestei valori se face în conformitate cu prețurile locale prin bună învoială între interesați. În caz de neînțelegere va hotărî definitiv comisiunea agrară de ocol.

Art. 19. -

Luarea în seamă a bunurilor expropriate nu se poate împiedica prin nici un act judecătoresc. Instanța competentă, la cererea Casei centrale a împroprietăririi, va închide relativ la aceste bunuri orice acțiune sau urmărire, orice drept pretins, putându-se exercita numai asupra prețului.

Art. 20. -

Servituțile indispensabile pentru folosința bunurilor expropriate se mențin.

Proprietarii și sătenii împroprietăriți vor permite unii altora drumul de acces și drumurile la apă.

Organele de aplicare vor determina pentru fiecare caz în parte aceste drepturi.

Art. 21. -

Statul, prin ministerul agriculturii, poate rezerva din bunurile expropriate terenurile cari au sau cărora li s'ar putea da o destinație de interes obștesc cultural, economic și social.

Art. 22. -

Contractele de arendare a moșiilor supuse exproprierii se desființează de drept pentru partea expropriată, reducându-se proporțional și arenda.

Dacă porțiunea expropriată trece de 25% din întinderea totală a moșiei, arendașii și proprietarii sunt în drept de a cere rezilierea întregului contract.

De asemenea sunt reziliate de drept în întregime contractele de arendă făcute pentru moșiile în cari arendașii nu au intrat în stăpânire.

Din simplul fapt al desființării contractelor aci amintite nu vor rezulta nici un fel de pretențiuni de daune-interese.

Art. 23. -

Moșiile rămase în urma exproprierii nu se pot arenda pe un termen mai mic de 7 ani.

Arendarea în total a moșiilor rămase după expropriere se va face cu drept de preferință la preț și condițiuni egale obștiilor locale sau agronomilor de profesiune.

Art. 24. -

Casa centrală a împroprietăririi poate vinde prin bună învoială sătenilor atât bunurile mici cari sunt proprietatea Statului, cât și suprafețele de pământ expropriate și cari prin natura lor nu sunt proprii a fi întrebuințate pentru împroprietărire sau pentru pășune, preferindu-se: așezămintele culturale, sanitare și cooperative, invalizii de răsboi, văduvele cu copii, vecinii sau cei cari l-au stăpânit în arendă înainte.

Ministerul agriculturii poate vinde prin bună învoială din pământul expropriat până la 10 jugăre pentru instalațiuni industriale, dacă cumpărătorul se obligă ca în cel mult doi ani dela cumpărare să instaleze o industrie cu un capital de cel puțin 60.000 lei. Nerespectarea condițiunilor de mai sus atrage rezilierea vânzării.

Art. 25. -

Statul are drept de preempțiune, cu același preț și în condițiuni egale, la cumpărarea conacelor moșiilor expropriate, precum și a moșiilor în corpuri întregi dela 50 ha în sus.

Acest drept de preempțiune privește numai pământul cultivabil astfel cum este definit prin art. 13 din lege; el se exercită de Casa centrală a împroprietăririi. Ori și ce vânzare pentru a fi definitivă trebuie să fie notificată Casei centrale a împroprietăririi, care are timp de 30 zile libere pentru a reține imobilul vândut pe prețul și în condițiunile arătate în contractul de vânzare. Dacă în acest timp Casa centrală a împroprietăririi nu și-a arătat în scris intenția de a cumpăra pe acelaș preț și în aceleași condițiuni imobilul, vânzarea este definitivă.

Ori și ce vânzător poate să evite exercițiul dreptului de preempțiune în condițiile de mai sus, notificând Casei centrale a împroprietăririi intențiunea sa de a vinde, arătând prețul și condițiunile. Dacă Casa centrală a împroprietăririi nu a răspuns în scris, în termen de 30 zile libere dela notificare, că voiește să cumpere imobilul în condițiunile și prețul arătat, vânzătorul este liber să dispuie de imobilul său cum va voi, vânzându-l cu prețul și condițiunile indicate în notificare, în termen de 6 luni. Dacă vânzarea nu se face în acest termen, imobilul rămâne în situația dinaintea notificării.

Schimbul de moșii de o întindere egală sau echivalentă ca valoare, nu este supus dreptului de preempțiune.

Art. 26. -

Procedura exproprierii pe baza legii de față se face de drept numai o dată pentru fiecare moșie sau parte de moșie și este terminată prin hotărîrea definitivă dată de organele de aplicare. După terminarea exproprierii dispozițiunile legii de față relativ la expropriere se abrogă.

CAPITOLUL IV Prețuirea

Art. 27. -

Prețul cu care se plătesc bunurile expropriate se fixează în prima instanță de comisiunea de ocol pentru expropriere, în a doua instanță de comisiunea regională, cu drept de apel la Curtea de apel.

Art. 28. -

După terminarea lucrărilor comisiunii regionale, comitetul agrar va face un studiu de unificare și armonizare a prețurilor făcute de aceste comisii. Acest studiu va fi înaintat Curții de apel respective pentru a-i servi de călăuză la fixarea definitivă a prețurilor.

Hotărîrile Curților de apel pot fi atacate, în termen de 3 luni dela pronunțare, dinaintea Înaltei Curți de casație, pentru violarea acestei legi, numai de către ministrul agriculturii, prin procurorul general de pe lângă Înalta Curte.

Curtea de casație va judeca în secțiuni unite, citând părțile și ministerul agriculturii, considerând afacerea urgentă.

Dacă Înalta Curte casează hotărîrea, Curtea de trimitere este datoare să se supună hotărîrii Curții de casație.

Art. 29. -

Prețul bunurilor expropriate se stabilește separat pentru fiecare moșie în parte și pentru fiecare categorie și calitate de pământ:

a) Pentru pământul cultivabil se va avea în vedere orice elemente de apreciere și anume: prețul de vânzare a pământului în localitate și vecinătate în ultimii 5 ani înainte de 1 August 1914, taxarea făcută de instituțiunile de credit sau media prețului normal de arendă din acelaș interval înmulțit cu 20. Se va ține seamă și de calitatea fizică a pământului și puterea lui de producțiune, depărtarea de târgurile de desfacere, gări sau porturi;

b) Pentru vii și sădiri se va socoti după prețul mijlociu în localitate și vecinătate în ultimii 5 ani înainte de 5 August 1914, se va avea însă în vedere vârsta viei sau sădirilor, modul plantațiunii, varietățile, lipsurile și starea vegetației, capitalul învestit etc.;

c) Pentru păduri se va stabili luând ca bază mijlocia prețurilor din localitate sau regiune în ultimii 5 ani înainte de 1 August 1914. Se va avea în vedere la prețuire calitatea materialului lemnos, speciile, căile de comunicație, depărtarea de gări și de centrele de desfacere.

d) Pentru clădiri și instalații industriale se va stabili prețul de cost, avându-se în vedere și starea de întreținere. Se va ține seamă și de putința și modul de utilizare.

Evaluarea se va face în coroane. Pentru stabilirea prețului coroana se consideră egală cu leul.

Art. 30. -

Deodată cu prețul bunurilor expropriate se va determina și partea restantă din dările publice și din sarcinile tabulare, precum și despăgubirile și investițiuni și ameliorări făcute, dacă valoarea acestora nu se poate calcula în prețul bunului expropriat.

Art. 31. -

Servituțile, cari în urma exproprierii și-au pierdut rostul economic, se vor desființa fără nici un echivalent. Alte servituți desființate în detrimentul celui în drept se vor despăgubi, capitalizându-se folosul lor anual cu 5 la sută.

CAPITOLUL V Organele de aplicare și procedura de expropriere

Art. 32. -

Organele de aplicare sunt:

1. Comitetul agrar;

2. Comisiunea regională de expropriere;

3. Comisiunea de ocol pentru expropriere.

I. - Comitetul agrar

Art. 33. -

Comitetul agrar este organul consultativ al ministerului agriculturii în toate chestiunile privitoare la expropriere, împroprietărire, înființare de proprietăți mijlocii și dare în folosință a pământurilor expropriabile în perioada interimară.

Atribuțiunile și compunerea comitetului agrar sunt determinate prin art. 37 din legea pentru reforma agrară din vechiul regat.

II. - Comisiunea regională de expropriere

Art. 34. -

Comisiunea regională de expropriere și împroprietărire își are sediul în Cernăuți și se compune din opt membri: doi membri ai Curții de apel sau în lipsă doi judecători dela tribunalul din Cernăuți, desemnați de președintele Curții de apel, din cari unul ca președinte și unul ca vice-președinte; doi delegați ai proprietarilor; doi delegați ai Casei centrale a împroprietăririi și doi delegați ai sătenilor.

Ea se împărțește în două secțiuni, compuse de către un membru din fiecare categorie amintită mai sus și prezidată de către membrul-judecător.

Odată cu numirea delegaților proprietarilor și sătenilor se face și numirea câte unui supleant.

Normele acestor numiri se vor determina prin regulament.

Pe lângă fiecare comisiune regională va funcționa câte un secretar.

Hotărîrile secțiilor comisiunilor se iau cu majoritate de voturi în prezența de cel puțin trei membri. În caz de paritate, votul președintelui va hotărî.

Aceste hotărîri se vor da de îndată ce lucrarea a fost terminată. Se vor constata prin procese-verbale cari vor cuprinde susținerile părților, motivele hotărîrii și semnăturile membrilor comisiunilor și a secretarului ei. Aceste procese-verbale vor cuprinde și părerile deosebite ale minorității.

Atribuțiunile comisiunilor regionale sunt:

1. Se pronunță în a doua instanță asupra prețuirii pământului expropriat și asupra edificatelor. Proprietarii cari acceptă prețul fixat de comisiunea județeană vor primi 80 la sută din valoarea suprafeții expropriate, după încheerile comisiunilor rămase definitive. Plata se va face în chipul arătat la art. 55 și 56. Restul de 20 la sută se va achita după facerea definitivă a măsurătorii.

2. Se rostește în ultimă instanță asupra apelurilor făcute în contra hotărîrilor de expropriere a comisiunilor de ocol. Privitor la prețul hotărîrilor comisiunii de apel sunt supuse apelului la Curtea de apel;

3. Stabilește și dispune cari din comisiunile de ocol va face exproprierea proprietarilor cu mai multe moșii, situate în circumscripții judecătorești diferite.

Stabilirea pe teren a pământului expropriat se face de direcția cadastrului prin serviciul bucovinean de operatori topometri.

Hotărîrile comisiunii regionale cu privire la alin. II sunt definitive și executorii, fără drept de opoziție sau recurs, cu rezerva dreptului de revizuire a comitetului agrar timp de un an dela executarea în fapt a hotărîrii.

III. - Comisiunea de ocol pentru expropriere

Art. 35. -

Una pentru fiecare circumscripțiune de judecătorie de ocol, se compune din patru membri: un delegat al ministerului agriculturii, judecătorul de ocol, ca președinte, un delegat al proprietarilor și un delegat al sătenilor.

Odată cu desemnarea delegaților proprietarilor și sătenilor se face și desemnarea câte unui supleant. Normele pentru aceste delegațiuni se vor determina prin regulament.

Hotărîrile comisiunilor de ocol se dau cu majoritate de voturi și în prezența a cel puțin trei membri. În caz de paritate, votul președintelui va hotărî.

Aceste hotărîri se vor da de îndată ce lucrarea a fost terminată. Se vor constata prin procese-verbale, cari vor cuprinde susținerile părților, motivele hotărîrii și semnăturile membrilor comisiunilor și a secretarului ei. Aceste procese-verbale cuprind și părerile deosebite ale minorității.

Hotărîrile date de unanimitatea membrilor comisiunii, dacă nu sunt apelate de nici una din părți, sunt definitive și se execută de îndată.

Atribuțiunile comisiunilor de ocol sunt:

1. Se pronunță în prima instanță asupra întinderii și situației juridice a proprietăților ce cad sub expropriere, asupra alegerii, întinderii, stabilirei a terenului expropriabil și asupra prețului bunurilor expropriate.

Pentru acest scop, comisiunea va asculta concluziunile părților și va face toate investigațiile pentru dobândirea datelor ce va socoti necesare pentru darea hotărîrii.

Comisiunea va putea - pentru aceste lămuriri - însărcina ca experți orice persoane va crede.

2. Adună toate elementele necesare:

a) Pentru evaluarea prețului pământului cultivabil expropriat după categorii (pământ cultivabil, pășune și fâneață) și calități;

b) Pentru evaluarea prețului pădurilor, viilor, plantațiunilor de orice fel, clădirilor, stabilimentelor industriale, bălților, stuhăriilor, iazurilor, pământului inundabil, necultivabil, etc., cari cad sub expropriere;

c) Pentru evaluarea prețului de arendă pe ha în perioada interimară până la expropriere.

Hotărîrile comisiunii de ocol pentru expropriere sunt supuse apelului la comisiunile regionale de expropriere.

Art. 36. -

Procedura pentru funcționarea organelor de aplicare se va preciza prin regulament și instrucțiuni.

CAPITOLUL VI Operațiile exproprierii

Art. 37. -

Aplicarea dispozițiilor legii de față privitoare la expropriere se va face de Casa centrală a împroprietăririi.

Operațiile de expropriere se vor înfăptui deodată în toată țara.

Art. 38. -

Toate dosarele privitoare la expropriere adunate până în prezent de organele de aplicare a decretului-lege No. 3.871 din 6 Septemvrie 1919, se vor remite comisiunii regionale de expropriere și împroprietărire spre a le distribui după competența comisiunilor de ocol de expropriere. Aceste dosare vor servi ca bază pentru lucrările de expropriere a legii de față.

Fiecare proprietar are dreptul ca în curs de o lună dela promulgarea legii de față să completeze aceste dosare cu următoarele date:

a) Numele proprietății, a satului, comunei, plășii și județului unde este așezată moșia;

b) Numele proprietarului, capacitatea lui juridică și domiciliul lui real;

c) Starea juridică a proprietății acum și la 6 Septemvrie 1919.

d) Suprafața de pământ, specificând în ha, câtă pădure, grădini, vii, terenuri irigabile, neproductive, bălți etc., și cât teren cultivabil;

e) Numărul moșiilor ce posedă acum și la 6 Septemvrie 1919, cu arătarea suprafețelor lor totale și parțiale ca mai sus;

f) Dacă această moșie era cultivată prin arendaș la 6 Septemvrie 1919 și de cât timp, și dacă mai este încă arendată.

g) Moșia sau moșiile în cari înțelege să-și păstreze maximum prevăzut de lege;

h) Dacă pe moșie are organizație agricolă, industrială sau intensivă, în ce constă, ce capital a investit;

i) Dacă moșia are plan și hotărnicie sau plan economic; dacă planul și hotărnicia sunt confirmate. Dacă posesiunea reală consumă cu cărțile funduare și dacă are procese de proprietate sau repoziție sumară sau în curgere;

k) Venitul total după cadastru și darea după pământ, case și stabilimente industriale;

l) Prețul de cumpărare a moșiei, total sau pe jugăre cad., evaluarea la partaj, moșteniri și orice evaluări a institutelor de credit, cu indicarea anului când s'au plătit aceste prețuri și s'au făcut evaluările.

Obligațiunea de mai sus pentru minor și curanzi când cad în sarcina reprezentanților lor legali, și în cazul dacă asupra imobilului este constituit un drept de uzufructuar legal sau convențional, asupra uzufructuarului.

Șeful judecătoriei de ocol va alătura declarației înaintate extrasele funduare și le va pune la dispoziția comisiunii de ocol.

Declarația dată de proprietar servește ca bază pentru operațiunile exproprierii. Dacă un proprietar nu va da această declarație, organele de aplicare sunt îndreptățite a și le procura pe cheltueala proprietarului, afară de cazul de forță majoră adeverită.

Primăriile comunale vor fi datoare a soma pe proprietarii și în scris, în timp de 8 zile dela promulgarea acestei legi, să facă declarația. Somarea se va face la sediul administrației moșiei, păstrând primăria dovada despre aceasta.

Judecătorul de ocol va trimite după aceste declarații două copii legalizate, una Casei centrale a împroprietăririi și alta consilierului agricol județean respectiv.

Art. 39. -

Comisiunile de ocol pentru expropriere își vor începe operațiunile în cel puțin 70 zile dela promulgarea legii de față.

Ele își fac lucrările lor pe baza dosarelor și declarațiunii dela art. 38, precum și pe baza încunoștiințărilor ce ar avea pe orice cale despre existența vreunei moșii supusă exproprierii și pentru care proprietarul nu a făcut deosebită declarație.

Oricine este în drept să aducă la cunoștința comisiunii omisiunile săvârșite de cei obligați a face declarațiunea conform art. 38.

Art. 40. -

Ziua hotărâtă pentru începerea operațiunii va fi adusă la cunoștință de către președintele comisiunii atât proprietarului prin citațiune la sediul administrației moșiei, cât și Casei centrale a împroprietăririi.

Art. 41. -

În ziua fixată, comisiunea de ocol se transportă la fața locului și se rostește asupra întinderii proprietății, pentru care se face declarația asupra diferitelor categorii de teren, asupra clădirilor și asupra suprafețelor cari în limitele art. 6 și 7 urmează a se lăsa proprietarului.

În acelaș timp comisiunea adună și elementele necesare pentru fixarea prețului.

Art. 42. -

Hotărîrile date de unanimitatea membrilor comisiunii de ocol pentru expropriere, dacă nu sunt apelate de nici una din părți, rămân definitive și se execută imediat.

Art. 43. -

Hotărîrea comisiunii de ocol se va da îndatĂ după terminarea lucrărilor printr-un proces verbal, după care se trimit copii în termen de 15 zile dela data hotărîrii celor interesați și Casei centrale a împroprietăririi.

Art. 44. -

În contra hotărîrilor comisiunii de ocol pentru expropriere se va putea declara apel către comisiunea regională de expropriere atât de proprietari, de țărani, cât și de Casa centrală a împroprietăririi.

Termenul de apel este de 15 zile libere după înmânarea hotărîrii.

În caz când hotărîrea nu a fost pronunțată în unanimitate, ea va fi în mod obligator cercetată de comisiunea regională pentru expropriere. În acest scop i se va înainta dosarul din oficiu de către președintele comisiunii de ocol pentru expropriere.

Art. 45. -

Președintele comisiunii regionale primind apelurile arătate la art. 44, fixează termenul de judecată care nu poate fi mai scurt de 30 zile dela primirea apelului. Acest termen se afișează la ușa localului și se aduce la cunoștința părților prin citațiuni:

a) Proprietarului prin citațiuni la sediul administrației moșiei, afară de aceia cari prin declarațiunea făcută președinților comisiunii regionale vor alege alt domiciliu;

b) Sătenilor prin afișare la ușa primăriei comunei în care e sediul principal al moșiei expropriate. Aceștia vor fi reprezentați de delegații sătenilor în folosința cărora s'a dat terenul expropriat;

c) Casa centrală a împroprietăririi.

Art. 46. -

Înaintea comisiunilor de expropriere sătenii vor putea fi reprezentați printr'un delegat, iar proprietarii în persoană sau printr'un reprezentant.

Art. 47. -

Hotărîrea dată de comisiunea regională cu privire la fixarea prețului este supusă apelului, în termen de 15 zile dela înmânarea sentinței de expropriere, la Curtea de apel.

Poate face apel proprietarul, Casa centrală a împroprietăririi, sătenii și oricine are drept real asupra imobilului expropriat, în temenele și condițiunile arătate mai sus.

Curtea de apel judecă aceste apeluri de urgență și cu precădere. Deciziunile ei nu sunt supuse opoziției, nici recursului în casație.

Art. 48. -

Toate sentințele definitive de expropriere se vor adnota în cărțile funduare. După plata prețului, conform art. 55 și 56, se va înscrie Statul ca proprietar al terenurilor expropriate. Toate organele însărcinate cu executarea reformei agrare vor fi obligate a cere judecătoriilor de ocol și tribunalelor ca în cărțile funduare să se treacă operațiunea exproprierii.

CAPITOLUL VII Executarea definitivă și aplicarea pe teren a
deciziunilor comisiunilor

Art. 49. -

Hotărîrile definitive ale comisiunilor de expropriere vor fi executate de comisia de ocol de expropriere prin inginerul operator delegat al direcțiunii cadastrului.

Art. 50. -

În acest scop, comisia de ocol pentru expropriere va fixa termenul pentru începerea executării, va pune la dispoziția inginerului delegat al direcțiunii cadastrului toate datele, precum și dosarul de expropriere. Lucrările de executare vor începe îndată și se vor urma până la terminarea lor fără nici o întrerupere.

Art. 51. -

Delegatul direcțiunii cadastrului, în conformitate cu hotărîrile definitive ale comisiunilor de expropriere, va alcătui planul terenului expropriat, folosind în acest scop planurile cadastrale existente, și relativ la comisiile comassate hârtiile și celelalte lucrări tehnice de comassare, sau executând un plan nou, în conformitate cu dispozițiunile regulamentului special și cu toate prevederile în vigoare cu privire la lucrările tehnice de comassare. După verificarea noului plan se vor fixa în natură hotarele terenului expropriat.

În contra lucrărilor de executare se va putea face, dela înmânarea avizului despre verificarea acestora, în termen de 15 zile, contestație la comisiunea regională.

După terminarea lucrărilor de executare pe teren, judecătorul de ocol va trece în cărțile funduare hotărîrile definitive de expropriere, intabulând dreptul de proprietate al Statului. Planul original se va trimite direcțiunii cadastrului; o copie va fi reținută la dosarul de expropriere, care va fi păstrat la arhiva judecătoriei de ocol; altă copie va fi trimisă primăriei respective.

CAPITOLUL VIII Exploatarea pământurilor expropriate.
Plata prețului și lichidarea sarcinilor

Art. 52. -

Paralel cu operațiunile de expropriere Casa centrală a împroprietăririi va lua măsuri ca să înceapă operația de parcelarea pământului expropriat și vânzarea lui la țărani.

Art. 53. -

Până la afectarea împroprietăririi, pământul expropriat va fi folosit prin arendare. Arendarea pământului supus exproprierii, atât în ceea ce privește întinderea, alegerea cât și prețul de arendă, se hotărăște de comisiunea regională de expropriere.

Art. 54. -

Odată cu începerea lucrărilor pentru arendare, Casa centrală a împroprietăririi poate organiza tovărășii de exploatare agricolă, cărora li se vor da în stăpânire pământul supus arendării. Membrii acestor tovărășii nu sunt răspunzători de cât pentru obligațiile lor proprii.

Art. 55. -

Plata prețului cuvenit proprietarului expropriat se face în titluri de rentă amortizabile în 50 de ani și purtătoare de dobândă de 5% pe an. Valoarea nominală este socotită la plată drept valoare reală.

Art. 56. -

Plata prețului pentru fiecare proprietar se face de îndată ce exproprierea este definitivă. Statul face plata prețului totdeauna prin consemnarea rentei cuvenite la Banca Regională Cernăuți. El se liberează valabil prin simplu fapt al consemnării prețului. Proprietarul va ridica titlurile de rentă dela Banca Regională numai cu autorizația judecătoriei, ca autoritate a cărții funduare competente.

Art. 57. -

Orice acțiune de revendicare, urmăriri imobiliare sau de venituri, precum și orice drepturi reale, ca: privilegii, ipoteci legale sau convenționale, uzufruct, servituți, embatic sau besman și orice altele de orice natură, chiar cunoscute Statului, nu pot împiedica exproprierea și rămân desființate de drept asupra porțiunii expropriate din ziua consemnării prețului cuvenit în rentă la Banca Regională. Judecătoria prin oficiul cărții funduare, în urma cererii Casei centrale a împroprietăririi și sub dovada consemnării prețului, va ordona radierea tuturor acestora deasupra porțiunii expropriate și închiderea oricăror dosare de acțiuni sau urmăriri.

Art. 58. -

Proprietarul este îndatorat să-și ridice singur sau prin procurator special prețul. La ridicarea prețului se va cere dovada identității și autorizațiunii personale prin act public.

Art. 59. -

Dacă imobilul este împovărat, judecătoria de ocol, ca autoritate de carte funduară, va reține tot prețul exproprierii, ordonând seriarea pretențiunilor după normele legilor în vigoare. În baza semnării judecătorești se vor achita creditorii ipotecari în rentă.

Art. 60. -

Orice acțiune de revendicare, urmăriri imobiliare sau venituri, precum și orice drepturi reale depe imobil vor trece peste contravaloarea lor, neschimbând această împrejurare competința judecătoriei.

Sarcinile patronatelor inerente moșiilor expropriate vor trece asupra celor împroprietăriți până la ulterioara definitivă și unitară regulamentare a chestiunii.

Drepturile patronale inerente pământului expropriat trec până la regularea definitivă a chestiunii asupra mitropolitului Bucovinei.

PARTEA II ÎMPROPRIETĂRIRE

CAPITOLUL IX Ordinea de preferință la împroprietărire

Art. 61. -

Pământul expropriat pe temeiul legii de față se parcelează spre a se vinde în loturi țăranilor muncitori de pământ, parohiilor ortodoxe creștine, ca sesie pentru cooperatori, cantori și pălimari și școlilor ca teren de experiențe agricole.

Art. 62. -

Pământul expropriat se vinde în loturi celor îndreptățiți în următoarea ordine de precădere:

1. Țăranilor muncitori de pământ cari au pământ mai puțin decât întinderea lotului tip fixat în comună;

2. Parohiilor ortodoxe, de fiecare loc sistematizat de cooperator câte 6 ha dacă nu are sesiune, iar dacă sesiunea lui este necompletată ea se va întregi până la 6 ha, însă numai în cazul când prin exproprierea sesiunilor, conform art. 5, vor fi pe teren disponibil din sesia parohului, de cantor și de pălimar, câte un lot în întinderea arătată la art. 67;

3. Școlilor rurale, ca pământ de experiență agricol, câte un ha de fiecare clasă sistematizată;

Folosința acestui pământ se va stabili prin regulament.

4. Țăranilor muncitori de pământ lipsiți cu desăvârșire de pământ.

Se vor preferi în aceeaș categorie:

a) Familiile celor căzuți în răsboi și invalizii;

b) Cei cari au luat parte la răsboi, cu precăderea voluntarilor cari au luat parte în armata română sau aliată;

c) Cei păgubiți în urma răsboiului.

Sunt îndreptățiți bărbații de 21 ani cu ziua publicării decretului-lege No. 3.871 din 6 Septemvrie 1919 și văduvele cu copii minori.

Cei cari fără motive s'au sustras dela recrutările din anul 1919, precum și cei ce au comis după 28 Noemvrie 1918 acte de dușmănie față de Statul român, sau în acțiunea română, dacă actele acestora vor fi constatate prin sentințe judecătorești, nu vor fi luați în considerare la împroprietărire.

În averea capilor de familie se va socoti și averea imobilă a soției.

Starea proprietății se va considera după starea din ziua promulgării legii de față.

Art. 63. -

La condițiuni egale de împroprietăriri se vor preferi:

1. Cei cari au inventar și gospodărie întemeiată;

2. Cei cari au mai mulți copii;

3. Cei mai în vârstă.

Art. 64. -

În caz de paritate de condițiuni între împroprietăriții din aceeaș categorie și de neajungerea pământului se va proceda prin tragere la sorți.

Acolo unde nu este destul pământ pentru a împroprietări pe toți cei îndreptățiți, o parte din ei se vor putea muta în regiuni de colonizare. Această alegere se va face de către locuitorii însăși, iar când pe această cale nu s'ar ajunge la un rezultat împăciuitor alegerea se va face de comitetul local de împroprietărire. Vor fi preferiți la împroprietărirea pe loc invalizii și văduvele de răsboi, iar din fiecare categorie oamenii în vârstă familiști cari posedă gospodării întemeiate.

CAPITOLUL X Parcelarea pământului expropriat

Art. 65. -

Pământul expropriat se parcelează în loturi de completare, loturi întregi până la 4 ha și loturi de colonizare până la 6 ha. La munte, întrucât pământul nu este arabil, întinderea lotului poate fi sporită până la 8 ha.

Art. 66. -

Acolo unde pământul cultivabil expropriat nu ar ajunge pentru împroprietărirea tuturor celor îndreptățiți cu loturi de 4 ha împreună cu pământul ce posedă și unde mijlocul principal de existență al locuitorilor nu este agricultura, comitetele locale pentru împroprietărire, cu aprobarea prealabilă a comitetului agrar și în înțelegere cu majoritatea sătenilor împroprietăriți, vor putea face loturi mai mici de 4 ha, având în vedere condițiunile locale, natura pământului și felul cultivării lui. La formarea și distribuirea acestor loturi se va socoti și pământul ce sătenii posedă.

Art. 67. -

Parohiile ortodoxe vor primi de fiecare loc sistemizat de cooperator până la 6 ha, de fiecare loc de cantor câte 3 ha și de fiecare loc de pălimar câte un ha.

Art. 68. -

Școlile rurale vor primi câte 1 ha de fiecare clasă sistemizată.

Art. 69. -

Pământurile cari au aptitudinea naturală deosebită vor putea fi împărțite, cu aprobarea ministrului agriculturii, deopotrivă între cei în drept exceptându-se acei locuitori cari posedă cel puțin 1 ha din asemenea pământ.

Art. 70. -

Loturile de completare se distribuie de preferință în apropierea satelor, ele nu vor fi mai mici de 1/4 ha, iar scara va merge din 1/4 în 1/4 ha fracțiunile mai mici de un sfert completându-se până la pătrime în favoarea sătenilor.

Art. 71. -

Pe pământurile irigate sau plantate cu vii și pomi roditori, întinderea loturilor poate fi scoborâtă până la 1/4 ha.

Art. 72. -

Locurile rezervate pentru construcțiuni de case se vând deosebit sătenilor domiciliați de fapt în comuna căreea aparține terenul expropriat și cari nu au locuință proprie.

Se dă preferință cumpărătorilor de loturi.

Art. 73. -

Meseriașii săteni din comunele rurale au drept numai la un loc de casă și cel mult un ha de pământ.

CAPITOLUL XI Organele de aplicare

Art. 74. -

Organele de aplicare ale împroprietăririi sunt: 1. Comitetul local; 2. Comisiunea de ocol pentru împroprietărire; 3. Comisiunea regională pentru împroprietărire. În orașul Cernăuți funcționează în fiecare suburbie câte un comitet local de împroprietărire.

1. Comitetul local se compune din: primar, preotul sau învățătorul diriginte și doi săteni delegați (aleși din sânul lor).

Comitetul local are însărcinarea de a întocmi în fiecare comună un tablou de toți sătenii care ar avea drept să fie împroprietăriți în conformitate cu dispozițiunile legii și cu ordinea de precădere ce se stabilește și cari se va desvolta prin instrucțiuni.

2. Comisia de ocol de împroprietărire se compune din:

a) Judecătorul ocolului în care e așezată comuna sau substitutul său;

b) Agronomul regional sau delegatul consilieratului agricol;

c) Doi delegați ai sătenilor, desemnați de ei în fața judecătorului la începerea operațiunilor în fiecare comună;

d) Un delegat al Casei centrale a împroprietăririi.

Comisiunea de ocol are însărcinarea de a judeca listele întocmite de comitetul local cu sătenii doritori a se împroprietări și îi va așeza în ordinea de preferință potrivit art. 33 și următorii. Comisiunea hotărăște cu majoritate de voturi. În caz de paritate, votul președintelui decide. Hotărîrea se dă cu apel la comisiunea regională de expropriere.

3. Comisiunea regională de expropriere și împroprietărire, cu sediul din Cernăuți, compusă conform dispozițiunilor art. 34 cu deosebire ca la lucrările de împroprietărire va lua parte la lucrările Senatului în locul delegatului proprietarului un delegat al Casei centrale a împroprietăririi.

Comisiunea regională judecă la reședință și în ultima instanță toate contestațiunile ivite la întocmirea tablourilor de împroprietărire, stabilind în mod definitiv listele sătenilor ce urmează a fi împroprietăriți.

Comisiunea regională fixează și mărimea lotului tip din comună și face tragerea la sorți a celor îndreptățiți din fiecare categorie atunci când numărul loturilor fixate este mai mic decât numărul celor îndreptățiți.

CAPITOLUL XII Procedura împroprietăririi

Art. 75. -

Comitetul local întocmește tabloul de împroprietărire. Acest tablou va sta afișat 15 zile la ușa primăriei, școlii și a bisericii și a tuturor localurilor publice din comună.

Art. 76. -

Comisiunea de ocol va proceda la judecarea listelor întocmite de comitetul local. Judecarea se va face la reședință. Listele încheiate vor sta afișate 15 zile la ușa localurilor publice din comune.

Comisiunea va încheia proces-verbal de formarea și afișarea lor în dublu exemplar, păstrând unul la arhiva comunei, iar altul înaintându-l împreună cu dosarul, comisiunii regionale. Sătenii nemulțumiți vor înainta contestații comisiunii regionale de expropriere și împroprietărire în termen de 15 zile dela publicare.

Art. 77. -

Comisiunea regională de expropriere și împroprietărire fixează termene de judecarea contestațiilor și fixează în mod definitiv, în termen de cel mult 30 zile, tabloul cu ordinea de clasificare a celor în drept de a cumpăra pământ, fixează mărimea lotului tip pentru fiecare comună și procede la tragerea la sorți, dacă este cazul. Tragerea la sorți se face pe categorii, și în ședință publică, în față comisiunii. Ziua fixată tragerii la sorți a îndreptățiților din fiecare comună va fi adusă la cunoștința sătenilor cu cel puțin 10 zile înainte.

Delegații sătenilor din comisiunile locale vor fi invitați a asista, dacă nu s'au făcut contestații la comisiunea regională.

Art. 78. -

Organele serviciului agricol județean sunt obligate a cere judecătorilor și tribunalelor ca să treacă în cărțile funduare pe sătenii împărtășiți cu pământ atât în localitate, cât și în regiunile de colonizare.

CAPITOLUL XIII Aplicarea împroprietăririi

Art. 79. -

Înainte de parcelare, organele de aplicare vor destina pământul expropriat mai întâiu:

a) Suprafețele necesare pentru împlinirea intereselor generale obștești, spitalicești și ale Statului;

b) Pământul necesar pentru constituirea sau completarea pășunelor comunale, acolo unde asemenea pășuni nu există sau nu sunt îndestulătoare;

c) Suprafețele necesare pentru mărirea vetrei satelor (locuri de casă, grădini), pentru creare de sate noui, pentru drumuri, adăpători etc.

Art. 80. -

Pe baza lucrărilor de împroprietărire rămase definitive, comisiunea regională va dispune întocmirea planului de parcelare prin inginerul operator sau delegatul direcțiunii Cadastrului, în conformitate cu regulamentul special.

Planul de parcelare se va depune la primăria comunei în al cărei hotar e partea cea mai mare a pământului parcelat, spre vedere publică, afișându-se avizul despre aceasta la toate comunele interesate.

Dela afișare în termen de 15 zile se poate face contestație în contra planului de parcelare la comisiunea județeană.

Art. 81. -

Judecătorul de ocol împreună cu inginerul operator al direcțiunii Cadastrului, având în vedere lucrările de împroprietărire rămase definitive și planurile de parcelare întocmite, va aplica parcelarea pe teren și va face la față locului distribuția loturilor și punerea în stăpânire a celor îndreptățiți.

Art. 82. -

Îndeplinirea acestei operațiuni se va insera într'un proces-verbal făcut în 3 exemplare, din cari unul va rămâne la arhiva primăriei locale, altul se va trimite consilieratului agricol din județ, iar al treilea se înaintează Casei centrale a împroprietăririi.

Art. 83. -

În contra aplicării parcelării pe teren se va putea face contestație la comisiunea regională în termen de 15 zile dela terminarea definitivă a aplicării parcelării pe teren.

Art. 84. -

Îndată ce lucrările de împroprietărire vor fi definitiv terminate, comisia de ocol va înainta originalul planului parcelar la serviciul cartografic al direcțiunii Cadastrului, iar dosarul întreg împreună cu o copie a planului de împroprietărire se vor trimite judecătoriei de ocol pentru trecerea în cărțile funduare a parcelării executate și întabularea dreptului de proprietate asupra celor împroprietăriți; o altă copie se trimite primăriei comunei respective.

Art. 85. -

Intabularea proprietății în folosul împroprietăritului se va face după plata unui avans de cel puțin 20% din prețul de cumpărare, în baza procesului-verbal în care vor urma să fie fixate atât restanțele, cât și modul de plată a lor și celelalte obligațiuni ale împroprietăritului cari rezultă din legea de față. Acest proces-verbal, semnat de membrii comisiunii și săteanul împroprietărit, va avea puterea unui act notarial, imediat executoriu în sensul legii.

CAPITOLUL XIV Colonizări

Art. 86. -

Întreaga operație a colonizării regiunilor având populație rară, în înțelesul legii de față, e încredințată Casei centrale a împroprietăririi, care ia măsurile necesare pentru alcătuirea de sate noui sau mărirea celor existente.

Art. 87. -

Casa centrală a împroprietăririi determină localitățile în cari urmează a se face colonizarea, stabilind, potrivit cu nevoile locale și cu desvoltarea viitoare, numărul loturilor ce pot forma rezervele, vetrele de sat, porțiunile pentru sporirea vetrelor și izlazurilor comunale înființate, loturile pentru școală, diferite așezăminte de interese publice și execută lucrările necesare.

Art. 88. -

Pentru a înlesni coloniștilor înființarea gospodăriilor, Casa centrală a împroprietăririi organizează depozite de materiale pentru construcție, unelte și semințe, acordă credite coloniștilor, execută lucrările tehnice necesare și elaborează prin direcțiunea Cadastrului și a lucrărilor tehnice planuri de construcții rurale cu devize de materiale și cheltuielile respective, înlesnind coloniștilor executarea.

Art. 89. -

Statul avansează prin Casa centrală a împroprietăririi sumele necesare pentru întocmirea gospodăriilor dela articolul precedent, urmând ca jumătate din aceste cheltuieli să fie restituite de coloniști în timp de 40 de ani prin anuități cari încep după scurgerea celor dintâi cinci ani dela așezarea coloniștilor; cealaltă jumătate rămâne să fie suportată de Casa centrală a împroprietăririi din fondul ce i se va aloca anual din bugetul Statului.

Art. 90. -

Au preferință la colonizare, în ordinea de precădere stabilită în tablourile de împroprietărire, locuitorii din împrejurime, din județ, din alte județe, din alte provincii.

Art. 91. -

Toate celelalte dispozițiuni din prezenta lege cari nu ar fi contrarii celor din acest capitol se aplică și la colonizare.

CAPITOLUL XV Înstrăinarea loturilor

Art. 92. -

Loturile mici se pot vinde. Până la plata prețului, vânzarea loturilor nu se poate face decât în suprafața lor totală, astfel cum au fost cumpărate dela Casa centrală a împroprietăririi. Cumpărătorii sunt ținuți să achite integral datoria Casei centrale a împroprietăririi.

În aceleaș condițiuni sunt permise și donațiunile, legatele și schimburile.

Art. 93. -

Pământul stăpânit de săteni poate fi cumpărat, sub rezerva dreptului de preempțiune a Statului, de orice cetățean român, cu obligațiunea de a-l pune în valoare personală.

Vânzările dintre săteni, cultivatori manuali de pământ, precum și acelea făcute absolvenților școlilor de agricultură de toate gradele, nu sunt supuse dreptului de preempțiune al Statului.

Dreptul de preemțiune al Statului se exercită de Casa centrală a împroprietăririi, potrivit dispozițiunilor unui regulament special, care va desvolta și procedura aplicării.

Art. 94. -

Pământul până la 10 hectare aparținând sătenilor nu se poate ipoteca decât către instituțiile autorizate de Stat.

CAPITOLUL XVI Indivizibilitatea loturilor

Art. 95. -

Pământul cultivabil nu se poate divide prin succesiune decât până la 2 ha la șes și 1 ha la munte și deal. Pentru locuri de casă, fabrici, grădini de legume, plantații de pomi și vii, diviziunea proprietății este permisă fără nici o limită.

Art. 96. -

Prin derogare dela codul civil și cu respectarea articolului precedent, orice proprietar de pământ poate desemna prin testament pe moștenitorul sau moștenitorii beneficiari cari vor avea să despăgubească pe comoștenitori după normele legii de față.

Art. 97. -

În cazul când împărțirea pământului între moștenitori nu s'ar putea face fără a încălca dispozițiunile art. 95, și în cazul când moștenitorul nu a fost desemnat conform art. 98, pământul poate fi atribuit, prin bună înțelegere, unuia din moștenitorii legali, cari sunt ținuți pentru aceasta a se prezenta singuri când sunt majori, sau prin tutori sau curatorul lor când sunt minori ori interziși, în față judecătorului pentru a lua act de învoeală.

Judecătorul de ocol poate să nu legitimeze învoiala, numai dacă tutorul sau curatorul e altă persoană decât tatăl sau mama moștenitorului și dacă socotește că învoiala nu ocrotește deajuns interesele moștenitorilor reprezentați.

Art. 98. -

În caz de neînțelegere între moștenitori, judecătorul, în termen de 10 zile dela cererea oricăruia dintre moștenitori, va chema toți moștenitorii prin citații individuale la domiciliu și va căuta să stabilească o înțelegere asupra aceluia sau acelora cari vor deveni proprietari ai lotului sau loturilor și asupra despăgubirilor de acordat celorlalți moștenitori, înscriind înțelegerea într'un proces-verbal semnat și de părți.

În cazul când părțile nu cad la învoială, judecătorul va trage la sorți lotul sau loturile ce sunt de împărțit între moștenitori, fixând totdeodată și prețul potrivit cu valoarea inițială și cu cota de scăzut din valoarea inițială, pentru a nu împovăra prea mult pe viitorul proprietar și încheind despre toate aceste operațiuni un proces-verbal, semnat de părțile interesate.

În toate aceste cazuri, judecătorul de ocol va înainta procesul-verbal de constatare în original Casei centrale a împroprietăririi, oprind însă la dosar o copie cu semnătura sa.

Art. 99. -

Moștenitorul asupra căruia rămâne pământul ia de drept în sarcina sa întreaga sumă cuvenită ca despăgubire fiecărui moștenitor în parte și are obligațiunea să achite partea fiecăruia în termen de 5 ani și cu o dobândă de 5 la sută pe an, plătibilă din 6 în 6 luni, începând cu luna a doua dela recolta întâia a noului proprietar și continuând anual la acelaș termen. În caz de întârziere mai mare de 3 luni dela data când urma să fie făcută plata, fie a capitalului, fie a dobânzii, comoștenitorii pot să ceară judecătorului de ocol, după normele arătate în art. 98, excluderea moștenitorilor cari nu și-au îndeplinit obligațiunile, rezilierea împărțelii și facerea unei noui împărțeli.

Art. 100. -

Construcțiunile sau îmbunătățirile funciare făcute în cursul posesiunii de moștenitorul asupra căruia a rămas lotul, nu împiedecă operațiunea din articolul precedent, judecătorul urmând însă să stabilească pe baza unei evaluări drepturile la despăgubiri ce se cuvin.

Art. 101. -

Moștenitorii loturilor pot să se împrumute la Casa centrală a împroprietăririi cu ipotecă asupra loturilor pentru sumele ce trebuie să răspundă celorlalți comoștenitori.

În acest caz, Casa centrală a împroprietăririi, va încasa odată cu ratele împrumutului acordat și anuitatea datorită pentru plata prețului loturilor.

Art. 102. -

Toți proprietarii de pământ pot declara indivizibilă și supusă transmisiunii, după dispozițiunile cuprinse în acest capitol o suprafață până la 50 ha.

Declarația va fi făcută în scris la judecătoria de ocol respectivă de către proprietar, care se va prezenta în persoană.

Ea va cuprinde numele proprietarului, domiciliul, situația, întinderea și vecinătățile terenului ce voiește să se declare indivizibil și semnătura proprietarului.

În caz când proprietarul nu știe carte, declarația va fi semnată de redactorul sau scriitorul actului, care se va prezenta în persoană la judecătoria de ocol.

Judecătorul de ocol va primi declarația scrisă a proprietarului, va lua act de voința acestuia și va încheia procesul-verbal de cele constatate.

Declarația și procesul-verbal vor fi transcrise într-un registru anume alcătuit și ținut la judecătoria de ocol pe numele proprietarilor.

Art. 103. -

Prin derogare la regulele stabilite prin codul civil, sătenii proprietari de pământ au libertatea de a dona sau a testa porțiunea indivizibilă arătată în art. 95 fără obligațiunea pentru donator sau legatar de a raporta chiar în numerar excedentul peste cotitatea disponibilă.

Art. 104. -

Un regulament special va desvolta în amănunt aplicarea dispozițiunilor din acest capitol.

CAPITOLUL XVII Cultivarea loturilor

Art. 105. -

Pentru asigurarea unei bune culturi a pământului micei proprietăți, o cât mai bună întrebuințare a izlazurilor comunale, cum și punerea în valoare a produselor micei proprietăți, Casa centrală a împroprietăririi are dreptul de a stabili și impune micilor proprietari obligațiuni privitoare la planul de cultură, la organizarea mijloacelor de cultură și tovărășii, cari să îndrumeze pe săteni spre o cultură rațională și intensivă, la desfacerea produselor lor și îmbunătățirea rassei vitelor, determinând și sancțiunile de luat.

Art. 106. -

Acei cari nu vor îndeplini obligațiunile prevăzute în articolele de mai sus vor fi deposedați, fără somațiune, printr'o hotărîre pronunțată de judecătorul de ocol, după cererea serviciului agricol județean și după ce va fi citat pe cel al cărei posedare se cere.

Hotărîrea se va da cu drept de apel la tribunal. Termenul de apel este de 30 zile dela pronunțare.

Tribunalul va judeca în camera de consiliu în termen de 15 zile maximum. Hotărîrea tribunalului va fi definitivă, fără opoziție sau recurs.

Procedura va fi gratuită și părțile se vor cita din oficiu.

Proprietarul deposedat are dreptul la restituirea valorii pământului plătită.

Art. 107. -

În toate cazurile de deposedare loturile intră în proprietatea Casei centrale a împroprietăririi care va dispune de ele, conform prevederilor acestei legi.

Art. 108. -

Cumpărătorii de loturi cari nu vor fi achitat 4 rate semestriale din preț vor fi deposedați de către Casa centrală a împroprietăririi pe cale administrativă, după somație, în termen de 30 zile, punere în întârziere ori judecată și fără îndatorirea de a urmări în prealabil încasarea ratelor.

CAPITOLUL XVIII Plata loturilor

Art. 109. -

Îndată ce prețul exproprierii va fi statorit definitiv și sătenii îndreptățiți vor fi intrat în posesiune, se va calcula prețul de vânzare al imobilelor și se va repartiza pe nouii proprietari.

Sătenii pot plăti la intrarea în posesiune în total sau în parte valoarea pământului sau imobilelor expropriate.

Art. 110. -

Statul va contribui cu 50 la sută din prețul cumpărării imobilelor la împărtășirea cu pământ acelor îndreptățiți de la art. 62.

Pentru pământul întrebuințat la înființarea și completarea pășunelor comunale Statul nu contribuie la plata prețului.

CAPITOLUL XIX Ameliorări fonciare

Art. 111. -

Pentru întreținerea instalațiunilor existente de ameliorare (drenaj și irigațiune), împroprietăriții cu terenuri ameliorate constituie dela data împroprietăririi definitive o asociație de ape în baza legii dreptului de apă în vigoare pentru Bucovina. Dacă o parte din completul terenului ameliorat a rămas neatins de expropriere, proprietarul intră cu acest teren în asociația de ape.

Art. 112. -

Statul va ameliora terenurile țăranilor agricultori, fie ei împroprietăriți sau neîmproprietăriți, la cari se vor constata necesitatea îmbunătățirii pentru sporirea producțiunii.

Proprietarii terenurilor în chestiune vor forma o asociație de ape.

Art. 113. -

Toate aceste asociații de ape sunt obligatorii și vor lua ființă potrivit § 42 din legea dreptului de apă în vigoare pentru Bucovina.

Art. 114. -

Cheltuelile instalațiunilor de ameliorări fonciare și ale întreținerii lor vor fi purtate de o treime de proprietarii terenurilor ameliorate și cu două treimi de Stat.

Cotizațiile membrilor asociației de ape, la cheltuieli, sunt exigibile pe cale administrativă.

Art. 115. -

În cazul de necesitate Statul va ameliora și pășunile comunale. A treia parte din cheltuelile acestor ameliorări o va purta comuna, care va putea repartiza aceste cheltueli asupra locuitorilor din comună.

Art. 116. -

Biroul tehnic pentru ameliorări fonciare din Cernăuți va constata fără apel necesitatea ameliorărilor, va îndruma înființarea și funcționarea asociațiunilor de ape, va controla activitatea lor și va conduce lucrările de ameliorare.

CAPITOLUL XX Dispozițiuni finale

Art. 117. -

Toate actele și transmisiunile, fără nici o excepție, privitoare la expropriere și împroprietărire, precum și toate actele judiciare și extrajudiciare făcute în executarea legii de față sunt scutite de orice taxă de timbru și înregistrare.

Art. 118. -

Corespondența oficială privitoare la chestiunile de reformă agrară este scutită de orice taxă poștală, aplicarea și controlul acestei aplicări se face de ministerul agriculturii.

Art. 119. -

Sentințele de expropriere date de organele de aplicare în baza decretului-lege No. 3.871 din 6 Septemvrie 1919 și rămase definitive în sensul suscitatului decret-lege vor fi înaintate, de către Banca Regională din Cernăuți și celelalte organe la cari se păstrează originalele sentințelor, comisiunii respective de ocol pentru expropriere, care va decide din nou asupra lor, aplicând legea de față.

Art. 120. -

Ministerul agriculturii este însărcinat cu aplicarea acestei legi, el este îndreptățit să organizeze în Cernăuți o secție a Casei centrale de împroprietărire pentru aplicarea și finanțarea reformei agrare din Bucovina. Această secție va putea fi Banca Regională din Cernăuți.

Art. 121. -

Un regulament de aplicare va completa și lămuri în amănunt dispozițiunile prevăzute în această lege.

Art. 122. -

Toate legile și regulamentele contrarii legii de față sunt și rămân abrogate.

Această lege s-a votat de Adunarea deputaților în ședința dela 19 Iulie anul 1921 și s-a adoptat cu majoritate de una sută douăzeci și unu voturi, contra opt.
Vice-președinte, Dr. A. IMBROANE Secretar, N.G. Manolescu
(L.S.A.D.)

Această lege s-a votat de Senat în ședința dela 20 Iulie anul 1921 și s-a adoptat cu majoritate de una sută voturi contra unu.
Președinte, General C. Coandă Secretar, I.B. Hodoșiu
(L.S.S.)

Promulgăm această lege și ordonăm ca ea să fie învestită cu sigiliul Statului și publicată prin Monitorul Oficial.

Dat în București, la 23 Iulie 1921.

(L.S.St.) FERDINAND
Președintele consiliului de miniștri, Ministrul justiției,
General Alexandru Averescu M. Antonescu
Ministru de Stat
președinte al comitetului agrar
Const. Garoflid.

No. 3.608.

;
se încarcă...