Despre reprezentarea națională | Constituția

Acesta este un fragment din Constituția din 1923. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Cumpără forma actualizată
  •  

DESPRE PUTERILE STATULUI -
CAPITOLUL I
Despre reprezentarea națională

Art. 42. - Jurisprudență

Membrii Adunărilor reprezintă natiunea.

Art. 43. -

Ședințele Adunărilor sunt publice.

Regulamentele lor fixează cazurile și modul în cari aceste ședințe pot fi declarate secrete.

Art. 44. -

Fiecare din Adunări verifică titlurile membrilor săi și judecă contestațiunile ce se ridic în această privință.

Nici o alegere nu poale fi invalidală decât cu două treimi din numărul membrilor prezenți.

Art. 45. -

Nimeni nu poate fi totdeodată membru al uneia și al celeilalte Adunări.

Art. 46. -

Deputații și senatorii numiți de puterea executivă într'o funcțiune salariată, pe care o primesc, pierd de plin drept mandatul lor de reprezentanți ai națiunii.

Această dispozițiune nu se aplică miniștrilor și subsecretarilor de Stat.

Legea electorală determină incompatibilitățile.

Art. 47. -

La inceputul fiecărei legislaturi și a fiecărei sesiuni ordinare, Adunarea deputaților și Senatul aleg din sânul lor pe președintele, vice-președinții și membrii biurourilor, potrivit regulamentelor interioare.

Art. 48. -

Orice hotărîre se ia cu majoritate absolută a voturilor, afară de cazurile când prin Constituțiune, legi sau regulamentele Corpurilor legiuitoare se cere un număr superior de voturi.

In caz de paritate a voturilor, propunerea în deliberare este respinsă.

Adunările țin ședințe cu jumătate plus unul din numărul membrilor înscriși în apelul nominal.

Art. 49. -

Voturile se dau prin ridicare și ședere, prin viu grai sau prin scrutin secret.

Un proiect de lege nu poate fi adoptat decât după ce s'a votat articol cu articol.

Art. 50. -

Fiecare din Adunări are dreptul de anchetă.

Art. 51. -

Adunările au dreptul de a amenda și de a despărți în mai multe părți articolele și amendamentele propuse.

Art. 52. -

Fiecare membru al Adunărilor are dreptul a adresă miniștrilor interpelări, la care aceștia sunt obligați a răspunde în termenul prevăzut de regulament.

Art. 53. -

Oricine are dreptul a adresă petițiuni Adunărilor prin mijlocirea biuroului sau a unuia din membrii săi.

Fiecare din Adunări are dreptul de a trimite miniștrilor petițiunile ce-i sunt adresate. Miniștrii sunt datori a da explicațiuni asupra cuprinderii lor ori de câte ori Adunarea o cere.

Art. 54. -

Nici unul din membrii uneia sau celeilalte Adunări nu poate fi urmărit sau prigonit pentru opiniunile și voturile emise de dânsul în cursul exercițiului mandatului său.

Art. 55. -

Nici un membru al uneia sau celeilalte Adunări nu poate, în timpul sesiunii, să fie nici urmărit, nici arestat în materie de represiune, decât cu autorizarea Adunării din care face parte, afară de cazul de flagrant delict.

Dacă a fost arestat preventiv sau urmărit în timpul când sesiunea era închisă, urmărirea sau arestarea trebuiesc supuse aprobării Adunării din care face parte, îndată după deschiderea sesiunii Corpurilor legiuitoare.

Detențiunea sau urmărirea unui membru al uneia sau celeilalte Adunări este suspendată în tot timpul sesiunii, dacă Adunarea o cere.

Art. 56. -

Fiecare Adunare determină, prin regulamentul său, modul după care ea își exercită atribuțiunile.

Art. 57. -

Fiecare din Adunări deliberează și ia hotărîri separat afară de cazurile anume specificate în Constituțiunea de față.

Art. 58. -

Orice întrunire a unuia din Corpurile legiuitoare în afară de timpul sesiunii celuilalt este nulă de drept.

Art. 59. -

Fiecare din ambele Adunări are dreptul exclusiv de a exercita propria sa poliție prin președintele ei, care singur, după încuviințarea Adunării, poate da ordin gardei de serviciu.

Art. 60. -

Nici o putere armată nu se poate pune la ușile sau în jurul uneia sau alteia din Adunări fără învoirea ei.

Art. 61. -

Legea electorală stabilește toate condițiunile cerute pentru a fi alegător la Adunarea deputaților și la Senat, incapacitățile și nedemnitățile precum și procedura electorală.

Art. 62. -

Membrii ambelor Corpuri legiuitoare sunt aleși pentru patru ani.

Art. 63. -

Diurnele deputaților și senatorilor se stabilesc prin lege.

SECȚIUNEA I Despre Adunarea deputaților

Art. 64 -

Adunarea deputaților se compune din deputați aleși de cetățenii Români majori, prin vot universal, egal, direct, obligator și secret pe baza reprezentării minorității.

Art. 65. -

Alegerea deputaților se face pe circumscriptii electorale. Circumscripția electorală nu poate fi mai mare decât un județ.

Legea electorală stabilește numărul deputaților de ales în fiecare circumscripție proporțional cu populația.

Art. 66. -

Spre a fi eligibil la Adunarea deputaților se cere:

a) A fi cetățean roman;

b) A avea exercițiul drepturilor civile și politice;

c) A avea vârsta de douăzeci și cinci ani împliniți;

d) A avea domiciliul în Romania.

Legea electorală va determină incapacitățile.

SECȚIUNEA II Despre Senat

Art. 67. - Reviste (1)

Senatul se compune din senatori aleși și din senatori de drept.

Art. 68. -

Toți cetățenii Români dela vârsta de 40 ani împliniți aleg, pe circumscripții electorale cari nu pot fi mai mari decat județul, prin vot obligator, egal, direct și secret, un număr de senatori.

Numărul senatorilor de ales în fiecare circumscripție, care nu poate fi mai mare decât un județ, se stabilește de legea electorală, proporțional cu populația.

Art. 69. -

Membrii aleși în consiliile județene și membrii aleși în consiliile comunale urbane și rurale, întruniți într'un singur colegiu, aleg, prin vot obligator egal, direct și secret, câte un senator de fiecare județ.

Art. 70. -

Membrii camerelor de comerț, de industrie, de muncă și de agricultură, întruniți în colegii separate, aleg din sânul lor câte un senator de fiecare categorie și pentru fiecare circumscripție electorală. Aceste circumscripții electorale speciale se fixează de legea electorală, numărul lor neputând fi mai mare de șase.

Art. 71. - Reviste (1)

Fiecare universitate alege, din sânul său, prin votul profesorilor săi, câte un senator.

Art. 72. - Reviste (1)

Sunt de drept membri ai Senatului, în virtutea Înaltei lor situațiuni în Stat și Biserică:

a) Moștenitorul Tronului dela vârsta de 18 ani împliniți; el însă nu va avea vot deliberativ decât la vârsta de 25 ani împliniți;

b) Mitropoliții țării;

c) Episcopii eparhioți ai Bisericilor ortodoxe romane și greco-catolice, întru cât vor fi aleși conform legilor țării;

d) Capii confesiunilor recunoscute de Stat, câte unul de fiecare confesiune, întru cât sunt aleși sau numiți conform legilor țării și reprezintă un număr de peste 200.000 credincioși; precum și reprezentantul superior religios al musulmanilor din Regat;

e) Președintele Academiei Romane.

Mandatul acestor senatori încetează odată cu calitatea sau demnitatea care le atribue dreptul.

Art. 73. -

Devin senatori de drept:

a) Foștii Președinți de Consiliu, întru cât vor avea o vechime de patru ani ca Președinți de Consiliu titulari, și foștii Miniștri având o vechime de cel puțin șase ani într'una sau mai multe guvernări;

b) Foștii Președinți ai Corpurilor Legiuitoare cari vor fi exercitat această demnitate cel puțin în cursul a opt sesiuni ordinare;

c) Foștii Senatori și Deputați aleși în cel puțin zece legislaturi independent de durata lor;

d) Foștii Primi-Președinți ai Înaltei Curți de Casație și Justiție car au ocupat această funcțiune sau pe aceea de Președinte la Casație cinci ani;

e) Generalii de rezervă și în retragere:

1. Cari vor fi exercitat comanda unei armate în fața inamicului, ca titulari, cel puțin 3 luni.

2. Cari au îndeplinit funcțiunea de Șef al marelui Stat-Major, sau de inspector general de armată (comandant de armată), în timp de pace, cel puțin patru ani.

Numărul celor din categoria a doua nu va fi mai mare de patru, luați în ordinea vechimei, la vacanțe existente;

f) Foștii Președinți ai Adunărilor Naționale din Chișinău, Cernăuți și Alba-Iulia, cari au declarat Unirea.

Art. 74. -

Verificarea îndeplinirii condițiunilor senatorilor de drept se face de o comisiune compusă din Președinții secțiunilor Înaltei Curți de Casație și Justiție, sub președinția Primului-Președinte al acestei Înalte Curți.

Constatarea se face din oficiu, la cererea Președintelui Senatului sau a acelora cari au dreptul.

Președintele Senatului înscrie senatorii de drept pe baza încheierii Comisiunii.

Senatul poate discuta și semnala Comisiunii, spre rectificare, erorile constatate în stabilirea drepturilor.

Art. 75. - Reviste (1)

Spre a fi eligibil la Senat se cere:

a) A fi cetățean român;

b) A avea exercițiul drepturilor civile și politice;

c) A avea vârsta de 40 ani împliniți;

d) A avea domiciliul în România.

Aceste condițiuni, afară de vârstă, se cer și senatorilor de drept.

SECȚIUNEA III Despre Consiliul legislativ

Art. 76. - Reviste (1)

Se înființează un Consiliu legislativ, a cărui menire este să ajute în mod consultativ la facerea și coordonarea legilor, emanând fie dela puterea executivă, fie din inițiativă parlamentară, cât și la întocmirea regulamentelor generale de aplicarea legilor.

Consultarea Consiliului legislativ este obligatorie pentru toate proiectele de legi, afară de cele cari privesc creditele bugetare; dacă însă, într'un termen fixat de lege, Consiliul legislativ nu-și dă avizul său, Adunăirile pot proceda la discutarea și aprobarea proiectelor.

O lege specială va determina organizarea și modul de funcționare al Consiliului legislativ.

Acesta este un fragment din Constituția din 1923. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Pot fi de interes:

Constituția:
Despre reprezentarea națională
Despre Rege și Miniștri
Despre miniștri
Despre puterea judecătorească
Despre instituțiunile județene și comunale
Reviste:
Revista Curierul Judiciar nr. 6/2019
Revista Curierul Judiciar nr. 11/2018
;
se încarcă...