Act Internațional

Tratatul între România și Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, precum și anexele sale

Modificări (...), Referințe (2), Practică judiciară

Text publicat în M.Of. al României.

În vigoare de la 12 septembrie 1940

Acest document poate avea modificări ulterioare. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Cumpără forma actualizată

sau autentifică-te

  •  

MAJESTATEA SA REGELE ROMÂNIEI, pe de a parte, și MAJESTATEA SA REGELE BULGARILOR pe de altă parte, însuflețiți de dorința de a reglementa într'un spirit de înțelegere reciprocă toate chestiunile privitoare la raporturile dintre cele două State și de a crea bazele pozitive în vederea unei colaborări amicale între popoarele Lor, contribuind astfel la întărirea păcii în Europa Sud-Orientală;

Au hotărât să încheie un Tratat în acest scop și au desemnat ca plenipotențiari ai Lor, anume:

Majestatea Sa Regele României:

D-l ALEXANDRU CRETZIANU, Ministru Plenipotențiar;

D-l HENRI GEORGES MEITANI, Consilier Juridic pe lângă Ministerul Regal al Afacerilor Străine al României.

Majestatea Sa Regele Bulgarilor:

D-l SVETOSLAV POMENOV, Ministru Plenipotențiar;

D-l THEOKHAR PAPAZOFF, judecător ad-hoc la Curtea Permanentă de Justiție Internațională;

Care, după ce au schimbat Deplinele lor Puteri aflate în bună și cuvenită formă, au convenit asupra celor ce urmează:

ARTICOLUL I

În sectorul cuprins între Dunăre și Marea Neagră, frontiera între Bulgaria și România va fi pe viitor stabilită astfel în cât să urmeze traseul arătat în Protocolul anexat articolului de față (Anexa A). Acest protocol face parte integrantă din prezentul Tratat.

Modalitățile de punere în aplicare ale acestui articol formează obiectul unui Acord special între Înaltele Părți Contractante. (Anexa B.).

ARTICOLUL II

Pe baza Tratatului de față, Înaltele Părți Contractante declară în mod solemn frontiera stabilită între ele ca fiind definitivă și perpetuă.

Fiecare din Înaltele Părți Contractante se angajează în consecință să nu mai formuleze niciodată vreo pretențiune de ordin teritorial împotriva celeilalte Înalte Părți Contractante.

ARTICOLUL III Practică judiciară (1)

Înaltele Părți Contractante sunt de acord pentru a proceda într'un termen de trei luni cu începere dela schimbul instrumentelor de ratificare ale prezentului Tratat, la schimbul obligatoriu dintre supușii români de origină etnică bulgară din județele Tulcea și Constanța (acesta din urmă în delimitarea dinainte de 14 Iunie 1925) și supușii români de origină etnică română din județele Durostor și Caliacra.

Întru cât privește supușii români de origină etnică bulgară și supușii bulgari de origină etnică română din alte regiuni ale României și Bulgariei, imigrarea acestora în țara lor de afinitate etnică, rămâne facultativă, într'un termen de un an cu începere dela schimbul instrumentelor de ratificare ale Tratatului de față.

S'a convenit totuși că Guvernul român va putea decreta emigrarea obligatorie în Bulgaria a unui număr de supuși români de origină etnică bulgară egal cu acela al supușilor bulgari de origină etnică română, ce și-ar fi exercitat facultatea de a emigra potrivit alineatului precedent, - Guvernul bulgar angajându-se a primi pe teritoriul său pe zișii supuși români de origină etnică bulgară.

În mod reciproc, Guvernul bulgar va putea decreta emigrarea obligatorie în România a unui număr de supuși bulgari de origină etnică română egal cu acela al supușilor români de origină etnică bulgară care și-ar fi exercitat facultatea de a emigra în conformitate cu alineatul al doilea al articolului de față, Guvernul român angajându-se a-i primi pe teritoriul său.

Chestiunile tehnice referitoare la transferul de populațiuni fac obiectul unui Acord special între Înaltele Părți Contractante. (Anexa C.).

ARTICOLUL IV

Chestiunile de ordin financiar derivând din Tratatul de față formează obiectul unui acord special între Înaltele Părți Contractante (Anexa D.).

ARTICOLUL V

Bunurile rurale - proprietăți clădite și neclădite - situate în județele Durostor și Caliacra (în delimitarea lor dinainte de 14 Iunie 1925), dobândite potrivit legilor române și aparținând tuturor românilor ce nu sunt cuprinși în transferul de populațiuni, vor putea fi lichidate liber și nesilit de către proprietarii lor, fără piedici ce ar rezulta din dispozițiuni legislative sau administrative bulgare, într'un termen de 18 luni, cu începere dela schimbul instrumentelor de ratificare ale Tratatului de față.

După expirarea acestui termen, autoritățile bulgare vor putea expropria aceste proprietăți, în schimbul unei juste și prealabile despăgubiri, stabilită după evaluările făcute de Comisiunea Mixtă pentru schimbul de populațiuni.

ARTICOLUL VI

Se creează o Comisiune Mixtă compusă din trei membri români și trei membri bulgari căreia vor fi supuse toate chestiunile relative la aplicarea Tratatului de față, chestiuni pentru a căror soluționare nu s'ar fi prevăzut o procedură specială.

Zisa Comisiune își va avea sediul la Giurgiu și se va întruni într'un termen de trei zile după schimbul instrumentelor de ratificare ale Tratatului de față.

Dacă Comisiunea mixtă nu ar ajunge să găsească soluțiunea unei chestiuni într'un termen de 10 zile, cu începere din momentul în care ea ar fi fost sesizată, zisa chestiune va fi supusă la cererea uneia dintre delegațiunile la Comisiunea Mixtă, celor două Guverne, pentru a fi rezolvată pe calea diplomatică.

Dacă într'un nou termen de două luni, cu începere din momentul când Guvernul respectiv ar fi fost sesizat de delegațiunea sa în Comisiunea Mixtă, tratativele pe calea diplomatică nu ar fi ajuns la un Acord, diferendul va fi supus arbitrajului.

Fiecare din Înaltele Părți Contractante va desemna un arbitru. Cei doi arbitri se vor pune de acord pentru desemnarea unui supra arbitru.

În caz de desacord, alegerea supra arbitrului va fi încredințată unei terțe Puteri, desemnată de comun acord de către Înaltele Părți Contractante.

ARTICOLUL VII

Prezentul Tratat va fi ratificat. Schimbul instrumentelor de ratificare va avea loc în București, cel mai târziu până la 15 Septemvrie 1940.

Făcut în Craiova, la 7 Septemvrie 1940, în dublu exemplar.

Pentru România:

AL. CRETZIANU.

HENRI GEORGES MEITANI.

Pentru Bulgaria:

S. POMENOV.

TH. PAPAZOFF.

ANEXA A

PROTOCOL
LA ARTICOLUL I AL TRATATULUI SEMNAT LA CRAIOVA LA 7 SEPTEMVRIE 1940

1. Noua frontieră va începe dela Dunăre, imediat în aval de Silistra, pentru a ajunge la Marea Neagră la aproximativ 8 km Sud de Mangalia.

Între aceste două puncte extreme, ea va urma o linie convențională lăsând (harta 1.200.000):

de o parte, Bulgariei, satele: Kalipetrovo, Kara-Orman-Kranova, Kadi-Keui (Cadiul), Terz-Kundu (Ters-Cindu), Ketchi-Deresi (Pârâul Caprei), Deliyusuf Kuyussu (Pădureni), Hassantchi (Asănești), Dourassy, Enidje (Enigea-Haidar), Hissarlik, Tchifut-Kuyussu, Murfatche (Predel), Husseintche (Viceva) și Akandji (Vâltoarea);

de altă parte, României, satele: Almaly, Essekeui, Karvan Mic, Karvan Mare, Velikeui, Kalaidji (Făurei), Redjebkuyussu (Tudor Vladimirescu), Teke Deresi (Valea Țapului), Dobrimir (Dobromir din Deal), Hissarlik (Cetatea), Hairankeui (Dumbrăveni), Dokusagatch (Măgura), Dere-keui (Cerchezul), Doulikeui (Darabani), Valaly (Vâlcelele), Kadikeui (Coroana) și Ilanlik (Vama Veche).

2. O comisiune mixtă, compusă din reprezentanți ai celor două Înalte Părți Contractante, în număr egal din amândouă părțile, va începe să fixeze pe teren, chiar a doua zi după schimbul instrumentelor de ratificare ale Tratatului de față, traseul nouei frontiere, conform textelor și crochiurilor (la scara 1/150.000 și 1/30.000) întocmite și semnate la 5 Septemvrie 1902 de către Comisiunea Mixtă româno-bulgară, întrunită la Mangalia.

Făcută la Craiova, în dublu exemplar, la 7 Septemvrie 1940.

Pentru România:

AL. CRETZIANU.

HENRI GEORGES MEITANI.

Pentru Bulgaria:

S. POMENOV.

TH. PAPAZOFF.

ANEXA B

ACORD
PRIVITOR LA MODALITĂȚILE DE EVACUARE ȘI DE TRANSFERARE A TERITORIULUI

Partea din teritoriul Dobrogei cuprinsă între frontiera actuală româno-bulgară și noua linie de frontieră, astfel cum este definită la articolul I din prezentul Tratat și în Protocolul său Anexă (Anexa A.), va fi evacuată de către România și transferată Bulgariei, în condițiunile care urmează:

1. Transferul bunurilor imobiliare publice

Transferul bunurilor imobiliare publice existând în teritoriul mai sus indicat, se va face în patru etape, pe bază de procese-verbale încheiate și semnate de către delegații autorizați ai celor două Înalte Părți Contractante.

În acest scop teritoriul în chestiune va fi împărțit în patru zone, separate respectiv prin liniile L 1, L 2, L 3, marcate pe harta 1/200.000 aci alăturată.

Guvernul român va trimite Guvernului bulgar chiar de a doua zi după schimbul instrumentelor de ratificare ale prezentului Tratat, o listă de bunurile imobiliare publice, existând în fiecare din aceste patru zone.

La rândul său, Guvernul bulgar va face cunoscut în timp util, Guvernului român, numele persoanelor destinate să facă recepția ziselor bunuri imobiliare, aceste persoane fiind împărțite în patru grupe corespunzând celor patru zone mai susindicate.

Delegații bulgari destinați a face recepția bunurilor imobiliare publice situate în prima zonă, se vor prezenta neînarmați la 15 Septemvrie 1940, orele 18, la stațiunea de frontieră Boteni (Botievo) și la Turcsmil, unde vor fi primiți de un reprezentant ai celor două subcomisiuni române menționate la punctul I al declarațiunii care urmează prezentului Acord.

Celelalte trei grupe de delegați bulgari se vor prezenta și vor fi primiți de către aceiași reprezentanți români la aceleași puncte, respectiv la 19, 22 și 25 Septemvrie 1940, orele 9.

2. Arhivele

Arhivele Comunelor și Județelor, ca și arhivele Tribunalelor și celorlalte Autorități publice de Stat existând în teritoriul transferat Bulgariei, vor fi remise autorităților bulgare. De asemenea li se vor remite planurile cadastrale care sunt depuse în teritoriul transferat. În ceea ce privește planurile și registrele cadastrale depuse la București și alte documente, se vor remite Guvernului bulgar copii certificate.

3. Evacuarea teritoriului

Teritoriul făcând obiectul prezentului Acord va fi evacuat de către România și ocupat de armata bulgară în patru etape, între 20 Septemvrie și 1 Octomvrie 1940:

a) Unitățile militare române, inclusiv grănicerii, aflate între frontiera actuală și linia L 1 vor porni la 20 Septemvrie, orele 9, și vor trebui să se găsească în aceeași zi cel mai târziu la orele 18, pe linia L 1. Ele vor fi precedate de către jandarmi, poliție și autoritățile administrative române, care se găseau în zisa zonă;

b) Unitățile militare, grănicerii, jandarmii și poliția, pe care Guvernul Bulgar ar avea intențiunea să le trimită în prima zonă, nu vor trece frontiera actuală decât la 21 Septemvrie, orele 9 și nu vor putea atinge linia L 1, înainte de 21 Septemvrie, orele 18;

c) Procedeul descris la punctele a și b de mai sus, va fi repetat în mod identic pentru fiecare din celelalte trei zone ale teritoriului ce urmează a fi transferat.

Liniile L 1, L 2 și L 3 vor fi deci:

- părăsite de armata română la 24, 27 și 30 Septemvrie 1940, orele 9;

- trecute de armata bulgară la 25, 28 Septemvrie și 1 Octomvrie 1940, orele 9.

Armata română ca și jandarmeria, poliția și autoritățile administrative române vor trebui deci să fi evacuat complet ultima zonă cuprinsă între linia L 3 și noua frontieră cel mai târziu la 30 Septemvrie, orele 18.

4. Măsurile practice de luat

pentru ca operațiunile de evacuare și de transfer să decurgă, în bună ordine și fără incidente, sunt prevăzute în Declarațiunea care urmează prezentului acord.

Toate contestațiunile rezultând din operațiunile de transfer - inclusiv cele relative la eventualele deteriorări ale imobilelor publice sau la lipsurile care ar fi fost constatate - vor fi supuse Comisiunii Mixte prevăzute la art. 6 din Tratat.

5. Recoltele de porumb, bumbac și floarea soarelui

Dat fiindcă persoanele cuprinse în schimbul de populații nu vor putea să culeagă și să transporte recolta de porumb, de bumbac și de floarea soarelui, Înaltele Părți Contractante convin asupra celor ce urmează:

Chiar dela prima sa reuniune, Comisiunea Mixtă prevăzută la art. VI din prezentul Tratat, va însărcina numărul necesar de subcomisiuni mixte pentru a constata la fața locului în județele Tulcea, Constanța, Durostor și Caliacra:

pe de o parte, totalul suprafețelor însămânțate cu porumb, bumbac și floarea soarelui, care nu au fost încă culese și aparținând persoanelor supuse schimbului de populațiune.

și pe de altă parte, producțiunea mijlocie aproximativă pe hectar.

Pe baza rapoartelor prezentate de subcomisiuni, Comisiunea Mixtă prevăzută la art. VI din prezentul Tratat va stabili cifrele forfetare corespunzând producțiunii pe hectar de porumb, bumbac și floarea soarelui nerecoltată până în momentul evacuării.

Comisiunea Mixtă va stabili cantitatea rezultând ca sold în favoarea unuia dintre Guverne. Ea va ține cont de rapoartele Subcomisiunilor în ceea ce privește întinderile însămânțate cu porumb, bumbac și floarea soarelui, care ar fi fost eventual recoltate sau distruse înainte de evacuare. Guvernul debitor se obligă a transfera această diferență în natură celuilalt Guvern, predarea trebuind să fie făcută într'unul sau mai multe porturi de pe Dunăre, ce urmează a se fixa ulterior de către Guvernul creditor, până la data de 1 Martie 1941, cel mai târziu.

Guvernul român va lua în posesiunea sa și va deveni proprietarul cantităților de porumb, bumbac și floarea soarelui, aparținând emigranților bulgari și Guvernul bulgar va lua în posesiune în aceleași condițiuni, recoltele respective ale românilor din județele Caliacra și Durostor.

Făcut la Craiova, în dublu exemplar, la 7 Septemvrie 1940.

Pentru România:

AL. CRETZIANU.

HENRI GEORGES MEITANI.

Pentru Bulgaria:

S. POMENOV.

TH. PAPAZOFF.

DECLARAȚIUNE

Prin articolul IV din Acordul de mai sus (Anexa B), cele două Înalte Părți Contractante s'au angajat să ia toate măsurile practice, pentru ca ocupațiunile de evacuare și de transfer să decurgă în bună ordine și fără incidente.

Înaltele Părți Contractante declară în primul rând că este absolut necesar ca operațiunile de evacuare de către armata română și respectiv de ocupare de către armata bulgară, să fie strict executate în condițiunile specificate la art. 3 din Acord, Anexa B.

Zisele Înalte Părți Contractante convin de a insera chiar de acum în prezenta declarațiune măsurile practice esențiale prevăzute mai jos, accentuând totuși că ele nu trebue să fie considerate ca limitative. Înaltele Părți Contractante au facultatea de a le completa ulterior, de comun acord și fiecare dintre ele va da organelor sale de execuțiune toate ordinele destinate să asigure scopul urmărit.

1. Supravegherea operațiunilor pentru transferul puterilor, ca și controlul operațiunilor de evacuare și de ocupare a teritoriului vor fi asigurate de către o Comisiune Mixtă româno-bulgară compusă din 10 membri (civili și militari), în număr egal din amândouă părțile.

Această Comisiune va fi ajutată de două Subcomisiuni similare, una pentru județul Caliacra, cealaltă pentru județul Durostor.

Delegații bulgari în Comisiune vor fi primiți de către delegații români la stațiunea de frontieră Boteni (Botievo) la 15 Septemvrie 1940, orele 18 și vor fi conduși la Bazargic (Dobrici), unde Comisiunea Mixtă își va avea sediul permanent.

Delegații bulgari în cele două Subcomisiuni vor fi primiți la aceeași dată și la aceeași oră de către delegații români respectivi la Boteni (Botievo) și la Turcsmil, de unde vor fi conduși la Bazargic (Dobrici) și la Turtucaia (Toutrakan) la 25 Septemvrie 1940, orele 9, cele două Subcomisiuni se vor duce respectiv la Casim (I.G. Duca) și la Silistra.

Delegații români în Comisiune și în Subcomisiunile Mixte, vor părăsi teritoriul transferat Bulgariei la 1 Octomvrie 1940, orele 9, fiind conduși până la noua frontieră de către delegații bulgari.

2. Forțele aeriene, fluviale și maritime ale celor două Înalte Părți Contractante, nu vor avea niciun moment dreptul de a depăși linia atinsă de către propriile lor forțe terestre.

3. Trupele care pleacă, nu vor putea lăsa în urmă și trupele care ocupă, nu vor putea sub niciun motiv să fie precedate de formațiuni paramilitare, sau de indivizi având asupra lor arme de foc.

4. Fiecare din Înaltele Părți Contractante va da ordine formale trupelor sale, de a se abține dela orice jaf și va reprima cu energie orice acțiune de acest fel.

Un schimb reciproc de informațiuni va avea loc în această privință în sânul Comisiunii mixte Menționate la punctul 1 de mai sus.

Făcut la Craiova, în dublu exemplar, la 7 Septemvrie 1940.

Pentru România:

AL. CRETZIANU.

HENRI GEORGES MEITANI.

Pentru Bulgaria:

B. POMENOV.

TH. PAPAZOFF.

ANEXA C

ACORD
PRIVITOR LA SCHIMBUL DE POPULAȚIUNE ROMÂNĂ ȘI BULGARĂ

ARTICOLUL I

I. În conformitate cu articolul III al Tratatului încheiat la Craiova între România și Bulgaria, la 7 Septemvrie 1940, Înaltele Părți Contractante sunt de acord pentru a proceda, într'un termen de trei luni, socotit cu începere dela data schimbului instrumentelor de ratificare ale Tratatului de față, la un schimb obligator între supușii români de origină etnică bulgară din județele Tulcea și Constanța (acesta din urmă în delimitarea anterioară datei de 14 Iunie 1925) și supușii români de origină etnică română din județele Durostor și Caliacra.

În ce privește supușii români de origină etnică bulgară și supușii bulgari de origină etnică română din celelalte regiuni ale României și ale Bulgariei, imigrarea în țara lor de afinitate etnică rămâne facultativă, într'un termen de un an, cu începere dela data schimbului instrumentelor de ratificare ale Tratatului de față.

Totuși, s'a convenit că Guvernul Român va putea decreta emigrarea obligatorie în Bulgaria a unui număr de supuși români de origină etnică bulgară, egal cu acel al supușilor bulgari de origină etnică română, care-și vor fi exercitat facultatea de a emigra, conform alineatului precedent, - Guvernul Bulgar angajându-se să primească pe teritoriul său pe zișii supuși români de origină etnică bulgară.

În mod reciproc, Guvernul Bulgar va putea decreta emigrarea obligatorie în România a unui număr de supuși bulgari de origină etnică română, egal cu acel al supușilor români de origină etnică bulgară, care-și vor fi exercitat facultatea de emigrare, conform alineatului al 2-lea al prezentului articol, - Guvernul Român angajându-se să-i primească pe teritoriul său.

ARTICOLUL II

Persoanele care părăsesc România, respectiv Bulgaria, în virtutea Acordului de față, vor pierde de plin drept calitatea lor de cetățeni români sau bulgari, în momentul plecării lor de pe teritoriul celor două Regate.

ARTICOLUL III

Supușii români de origină etnică română sau bulgară, care au părăsit deja, dela 15 Iunie 1940, județele menționate în art. I, vor fi considerați ca fiind de plin drept cuprinși în Schimbul de populațiune prevăzut de Tratat.

ARTICOLUL IV

Proprietățile imobiliare rurale aparținând supușilor români de origine etnică bulgară, care vor fi obligați să părăsească teritoriul român, vor fi considerate ca bunuri abandonate și vor deveni, în virtutea Acordului de față și din momentul schimbului instrumentelor de ratificare, proprietatea Statului Român.

Proprietățile imobiliare rurale aparținând românilor obligați să părăsească, în virtutea prezentului Acord, teritoriile transferate Bulgariei, devin proprietatea Statului Bulgar, în condițiunile prevăzute în alineatul precedent.

Înaltele Părți Contractante convin ca persoanele supuse dispozițiunilor Acordului de față să păstreze posesiunea ziselor proprietăți până la plecarea lor definitivă, care va trebui să aibă loc cel mai târziu până la expirarea termenului prevăzut de art. I al prezentului Acord.

În cazul schimbului facultativ de populație, prevăzut de alineatul 2 al art. I al Acordului de față, proprietățile rurale, părăsite de supușii români și bulgari, vor deveni proprietatea Statelor respective, în momentul plecării lor definitive de pe teritoriul fiecăreia din Înaltele Părți Contractante.

Proprietatea imobiliară urbană, aparținând populațiunilor făcând obiectul prezentului Acord, rămâne proprietatea privată a actualilor proprietari și, în consecință, supusă legilor țării unde se află situată. Practică judiciară (1)

ARTICOLUL V

Statul Român ia în sarcina sa despăgubirea românilor ce părăsesc bunurile lor rurale situate în teritoriile transferate Bulgariei.

Statul Bulgar va despăgubi pe cetățenii români de origină etnică bulgară ce vor părăsi bunurile lor rurale situate în județele Constanța și Tulcea.

ARTICOLUL VI

Persoanele care fac obiectul prezentului schimb păstrează proprietatea tuturor bunurilor lor mobile, corporale și incorporale.

Aceste persoane vor fi libere de a lua cu ele sau de a transporta bunurile lor mobile de orice natură, vite, inventar agricol, etc., fără ca, pentru aceasta, să fie obligate la plata unor taxe sau supuse vreunei restricțiuni, fie la ieșire fie la intrare. Exportul aurului și a monedelor, în piese de metal sau în hârtie, va fi reglementat, de comun acord, de cele două Bănci de Emisiune.

Autoritățile celor două Înalte Părți Contractante vor ușura transportul persoanelor care fac obiectul schimbului de populație cât și acel al bunurilor lor mobile.

ARTICOLUL VII

Nicio împiedecare, sub niciun motiv, nu va putea fi adusă plecării vreunei persoane aparținând populațiunilor de schimbat.

ARTICOLUL VIII

Guvernul Român va stabili listele persoanelor făcând obiectul schimbului obligatoriu de populațiune, despre care este vorba în art. I, primul alineat.

Interesații vor dresa, în dublu exemplar, un inventar, complet al imobilelor lor, ce va fi prezentat Comisiunii Mixte prevăzută în art. următor, prin intermediul autorităților locale române, respectiv bulgare, care vor înapoia interesatului unul din exemplare legal certificat. Autoritățile locale, în lipsa prezentării de către interesați, vor întocmi ele înși-le suszisele inventare.

Guvernul Bulgar va semnala, după expirarea termenului fixat pentru evacuarea de către autoritățile române a județelor Caliacra și Durostor, pe românii care întrunesc condițiunile prevăzute de art. I, primul alineat, și care nu ar figura încă pe listele alcătuite conform primului alineat al prezentului articol.

ARTICOLUL IX

O Comisiune Mixtă compusă din patru membri, fiecare din Înaltele Părți Contractante desemnând 2 membri, va fi creată într'un termen de cinci zile, cu începere dela data schimbului instrumentelor de ratificare ale Tratatului.

În cazul împărțirii voturilor, dezacordul va fi adus de către oricare din cele două Părți, într'un termen de 15 zile, cu începere dela constatarea acelui dezacord, în fața Comisiunii prevăzute de art. VI al Tratatului.

Comisiunea Mixtă instituită prin acest articol va avea dreptul de a constitui, de fiecare dată când va socoti necesar, Subcomisiuni paritare, lucrând sub ordinele sale.

Comisiunea Mixtă va determina puterile ce urmează a fi delegate Subcomisiunilor.

ARTICOLUL X

Comisiunea Mixtă va avea drept misiune de a supraveghea transferul populațiunilor despre care este vorba, după listele stabilite în conformitate cu art. VIII precedent și operațiunile de schimb facultativ, prevăzute la alineatele 2 și 3 ale primului articol al Acordului de față.

Comisiunea Mixtă va avea de asemenea atribuțiunea:

1. De a verifica inventarul fiecărui interesat, alcătuit conform art. VIII, alineatul al 2-lea, în vederea stabilirii situației prevăzute de art. XII următor;

2. De a determina în ce constau proprietățile imobiliare clădite și neclădite ale emigranților, ale căror drepturi sunt legal recunoscute de legile române în vigoare la data schimbului instrumentelor de ratificare ale Tratatului.

Pentru cazurile de schimb facultativ, prevăzut de alineatele 2, 3 și 4, ale primului articol al Acordului de față, stabilirea drepturilor de proprietate imobiliară ale emigranților se va face prin Comisiunea Mixtă, după legea locului unde se află situat imobilul;

3. De a constata totalul datoriilor, creanțelor și drepturilor persoanelor supuse schimbului de populație;

4. De a proceda la evaluarea bunurilor și drepturilor emigranților.

Valoarea proprietăților clădite și neclădite va fi fixată de Comisiunea Mixtă pe baza oricărui element de informare.

ARTICOLUL XI

Comisiunea Mixtă va avea toată puterea de a convoca și a asculta pe interesați și va reglementa toate contestațiunile făcute de ei cu privire la înscrierea în listele de emigranți sau relative la bunurile și drepturile lor, prevăzute în Acordul de față.

În general, Comisiunea Mixtă, va avea toată puterea de a stabili procedura de urmat și de a lua măsurile necesare pentru a rezolva toate chestiunile ridicate de executarea Acordului de față, cu excepțiunea litigiilor ce sunt de competința instanțelor judecătorești ordinare.

ARTICOLUL XII

Comisiunea Mixtă va întocmi o situație a bunurilor specificate în art. X, punctele 2 și 3, aparținând interesatului, evaluarea bunurilor sale și a sarcinilor ce-l grevează, activul și pasivul patrimoniului intrând în cadrul Acordului de față.

Situațiile susmenționate vor fi întocmite în patru exemplare, din care unul va fi păstrat în arhivele Comisiunii Mixte, două exemplare vor fi remise fiecăreia din Înaltele Părți Contractante, care vor stabili despăgubirea individuală, datorită de ele fiecărui interesat, conform art. V de mai sus și vor putea, dacă va fi cazul, să procedeze la lichidarea obligațiunilor sale personale și la degrevarea sarcinilor ce afectează imobilele rurale; al patrulea exemplar va fi remis interesatului.

Comisiunea Mixtă va stabili soldul general rezultând din situațiile individuale relative la proprietățile imobiliare rurale. Acest sold va fi considerat ca o creanță dela Stat la Stat și va fi achitat în conformitate cu dispozițiunile Acordului Financiar anexat Tratatului (Anexa D.).

Pentru schimbul facultativ, soldul va fi stabilit la expirarea anului prevăzut ca termen pentru acest schimb, de alineatul 2, art. I al Acordului de față, el fiind considerat ca o creanță dela Stat la Stat.

ARTICOLUL XIII

Comisiunea Mixtă va recurge pentru toate notificările, convocările etc., ce va avea de făcut, la autoritățile administrative ale Statului respectiv.

ARTICOLUL XIV

Cheltuielile de întreținere și de funcționare ale Comisiunii Mixte și ale organelor sale vor fi fixate, de comun acord, de către cele două Părți Contractante și vor fi suportate, în mod egal, de fiecare din ele.

ARTICOLUL XV

Acordul de față va intra în vigoare în același timp cu Tratatul încheiat la Craiova, la 7 Septemvrie 1940, din care face parte integrantă.

Făcut la Craiova, la șapte Septemvrie 1940, în dublu exemplar.

Pentru România:

AL. CRETZIANU.

HENRI GEORGES MEITANI.

Pentru Bulgaria:

S. POMENOV.

TH. PAPAZOFF.

ANEXA D

ACORD FINANCIAR

România și Bulgaria sunt de acord a renunța definitiv la toate pretențiunile de ordin financiar dela Stat la Stat, rezultând din transferul de teritoriu prevăzut la art. I al Tratatului semnat la Craiova, la 7 Septemvrie 1940 și din schimbul de populațiuni, prevăzut la art. III al aceluiaș Tratat (completat prin Acordul Anex. relativ la schimbul de populațiuni) în schimbul plății de către Guvernul Bulgar Guvernului Român a unei sume forfetare de un miliard lei, care va fi pusă la dispoziția Ministerului de Finanțe al României în două tranșe egale, la data de 15 Ianuarie 1941 și 15 Ianuarie 1942.

Prin efectul zisului Acord forfetar Statul Român renunță irevocabil la toate pretențiunile de ordin financiar față de Statul Bulgar, rezultând din Tratatul încheiat la Craiova, la 7 Septemvrie 1940, în deosebi:

Toate pretențiunile relative la cota-parte a datoriei publice române, proporțională teritoriilor cedate; - la investițiunile și la plus-valuta rezultată, la construcțiile de Stat, autorități române și Instituții publice și de ordine publică (provincie, județe, comune, regii autonome, Banca Națională a României, Credit Județean, Cassa de Depuneri și Consemnațiuni, Casa de Economii și Cecuri, Cooperative), făcute, construite sau dobândite după 1913 în acest teritoriu; - la creanțele Statului Român față de cele două Județe transferate, sub-prefecturile și comunele lor; - la creanțele rezultând din credite acordate de Instituțiile publice române (Creditul Județean, Creditul Comunal, Cassa de Depuneri și Consemnațiuni, Casa de Economii și Cecuri, Cooperative), Județelor Durostor și Caliacra și Comunelor depinzând de aceste două județe; - la creanțele fiscale de orice natură neplătite încă ale Statului Român în contra persoanelor rămânând în teritoriile transferate și ale resortisanților români de origină etnică bulgară părăsind România în virtutea Acordului pentru reglementarea schimbului de populație; - la cota-parte suportată de Statul Român din reducerea datoriilor, beneficiind de legea asupra conversiunii datoriilor agricole și urbane în vigoare în România; - la creanțele rezultând din legea asigurărilor sociale; - la creanțele scadente ale Statului, autorităților române, Instituțiunilor publice și de ordine publică reprezentând chirii, arenzi etc.; - la soldul eventual în favoarea României, rezultând din schimbul de populațiune prevăzut de art. III al Tratatului încheiat la Craiova, la 7 Sept. 1940 (și de Acordul Anex. la zisul articol).

În virtutea aceluiași Acord forfetar, Statul Bulgar renunță irevocabil la toate pretențiunile de ordin financiar în contra Statului Român, rezultând din Tratatul dela București din 28 Iulie (10 August) 1913 sau din Tratatul încheiat la Craiova, la 7 Septemvrie 1940, în deosebi:

Pretențiunile Statului Bulgar relative la imobilele sau la valoarea lor care au aparținut acestui Stat și trecute în virtutea Tratatului din 1913 Statului Român, și alienate de acesta din urmă persoanelor private; - la suprafețele de pământ proprietăți private, la valoarea lor și la contravaloarea folosinței lor, care au făcut obiectul răscumpărării dijmei, prin abandon Statului Român a unei treimi din aceste proprietăți private situate în teritoriul făcând obiectul transferului de teritoriu prevăzut de art. I al Tratatului; - relative la exercițiul și aplicarea legilor române pentru reforma agrară în acest teritoriu; - relative la toate îndemnizările pretinse individual de orice supus de origină etnică bulgară, locuind în zisul teritoriu dela 1913, prin faptul exercitării de către Statul Român a suveranității sale, a oricărui act de guvernământ, de autoritate sau de gestiune administrativă și în general din orice fapt sau abținere a autorităților române în acest teritoriu; - relative la totalitatea pensiilor plătite de Statul Bulgar resortisanților săi din acelaș teritoriu, deveniți cetățeni români în 1913; - la soldul eventual rezultând în favoarea Bulgariei din Acordul pentru schimbul de populații.

Toate chestiunile de ordin financiar și economic rezultând din Tratatul încheiat la Craiova, la 7 Septemvrie 1940, altele decât cele reglementate prin Acordul forfetar de mai sus, vor face obiectul unui Acord special de încheiat între cele două Guverne.

Făcut la Craiova, în dublu exemplar, la șapte Septemvrie 1940.

Pentru România:

AL. CRETZIANU.

HENRI GEORGES MEITANI.

Pentru Bulgaria:

S. POMENOV.

TH. PAPAZOFF.

Craiova, 7 Septemvrie 1940

Domnule Președinte,

Ați binevoit a-mi semnala importanța capitală ce o prezintă pentru navigațiune farurile dela Sabla și Caliacra, precum și radio-farul dela Caliacra, ale căror caracteristice, mi le-ați remis.

Confirmându-Vă primirea lor, am onoarea a Vă face cunoscut că Guvernul Bulgar se angajează a întreține aceste instalațiuni, precum și acelea de semnalizare ale portului Balcic și a veghea ca funcționarea lor să fie asigurată pe orice timp, pentru securitatea navigațiunii.

Vă rog să primiți, Domnule Președinte, încredințarea înaltei mele considerațiuni.

S. POMENOV.

Excelenței Sale

Domnului Alex. Cretzianu
Ministru Plenipotențiar, Președinte al Delegațiunii Române

În oraș.

Craiova, 7 Septemvrie 1940

NOTA
CUPRINZÂND CARACTERISTICILE FARURILOR DELA SABLA ȘI CALIACRA, PRECUM
ȘI ACELEA ALE RADIO-FARULUI DELA CALIACRA

Farul dela Sabla.

Coordonate geografice: 43° 32' 30'' N - 28° 38' 50'' E.

Descriere sumară: Turn octogonal, vopsit în dungi albe și roșii; înălțime 30,5 m.

Înălțimea focarului luminos: 36,0 m. deasupra nivelului mării.

Bătaie: 17 mile marine.

Caracteristici: 3 focuri albe într'o perioadă de 25 secunde, astfel grupate: 0,36'' foc + 2,77'' eclipsă + 0,36'' foc + 10,57'' eclipsă + 0,36'' foc + 10,58'' eclipsă.

Farul dela Capul Caliacra.

Coordonate geografice: 43° 21' 45'' N - 28° 30' 30'' E.

Descriere sumară: Turn rotund, vopsit alb, pe temelie albă; înălțime 7,9 m.

Înălțimea focarului luminos: 67,2 m. deasupra nivelului mării.

Bătaie: 21 mile marine.

Caracteristici: Foc alb cu perioada de 5 secunde, adică 0,7'', foc + 4,3'' eclipsă.

Radiofarul dela Capul Caliacra.

Coordonate geografice: 43° 21' 45'' N - 28° 30' 30'' E.

Tip Marconi W.B.1.

Putință în circuitul antenei: 200 w.

Unde: Întreținute-modulate.

Lungime de unde: 970 m.

Consum total: 500 w.

Antena: Bifilară, de 75 m. pe piloni metalici de 21 m. înălțime.

Sursa de energie: Uzină proprie, compusă din 2 grupuri electrice a 3,5 kw. și o baterie de acumulatori a 240 A/ore, 50 v., cu reîncărcare automată;

Caracteristica emisiunii (complet automată):

a) Pe timp frumos se emite litera Z (- - . . ș, repetată de 6 ori în 30'', apoi o pauză de 15''; această perioadă de 45'' se repetă de 6 ori în 4' 30'', apoi urmează o pauză de 15' 30''; ciclul întreg este de 20 minute; ciclurile urmează fără întrerupere;

b) Pe timp de ceață, pauza de 15' 30'' se suprimă, perioada de emisiune specificată la punctul a) de mai sus fiind repetată continuu.

Craiova, 7 Septemvrie 1940

Domnule Președinte,

Am onoarea a Vă comunica cele ce urmează:

În dorința sa de a păstra amintirea rolului glorios pe care armata română l-a avut în războiul ruso-turc din 1877-1878, care s'a încheiat cu eliberarea Bulgariei, Guvernul bulgar a hotărît să ia asupra sa întreținerea bisericii comemorative române dela Grivița. O pază specială va fi numită de Ministerul de Războiu, care va avea și grija de a organiza la 30 August a fiecărui an, în ziua bătăliei dela Grivița, celebrarea unui serviciu pentru odihna sufletelor Românilor morți pe câmpul de onoare.

Guvernul bulgar va acorda de asemeni toată atenția sa chestiunii celorlalte monumente ce comemorează participarea armatei române la războiul din 1877-1878.

Primiți vă rog, Domnule Președinte, asigurarea înaltei mele considerațiuni.

S. POMENOV.

Excelenței Sale

Domnului Alexandru Cretzianu,
Ministru Plenipotențiar, Președintele Delegațiunii Române

În oraș.

Craiova, 7 Septemvrie 1940

Domnule Președinte,

Am onoarea a Vă comunica cele ce urmează:

Ținând seamă de dorința Guvernului Român, Guvernul Bulgar este hotărît să acorde înlesniri deosebite persoanelor ce călătoresc în automobile de turism pe șoseaua Turtucaia (Toutrakan) - Silistra, în privința trecerii și a formalităților vamale.

Comisiunea mixtă, prevăzută la articolul VI al Tratatului încheiat la Craiova între România și Bulgaria, va fi însărcinată cu elaborarea unui regulament cu privire la înlesnirile de mai sus, precum și la durata lor.

Vă rog să primiți, Domnule Președinte, încredințarea înaltei mele considerațiuni.

S. POMENOV.

Excelenței Sale

Domnului Alexandru Cretzianu
Ministru Plenipotențiar, Președinte al Delegațiunii Române

În oraș.

Acest document poate avea modificări ulterioare. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

;
se încarcă...