Parlamentul României

Legea nr. 394/1943 pentru accelerarea judecatilor in materie civila si comerciala

Modificări (1), Referințe (1), Reviste (1), Doctrine (1)

Text publicat în M.Of. al României.

În vigoare de la 15 septembrie 1943 până la 29 februarie 1948, fiind abrogat prin Lege 18/1948 și înlocuit de Codul de Procedură Civilă 1865;

Acest document poate avea modificări ulterioare. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Cumpără forma actualizată

sau autentifică-te

  •  

"ANTONESCU MARESAL AL ROMANIEI SI CONDUCATORUL STATULUI"

Asupra raportului d-lui ministru secretar de Stat la Departamentul Justitiei, cu ~Nr. 82553~ din 21 Iunie 1943,

In baza dispozitiunilor decretelor-legi ~Nr. 3052~ din 5 Septemvrie si ~Nr. 3072~ din 7 Septemvriei 1940,

Am decretat si decretam:

CAPITOLUL 1 Cuprinsul cererii de chemare in judecata

Art. 1. -

Cererea de chemare in judecata va cuprinde:

a) Numele, pronumele, domiciliul sau resedinta partilor;

b) Calitatea juridica in care figureaza partile in proces, atunci cand nu figureaza in numele lor propriu;

c) Obiectul cererii si valoarea lui, dupa aprecierea reclamantului, atunci cand este susceptibil de evaluare.

Pentru identificarea imobilelor se va arata strada si numarul, etajul, apartamentul, iar in lipsa vecinatatile, comuna si judetul in care se afla imobilul sau cand este inscris in cartea funciara, numarul de carte funciara, numarul topografic si eventual schita de plan;

d) Aratarea motivelor de fapt si de drept pe care se intemeiaza cererea;

e) Aratarea probelor pe care se sprijina fiecare capat de cerere.

Cand proba consista in acte, se vor alatura la cerere atatea copii certificate de reclamant pentru conformitate cu originalul, cati pariti sunt, mai mult cate o copie de pe fiecare act pentru instanta.

Se va putea depune dintr-un act numai partea referitoare la proces, ramanand ca instanta sa ordone, in caz de necesitate, infatisarea actului in intregime.

Daca actele sunt scrise in limba straina sau cu litere vechi, se vor depune traduceri sau transcrieri cu litere latine, certificate pentru conformitate de parte.

Cand reclamantul voeste a-si dovedi actiunea sau vreunul din capetele cererii sale prin interogatoriul sau juramantul paritului va cere in acest scop infatisarea in persoana a acestuia.

Cand se va invoca dovada cu martori se va arata numele pronumele si adresa martorilor.

f) Semnatura.

Art. 2. -

Partea care are interes sa stabileasca in justitie existenta sau neexistenta unui drept, poate intenta actiune in constatare.

Actiunea in constatare nu este admisibila daca partea poate cere realizarea dreptului care face obiectul actiunii.

Art. 3. -

Cererea de chemare in judecata se va face in atatea exemplare cati pariti sunt, mai mult un exemplar pentru instanta.

Cand cererea se face printr-un mandatar sau reprezentant legal, se va depune copie de pe mandat sau de pe actul doveditor al calitatii de reprezentant legal.

In ce priveste persoanele juridice, aceasta cerinta se socoteste indeplinita prin indicarea Monitorului Oficial, in care este publicata imputernicirea reprezentantilor lor.

Daca mai multi pariti au un singur reprezentant sau un procurator comun sau daca paritul are mai multe calitati juridice, se va comunica o singura copie de pe actiune si de pe acte.

In aceste cazuri se va emite o singura citatie.

In ce priveste mandatul dat avocatilor pentru reprezentarea in justitie, se aplica dispozitiunile din legea pentru organizarea Corpului de avocati.

CAPITOLUL 2 Intampinarea

Art. 4. -

Presedintele, indata ce primeste cererea de chemare in judecata si dupa ce constata plata taxelor de timbru si a impozitului proportional, prevazut de lege, va fixa termen de infatisare, conform dispozitiunilor de mai jos si se va cita partile inaintea instantei in sedinta publica. Presedintele va putea stabili si ora destinata pentru judecarea procesului.

El va ordona in acelasi timp sa se comunice paritului odata cu citatia, un exemplar de pe actiune, impreuna cu copii de pe acte, cu invitatia scrisa de a depune la dosar o intampinare cu cel putin 10 zile inainte de termenul fixat pentru judecata, afara de afacerile urgente, cand acest termen se poate reduce de presedinte pana la 5 zile.

Intampinarea se va face in atatea exemplare si in atatea randuri de copii de pe acte, cati reclamanti sunt, mai mult un exemplar semnat de parit sau de mandatar si un rand de copii de pe acte pentru instanta.

Odata cu fixarea termenului, presedintele va dispune, daca s-a cerut prin actiune, citarea paritului la interogator sau juramant, sub rezerva discutiunii la termen.

Termenul se va fixa astfel ca de la data primirii citatiei, paritul sa aiba cel putin 30 zile pentru depunerea intampinarii sau in afacerile urgente, cel putin 10 zile.

Daca paritul locuieste in strainatate, presedintele va fixa un termen mai indelungat, dupa caz.

Art. 5. -

Daca mai multi reclamanti au un singur reprezentant sau un procurator comun, sau un reclamant figureaza in mai multe calitati juridice, se va depune la dosar o singura intampinare si un singur rand de copii de pe acte.

In aceste cazuri se va emite o singura citatie pentru toti acestia.

Art. 6. -

Intampinarea paritului va cuprinde:

a) Exceptiile procedurale ce opune actiunii reclamantului;

b) Raspunsul sau la toate punctele de fapt si de drept ale actiunii;

c) Mijloacele si probele cu care se apara in contra fiecarui capat din actiune.

Cand va invoca dovada cu martori, se va arata numele, pronumele si adresa martorilor.

Art. 7. -

Cand sunt mai multi pariti, ei pot raspunde, fie separat prin cate-o intampinare, fie colectiv, cu totii sau o parte din ei, printr-o intampinare comuna.

Intampinarea unuia sau unora din pariti, profita si celorlalti, in masura interesului comun.

Art. 8. -

Cererea reconventionala, chemarea in garantie sau orice alta cererea care are de scop introducerea unui tert in proces, trebue sa intruneasca cerintele art. 1 si 3.

Ele se vor depune la dosar odata cu intampinarea.

CAPITOLUL 3 Infatisari si dezbateri

Art. 9. -

La prima zi de infatisare, instanta va putea acorda reclamantului un termen pentru completarea sau modificarea actiunii, precum si a propune noi dovezi. In acest caz instanta dispune amanarea procesului si comunicarea actiunii modificate.

Actiunea nu se socoteste modificata si nu se va acorda termen, ci se va lua act de declaratiile orale facute in instanta:

a) Cand se rectifica erorile materiale in cuprinsul actiunii;

b) Cand reclamantul mareste sau micsoreaza catimea obiectului actiunii;

c) Cand cere contravaloarea obiectului pierdut sau pierit in cursul procesului;

d) Cand inlocuieste actiunea in constatare printr-o actiune pentru realizarea dreptului sau invers, daca actiunea pentru realizarea dreptului este admisibila.

In cazul in care reclamantul in actiunile introduse la judecatorii sau tribunale, mareste sau micsoreaza pretentiunile peste sau sub limita competentei instantei, paritul poate cere declinarea competentei.

Daca actiunea este retinuta de tribunal, acesta va judeca in prima si ultima instanta.

Reclamantul va putea cere un termen pentru a depune intampinare la cererea reconventionala si a propune dovezile in aparare.

Instanta va putea acorda paritului un termen pentru formularea si depunerea intampinarii, a cererii reconventionale, a cererii de chemare in garantie sau de introducerea unui tertiu in proces, precum si de a propune noi dovezi.

In cazurile de mai sus, intampinarea se va depune in termenele prevazute la art. 4.

Inaintea judecatoriilor de pace, paritul nu este obligat sa faca intampinarea scrisa. Inaintea judecatoriilor urbane, el este insa tinut sa propuna oral toate exceptiunile, dovezile si mijloacele sale de aparare la prima zi de infatisare. Mentiune despre aceasta se va face in procesul-verbal de sedinta.

Inaintea judecatoriei rurale, paritul ne are aceasta obligatiune.

Art. 10. -

Actiunea care nu cuprinde numele si pronumele reclamantului si ale paritului obiectul ei, precum si semnatura va fi declarata nula, fara a se mai putea da termen pentru completare.

Art. 11. -

Cererea reconventionala, chemarea in garantie si introducerea unui tertiu in proces, care nu se va fi facut inlauntru termenului aratat in art. 8 si 9, se vor judeca separat, afara de cazul cand amandoua partile consimt a se judeca impreuna.

Art. 12. -

Exceptiunile procesului, care nu vor fi fost propuse prin intampinare sau la termenul acordat, conform art. 9, nu vor mai putea fi ridicate in cursul procesului, afara de cele de ordine publica.

Probele care nu vor fi fost cerute in conditiunile art. 6 si 9, nu vor mai putea fi invocate in cursul instantei, afara de cazurile:

a) Cand proba ceruta este juramantul;

b) Cand necesitatea probei ar reiesi din dezbateri si partea nu o putea prevedea;

c) Cand administrarea probei nu provoaca amanarea procesului.

In cazul amanarii, partea este obligata, sub sanctiunea decaderii, sa depuna la dosar, cu cel putin 3 zile inainte de termenul fixat pentru judecata, copii de pe actele invocate, certificate pentru conformitate.

In cazul prevazut la alineatul b, partea adversa are dreptul la contra proba numai asupra acelui punct si cu conditia sa o invoce in aceeasi sedinta.

Art. 13. -

La prima zi de infatisare, partile vor propune, sub sanctiunea decaderii, toate exceptiunile de forma si de fond, ce au de ridicat in cauza.

Instanta va solutiona in prealabil aceste exceptiuni, precum si cele propuse in scris de partea lipsa.

Nu pot fi unite cu fondul decat exceptiunile a caror rezolvare necesita administrari de probe sau sunt strans legate de fondul procesului.

Se vor rezolva de asemenea in prealabil, chestiunile de drept, care fac inutila in totul sau in parte administrarea de probe.

Probele vor fi cerute de parti inainte de inceperea dezbaterilor asupra fondului, sub sanctiunea decaderii.

Proba cu martori si expertiza, nu se pot incuviinta decat dupa ce instanta a examinat concludenta lor, cu exceptia cazurilor in care ar fi pericol ca ele sa se piarda prin intarziere.

Este socotita ca prima zi de infatisare, aceea in care partile, legal citate, pot pune concluziuni.

Art. 14. -

Partea care a depus la dosar un act scris in copie certificata, este datoare a avea asupra sa la sedinta, originalul actului sau a-l depune mai inainte in pastrarea grefei, sub sanctiunea de a nu tine seama de act.

Daca partea adversa nu poate face confruntarea copiei cu originalul prezentat in sedinta, judecatorii vor putea acorda in termen scurt in acest scop, obligand pe cel care a produs actul sa-l depuna in original, in termen util, in pastrarea grefei.

Art. 15. -

Cand se constata exactitatea traducerii in limba romana sau a transcrierii cu litere latine, facuta conform art. 1, judecatorii, apreciind, vor putea ordona traducerea sau transcrierea actului de catre un traducator autorizat, dupa dispozitiunile regulamentului din 18 Octomvrie 1925.

Paritul va face aceasta cerere prin intampinare, iar reclamantul la primul termen de infatisare.

Art. 16. -

Cand s-a admis o cerere locala, expertiza sau proba cu martor, partea propunatoare este obligata ca, in termen de 5 zile de la admitere sa depuna taxa citatiilor, cum si suma fixata de instanta, pentru cheltuielile de cercetare, transportul sau despagubirea martorilor sau onorariul expertului.

Cand s-a incuviintat partilor probe potrivit dispozitiunilor art. 12, lit. b, termenul de mai sus poate fi prelungit de judecator pana la 10 zile.

Nesatisfacerea acestor obligatiuni atrage decaderea din proba incuviintata pentru acea instanta.

Decaderea din proba ca martori pentru lipsa de citare se acopere daca acestia se prezinta la termenul fixat pentru audierea lor, dovedindu-si identitatea cu acte.

Inlocuirea martorilor propusi prin actiune sau intampinare nu se va admite decat in caz de deces, disparitie sau motive bine intemeiate. In acest caz lista de martori se va depune, sub sanctiunea decaderii in termen de 5 zile de la admitere.

Contra proba cu martori va fi ceruta sub sanctiunea decaderii, in aceeasi sedinta in care s-a cerut si proba, daca ambele parti sunt prezente. Proba si contraproba vor fi administrate pe cat posibil concomitent.

Instanta, dupa imprejurari, va putea limita numarul martorilor propusi.

Cand instanta va admite expertiza ceruta de una din parti, va determina punctele asupra carora expertii au sa se pronunte. Contraexpertiza va putea fi ceruta cel mai tarziu la primul termen dupa depunerea raportului.

Instanta va incuviinta contraexpertiza cum si citarea expertului pentru explicatii numai daca cererea este bine justificata.

Art. 17. -

Expertul numit este dator, sub sanctiunea prevazuta de lege, sa-si depuna raportul cu cel putin 10 zile inainte de termenul fixat pentru judecata. In materii urgente, termenul poate fi micsorat de instanta.

El va fi dator sa se infatiseze spre a da explicatiuni ori de cate ori i se va cere de instanta, avand insa dreptul sa ceara despagubiri pentru aceasta infatisare. Instanta se va pronunta asupra acestei cereri printr-o incheiere definitiva si executorie, conform art. 51.

Art. 18. -

Partea impotriva careia s-a pronuntat decaderea din dreptul de a administra o proba, va putea totusi sa se apere, discutand in fapt si in drept temeinicia sustinerilor si si a probelor partii adverse.

Art. 19. -

Cand partea invedereaza ca adversarul ei detine un act probatoriu referitor la proces, instanta poate ordona infatisarea actului.

Cererea de infatisare nu poate fi respinsa daca actul este comun partilor in proces, daca insusi adversarul s-a referit in proces la acest act sau daca dupa el este obligat sa produca ori sa infatiseze actul.

Art. 20. -

Instanta poate respinge cererea de infatisare a actului in intregime, sau in parte in cazurile:

a) Cand continutul actului se refera la chestiuni strict personale;

b) Cand infatisarea actului ar viola datoria de a pastra secretul;

d) Cand infatisarea ar atrage urmarire penala impotriva unei parti sau unui tertiu, ori l-ar expune oprobiului public;

d) Cand se probeaza ca motive tot atat de intemeiate justifica refuzul de a infatisa actul.

Art. 21. -

Daca partea refuza a raspunde la interogator sau a presta juramantul ce i s-a deferit in dovedirea detinerii sau existentii actului daca reiese din probele administrate ca a ascuns actul sau l-a distrus sau daca, dupa ce se va fi dovedit detinerea actului, nu se conformeaza dispozitiei luate de instanta, de a infatisa acel act, instanta va putea considera ca dovedite afirmatiunile facute de partea care a cerut infatisarea cu privire la continutul acelui act.

Art. 22. -

Daca actul se gaseste in pastrarea unei autoritati publice, instanta va lua masuri, dupa cerere sau din oficiu, pentru aducerea actului, putand pronunta in contra sefului autoritatii, in caz de refuz, nejustificat, daune cominatorii.

Daca actul este in posesia unui tertiu, acesta va putea fi citat ca martor, punindu-i-se in vedere sa aduca inscrisul in instanta, sub sanctiunea de daune cominatorii. Tertiul este indreptatit sa refuze aducerea actului in cazurile prevazute de art. 20.

Art. 23. -

Infatisarea si aducerea actului se face pe cheltuiala partii care a cerut proba. In acest caz, instanta fixeaza suma de plata printr-o incheiere definitiva si executorie, conform art. 51.

Art. 24. -

Judecatorii sunt in drept sa puna intrebari partilor sub forma de interogator, spre a explica punctele nelamurite ale procesului.

Vor putea pune din oficiu in dezbaterea partilor orice chestiuni care duc la solutionarea procesului si ordona, in marginile dispozitiunilor legale pentru dovezi, toate masurile care pot lamuri judecata.

Art. 25. -

Instanta, cand va crede de cuviinta poate delega un judecator pentru administrarea probelor admise. In acest caz citarea partilor se va putea face si in camera de consiliu.

Presedintele sau judecatorul de pace va putea fixa in sedinta ziua si ora cand partile se vor prezenta in fata judecatorului delegat, dandu-le termenul in cunostinta, conform art. 50, care se aplica si in fata judecatorului delegat.

Cand administrarea probelor urmeaza a se face in alta localitate ea se va efectua prin comisie rogatorie la instante de grad egal sau chiar inferioare in grad, daca in acea localitate nu exista instanta de acelasi grad. Daca natura probei permite sau partile consimt, instanta care efectueaza proba, poate fi dispensata de citarea partilor.

Art. 26. -

Partea care domiciliaza in strainatate si care este reprezentata in proces printr-un mandatar, va putea fi interogata prin mandatar.

In acest caz, interogatoriul va fi comunicat in scris mandatarului, care va depune raspunsul partii prin procura speciala si autentica. Daca mandatarul este avocat, este suficient procura speciala si certificata de acesta.

Art. 27. -

Instanta poate incuviinta luarea interogatoriului la domiciliu, daca partea justifica impiedecarea de a se prezenta in fata instantei.

Art. 28. -

Daca niciuna din parti nu se prezinta la judecarea procesului, cauza va fi suspendata.

Cu toate acestea procesul se judeca daca reclamantul sau paritul au cerut in scris judecarea in lipsa.

Art. 29. -

Daca la orice termen fixat pentru judecata se prezinta numai una din parti, instanta dupa ce va examina toate lucrarile din dosar si va asculta concluziile orale ale partii prezente, se va pronunta pe baza probelor administrate, putand admite exceptiile, probele administrate si apararile chiar de fond ale partii absente, daca le va gasi intemeiate.

Art. 30. -

Pentru lipsa de aparare, instanta va putea acorda un singur termen.

Cand instanta refuza amanarea judecatii pentru acest motiv va amana, la cererea partii, pronuntarea in vederea depunerii de concluzii scrise.

Art. 31. -

Procesele in care procedura este indeplinita si care nu se pot judeca din cauza orelor inaintate, vor fi amanate, la cererea uneia din parti, la un termen scurt, pentru cand partile nu se vor mai cita. Aceste procese vor fi judecate cu precadere.

CAPITOLUL 4 Participarea tertilor la proces

Art. 32. -

Chemarea in garantie, indicarea autorului si interventia, vor trebui sa indeplineasca cerintele aratate la art. 1 si 3, sub sanctiunea prevazuta de art. 10.

Chemarea in garantie si indicarea autorului trebue sa fie formulate in conditiunile prevazute de art. 8 si 11 din aceasta lege.

Interventia principala poate fi facuta numai inaintea primei instante si inainte de inchiderea dezbaterilor.

Interventia accesorie poate fi facuta in tot cursul procesului si chiar inaintea instantei de recurs, intervenientul luand procesul in starea in care se gaseste in momentul interventiei.

Discutiunea admisibilitatii in principiu a acestor cereri se va face in sedinta in care a fost introduse si, in caz de admitere, se vor indeplini dispozitiunile art. 4.

Art. 33. -

Daca s-a incuviintat ca cererea de chemare in garantie sa fie judecata odata cu actiunea principala, cererea se va comunica chematului in garantie si acesta va depune intampinarea dupa normele prevazute de art. 4.

CAPITOLUL 5 Despre apel

Art. 34. -

Termenul de apel in contra sentintelor tribunalului este de 15 zile in materie contencioasa si gratioasa, civila si comerciala, chiar si in cazul cand prin legi sau dispozitiuni speciale se prevede altfel.

Termenul curge de la comunicare.

In contra cartilor de judecata termenul de apel este de 10 zile si curge pentru partile prezente la dezbateri din ziua pronuntarii, iar pentru cele lipsa din ziua comunicarii.

Comunicarea hotaririi facuta odata cu somatia de executare este valabila si pentru curgerea termenului de apel.

Daca o parte declara apel inainte de comunicarea hotaririi, nu mai este necesara comunicarea. Apelantul, insa va putea inauntrul termenului de apel aratat mai sus si socotit de la data introducerii apelului, sa declare un nou apel.

Art. 35. -

Cererea de apel va cuprinde:

a) Numele, pronumele, domiciliul sau resedinta apelantului si intimatului;

b) Aratarea hotaririi care se apeleaza;

c) Motivele de fapt si de drept pe care se intemeiaza apelul;

d) Mijloacele si probele pe care le invoca in sustinerea apelului;

e) Semnatura. Apelul semnat de o persoana fara calitate va putea fi ratificat inauntrul termenului de apel.

Cand proba consista in acte nearatate la prima instanta, apelantul se va conforma dispozitiunilor de la art. 1.

Art. 36. -

Cererea de apel se face in atatea exemplare cati intimati sunt, mai mult un exemplar semnat de apelant pentru instanta.

Apelul se depune la registratura instantei a carei hotarire se apeleaza, sub pedeapsa de nulitate.

Presedintele acestei instante, dupa redactarea hotaririi si expirarea termenului de apel pentru toate partile, inainteaza instantei de apel dosarul impreuna cu toate apelurile declarate care vor fi repartizate, toate, la aceeasi sectiune.

Art. 37. -

Presedintele instantei de apel, indata ce primeste dosarul, va fixa termen de infatisare conform dispozitiunilor art. 4 si va ordona citarea partilor.

In acelasi timp va dispune sa se comunice intimatului, odata cu citatia, un exemplar de pe cererea de apel, impreuna cu copiile de pe actele alaturate si care nu vor fi fost infatisate la prima instanta, cu invitatia scrisa de a depune la dosar intampinarea sa dupa normele prevazute la art. 4.

Daca mai multi intimati au un singur reprezentant sau un procurator comun, sau daca unul din ei are mai multe calitati juridice, se va comunica acestuia o singura copie de pe apel si de pe acte si se va emite o singura citatie.

Art. 38. -

Cand impotriva aceleiasi hotariri s-au introdus mai multe apeluri repartizate la sectiuni diferite, pe baza dovezii produse de cei interesati, sau la cererea presedintelui sectiunii mai intai sesizate, presedintele sectiunii sesizate ulterior, va dispune trimiterea apelului la sectiunea mai inainte sesizata.

In acest scop partea va face cerere in termen util. Daca la termen apelul este in stare de judecata, instanta poate respinge cererea de amanare in vederea conexarii, cand constata lipsa de interes sau cand celelalte apeluri au ramas in nelucrare.

Art. 39. -

Apelantul, care nu a indeplinit cerintele art. 35 va putea sa completeze sau sa modifice apelul sau cel mai tarziu in ajunul zilei de infatisare, sub sanctiunea nulitatii.

In acest caz intimatul va fi in drept sa ceara comunicarea si sa i se acorde un termen inauntrul caruia sa depuna in dosar intampinarea sa scrisa, spre a invoca exceptiunile, mijloacele si probele sale in aparare.

Instanta va aplica in acest caz fata de apelant dispozitiunile art. 51, afara de cazul cand apelantul justifica ca era silit sa faca apelul mai inainte de comunicarea hotaririi apelate.

Art. 40. -

Partile nu se vor putea servi inaintea instantei de apel de alte motive, mijloace sau probe decat acele invocate la prima instanta sau aratate in apel si intampinare afara de cazul prevazut la art. 13.

Art. 41. -

Dispozitiunile art. 5-7 si art. 14-31, se aplica in mod corespunzator si in instanta de apel.

Art. 42. -

Intimatul este in drept, chiar dupa expirarea termenului in care putea declara apel, sa adere la apelul principal facut de partea adversa printr-un apel propriu, care sa tinda la reformarea hotaririi primei instante.

Aderarea la apel se face prin intampinare sau la prima infatisare inaintea instantei de apel in formele prevazute pentru apel la articolele de mai sus.

Daca apelantul principal isi retrage apelul cel mai tarziu la prima zi de infatisare sau daca apelul sau este respins ca tardiv, inadmisibil sau pentru alte motive care nu implica cercetarea fondului, aderarea la apel este respinsa.

Aceasta dispozitie nu se aplica daca aderarea s-a facut inlauntrul termenului de apel.

CAPITOLUL 6 Despre recurs

Art. 43. -

Termenul de recurs impotriva cartilor de judecata este de 5 zile, in orice materie, chiar in cazul cand prin legi sau dispozitiuni speciale se prevad alte termene.

Termenul de recurs impotriva sentintelor tribunalului, cand recursul este de competenta Curtii de Apel, este de 15 zile de la comunicare.

Art. 44. -

Cartile de judecata vor fi supuse recursului la tribunal pentru exces de putere, incompetenta, violare de lege, emisiune esentiala si denaturare de acte.

Omisiunea poate sa consiste sau in nepronuntarea judecatorului asupra vreunui mijloc de aparare invocat de parte sau in neinvocarea de judecator a vreunui mijloc de aparare care reiesea din faptele cauzei.

Recursul nu este suspensiv de executare. Suspendarea executarii va putea fi acordata in conditiunile prevazute de legea pentru Inalta Curte de Casatie si Justitie.

Motivele recursului se vor arata, sub sanctiunea nulitatii, prin petitiunea de recurs sau printr-un memoriu separat ce se va depune la dosarul cauzei cu cel putin 5 zile inainte de prima zi de infatisare la care partile sunt legal citate. Memoriul va cuprinde o expunere sumara a motivelor de casare invocate.

Dispozitiunile de mai sus se aplica si cartilor de judecata pronuntata de judecatoriile de munca.

Termenul de recurs curge pentru partile prezente la dezbateri din ziua pronuntarii, iar pentru cele lipsa din ziua comunicarii.

Comunicarea hotaririi facute odata cu somatia de executare, este valabila si pentru curgerea termenului de recurs.

Daca tribunalul gaseste intemeiate motivele de recurs, invoca intreaga afacere pe care o judeca in prima sau ultima instanta dupa regulile competentei sale.

Recursul se declara, sub pedeapsa de nulitate, la grefa judecatoriei care a pronuntat hotarirea.

Declaratiunea de recurs se face in acelasi mod ca si cererea incepatoare de instanta.

Art. 45. -

Recursurile impotriva hotaririlor tribunalelor care sunt date in competenta Inaltei Curti de Casatie si ale Curtilor de Apel se introduc si se judeca dupa legea pentru Inalta Curte de Casatie si Justitie.

Comunicarea facuta odata cu somatia de executare este valabila si pentru curgerea termenului de recurs.

CAPITOLUL 7 Dispozitiuni comune

Art. 46. -

Cartile de judecata, sentintele, tribunalului si deciziile Curtilor de Apel se pronunta fara drept de opozitie.

Daca hotarirea pronuntata este supusa numai recursului si partea a fost in imposibilitate de a se prezenta la ziua judecatii, va avea deschisa calea contestatiei in termen de 10 zile din momentul incetarii impiedicarii, daca nu a declarat recurs.

Art. 47. -

Apelul nominal la inceputul sedintii se suprima. Partile pot cere instantei, la inceputul sedintei, amanarea proceselor care nu sunt in stare de judecata si cand aceste cereri nu dau loc la discutiuni. Aceasta amanare se poate face si de un singur judecator.

Art. 48. -

Prezenta partilor in instanta, in persoana sau prin mandatar, acopera orice vicii de procedura cu privire la cunoasterea termenului de infatisare, daca insa a fost respectat termenul acordat de lege pentru citare.

Partea prezenta in instanta nu poate refuza primirea actelor de procedura cand i se comunica in sedinta. In acest caz instanta poate acorda, la cerere, un termen pentru a lua cunostinta de acte.

Art. 49. -

Schimbarea domiciliului uneia din parti in cursul procesului trebue, sub sanctiunea neluarii ei in seama, sa fie notificata instantei prin petitie la dosar, iar partii adverse printr-o scrisoare recomandata, a carei recipisa de predare la posta se va depune la dosar deodata cu petitia prin care se notifica instantei schimbarea domiciliului.

Art. 50. -

Partea care a fost prezenta la infatisare in persoana sau prin procurator, investita sau nu cu dreptul de a cunoaste termenul, nu va mai fi citata in tot cursul instantei, fiind presupusa ca cunoaste termenele ulterioare, chiar daca ar lipsi.

Aceasta regula nu se aplica:

a) In cazul redeschiderii procesului dupa ce a fost suspendat sau amanat fara termen;

b) In cazul fixarii unui termen pentru chemarea la interogator sau prestarea juramantului.

Art. 51. -

Partea care in orice mod a ocazionat amanarea procesului, va fi obligata, la cererea partii adverse, sa-i plateasca o despagubire in raport cu dauna cauzata prin amanare.

Instanta se pronunta, dupa ce asculta partile, printr-o incheiere definitiva si executorie, care se aduce la indeplinire conform regulelor procedurale privitoare la urmarirea silita.

Aceasta despagubire nu se restitue in nici un caz, chiar daca partea care a obtinut-o pierde procesul.

Daca incheierea n-a fost executata in timpul procesului, partea interesata va putea cere ca despagubirea sa fie tinuta in seama in calculul condamnatiunii la pronuntarea hotaririi.

Art. 52. -

Amanarea procesului la cererea partilor de comun acord, nu se poate incuviinta mai mult de trei ori in cursul instantei.

Dupa trei amanari de comun acord, procesul, daca partile nu staruesc in judecata, va fi suspendat si nu va putea fi redeschis decat dupa plata a jumatate din taxele introductive de la prima instanta, iar, in cazul cand aceste taxe vor fi mai mici decat cele prevazute de legea timbrului, dupa plata taxelor din aceasta lege.

Instanta este obligata sa examineze si sa hotarasca daca o amanare pentru un motiv determinat, ceruta cu consimtamantul celeilalte parti, nu constitue o amanare de comun acord.

Este considerata ca atare orice cerere de amanare la care partea adversa se putea opune, fie in temeiul acestei legi, fie in temeiul altor legi sau dispozitiuni speciale.

In acest caz se va trece in incheierea din acea zi ca amanarea s-a incuviintat de comun acord.

Amanarile de comun acord sunt supuse taxelor prevazute de legea timbrului.

Art. 53. -

In cazul in care judecata s-a suspendat sau dosarul a fost scos de pe rol din cauza neprezentarii partilor, ea nu va putea fi redeschisa decat dupa plata taxelor prevazute de art. 6 si 9, lit. b, din legea timbrului, afara de cazul in care partile se gasesc in situatiunea prevazuta de art. 52, alin. 2.

Art. 54. -

Daca paritul recunoaste o parte din pretentiunile reclamantului, instanta, la cererea acestuia, va putea da o hotarire partiala in acest sens.

Art. 55. -

Hotaririle primei instante sunt executorii de drept:

a) In cazul prevazut de articolul precedent;

b) Pentru punerea sau ridicarea pecetiilor ori facerea inventarului;

c) Pentru reparatiuni grabnice;

d) Pentru plata salariilor;

e) Pentru despagubiri acordate in caz de accidente de munca;

f) Pentru rente, pensii sau ajutoare alimentare;

g) In materie de actiuni posesorii, numai in ce priveste posesiunea;

h) In orice alte cazuri in care legea prevede ca hotarirea este executorie.

Instanta poate acorda executia provizorie oridecateori va aprecia ca masura este necesara in raport cu temeinicia vadita a dreptului, cu starea de insolvabilitate a debitorului sau ca exista pericol vadit in intarziere. Creditorul va putea fi supus la dare de cautiune.

Cererea de executie provizorie se va putea formula si oral in instanta pana la inchiderea dezbaterilor.

Daca cererea a fost respinsa de prima instanta, ea poate fi repetata in cursul instantei de apel.

Art. 56. -

Cererea pentru suspendarea executiei provizorii ordonata de prima instanta se va putea face fie odata cu apelul, fie separat in tot cursul instantei de apel.

Cererea se va depune la prima instanta, sau la instanta de apel si i se va alatura in copie legalizata dispozitivul hotaririi.

Cererea de suspendare se va judeca de instanta de apel, care va cere de urgenta dosarul primei instante.

Suspendarea va putea fi acordata cu sau fara cautiune.

Suspendarea va putea fi acordata provizoriu pana la solutionarea cererii de suspendare, prin ordonanta prezidentiala, potrivit art. 67 din prezenta lege, chiar inainte de sosirea dosarului.

Art. 57. -

Judecatorii nu pot reduce cheltuielile de timbru, taxe, onorar de avocat, indemnizatia martorilor, precum si orice alte cheltuieli, pe care partea care a dobandit castig de cauza va dovedi ca le-a facut in proces.

Judecatorii au insa dreptul sa majoreze sau sa micsoreze onorariile avocatilor in raport cu cele prevazute in tablourile onorariilor minimale intocmite de Uniunea Avocatilor, aprobate de Ministerul Justitiei si publicate in Monitorul Oficial, oridecateori vor constata motivat ca sunt disproportionat de mici sau de mari, in raport cu valoarea procesului sau activitatea desfasurata de avocat.

Art. 58. -

Toate termenele prevazute in legea de fata se considera pe zile libere, adica nu se socoteste nici ziua cand s-a inceput, nici ziua cand se sfarseste termenul.

Art. 59. -

Contra martorului sau expertului care lipseste la prima citare, instanta va emite, mandat de aducere.

In afacerile urgente instanta poate dispune aducerea martorilor la primul termen cu mandat.

Contra expertului care a primit insarcinare, dar n-a depus raportul in termen, provocand amanarea, instanta va putea pronunta condamnarea la plata despagubirilor prevazute de art. 51 dupa procedura de la art. 61.

Daca dupa emiterea a doua mandate de aducere martorul nu se prezinta, instanta, apreciind imprejurarile, va putea proceda la judecata.

Instanta poate incuviinta ascultarea martorului la domiciliu, cand acesta este in imposibilitate fizica de a se prezenta in instanta.

Art. 60. -

Inmanarea si comunicarea actelor de procedura se vor face prin organele administrative, dupa competenta prevazuta in legile de organizare, prin Corpul de portarei sau prin posta.

Art. 61. -

Portareii si toti functionarii judecatoresti si administrativi insarcinati de lege cu indeplinirea sau comunicarea actelor procedurale, din a caror vina s-a ocazionat amanarea procesului, vor fi condamnati de instanta printr-o incheiere executorie la plata unei amenzi de 500-5.000 lei si la despagubirea partii prejudiciate.

Cel condamnat astfel are dreptul sa prezinte instantei o petitie motivata pentru scutirea sau reducerea amenzii sau despagubirii.

El va fi citat de urgenta, impreuna cu partea prejudiciata, careia i s-a acordat despagubirea, in Camera de consiliu si instanta, dupa ce va asculta explicatiile date, se va pronunta prin incheiere definitiva.

Citarea se va face prin grefa si este scutita de timbre si alte taxe.

Amenda se va executa potrivit codului de procedura fiscala, iar despagubirea acordata partii prejudiciate se urmareste conform art. 51.

Art. 62. -

Incompetenta dupa valoare, incompetenta sectiunilor civile pentru procesele comerciale si a celor comerciale pentru procesele civile, cu exceptia recursurilor la Inalta Curte de Casatie si Justitie, incompetenta dupa persoana si loc, nu sunt de ordine publica.

Aceasta incompetenta va fi propusa in conditiunile art. 111 bis din procedura civila.

Partea care gresit sau intentionat a introdus actiunea sau calea de atac la o instanta incompetenta in cazurile de mai sus, sau, ascunzind caracterul actiunii sau caiei de atac, a facut sa fie repartizata la o instanta sau sectiune incompetenta, nu va putea cere declinarea competentei.

Incompetenta dupa materie este de ordine publica, ea se poate ridica si inaintea Curtii de Casatie, in orice stare a procesului si chiar din oficiu.

Instanta incompetenta dupa materie va respinge actiunea sau calea de atac ca rau indreptata.

Art. 63. -

In cazul declinarii de competenta sau al reformarii unei hotariri pentru incompetenta, probele administrate in instanta incompetenta raman castigate cauzei si instanta competenta nu va dispune repetarea lor decat daca se invoca motive temeinice in acest scop.

CAPITOLUL 8 Dispozitiuni speciale

Art. 64. - Reviste (1), Doctrină (1)

Perimarea in conditiunile prevazute de art. 257 procedura civila, opereaza deplin drept. Dupa expirarea termenului de perimare, orice act de procedura ramane inoperant.

Perimarea se poate constata la cererea partii interesate sau din oficiu. Ea poate fi propusa si pe cale de exceptiune.

Perimarea opereaza si in procesele in care procedura se indeplineste din oficiu, daca nu s-a staruit in fixarea termenului de judecata.

Art. 65. -

Presedintele sau judecatorul de pace primind cererea sau constatand din oficiu perimarea, va dispune citarea de urgenta a partilor si va ordona grefei sa intocmeasca un referat scris asupra situatiei de fapt a tuturor actelor de procedura a pricinei a carei perimare se cere.

La ziua infatisarii, instanta, dupa ce va asculta partile, se va pronunta asupra cererii de perimare.

Hotarirea se pronunta numai cu drept de recurs. Termenul de recurs curge in toate cazurile de la pronuntare.

Art. 66. -

Daca creditorul a lasat sa treaca 6 luni de la data efectuarii oricarui act de executare, fara a fi urmat alte acte de urmarire, executarea se perima deplin drept si orice parte interesata poate cere desfiintarea ei.

In caz de suspendarea executarii, termenul de perimare curge de la incetarea suspendarii.

Daca se face o noua cerere de executare, ea va fi precedata de o noua somatie, la care nu mai trebue alaturat titlul care se executa.

Art. 67. - Referințe (1)

Judecatorul de pace, presedintele tribunalului, presedintele Curtii de Apel sau inlocuitorii lor vor putea sa ordone masuri provizorii, in cazuri grabnice, pentru pastrarea unui drept care s-ar pagubi prin intarziere, pentru evitarea unei pagube iminente si ireparabile, precum si pentru inlaturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul aducerii la indeplinire a unui titlu executoriu.

Ordonanta va fi data, dupa apreciere, cu citarea sau fara citarea partilor, la judecatori citarea partilor este obligatorie.

Ajutorul de judecator si supleantul nu pot pronunta o atare ordonanta.

Presedintele sau judecatorul de pace nu are caderea de a face asemenea incuviintari cand insasi instanta din care face parte n-ar fi competenta.

Ordonanta poate fi data chiar atunci cand exista proces asupra fondului dreptului.

Ordonanta are un caracter vremelnic si este executorie prin sine insasi. Presedintele sau judecatorul de pace va hotari daca executarea trebue sa fie precedata de somatie si daca este necesara trecerea vrunui termen.

Art. 68. -

Ordonanta este supusa apelului in termen de 5 zile de la pronuntare, daca s-a dat cu citarea partilor si de la comunicare, daca s-a dat fara citarea lor.

Ordonantele judecatorului de pace sunt supuse apelului sau recursului dupa cum fondul dreptului este de competenta sa in prima sau in prima si ultima instanta. Apelul si recursul se judeca de tribunal de urgenta.

Ordonantele presedintelui tribunalului sau Curtii de Apel, sunt supuse apelului la tribunalul sau la Curtea din care fac parte.

Executarea se poate suspenda pana la judecarea apelului, cu dare de cautiune.

Termenul de recurs va fi de 5 zile de la pronuntare pentru cei prezenti si de la comunicare pentru cei lipsa.

Apelul si recursul se judeca de urgenta in Camera de consiliu, cu citarea partilor.

Art. 69. -

Sumele realizate din urmarirea averii datornicului pe cale de vanzare mobiliara, poprire, urmarire de venituri, urmarire imobiliara, se vor distribui intre creditori de instanta care a efectuat urmarirea cu citarea partilor in Camera de consiliu, printr-o incheiere supusa apelului.

Procedura de distribuirea pretului, prevazuta la art. 451-454 din procedura civila si institutia judecatorului comisar, prevazuta la art. 578-583 din procedura civila, se desfiinteaza.

Art. 70. -

Ordonanta de adjudecare, data potrivit art. 558 din procedura civila, va cuprinde in rezumat, jurnalul de adjudecare definitiva, individualizarea imobilului adjudecat, numele fostului proprietar si al adjudecatarului si mentiunea platii pretului in intregime, a taxelor de portarei, timbru si inregistrare.

Art. 71. -

Cererea de despartenie este de competenta tribunalului ultimului domiciliu comun a sotilor.

Daca sotii nu au avut domiciliu comun, tribunalul competent este acela al domiciliului paritului, iar cand paritul nu are domiciliul in tara, este competent tribunalul domiciliului reclamantului.

Art. 72. -

Daca unul din soti voieste sa introduca actiune de despartenie dupa ce a primit copia de pe actiunea celuilalt sot, el este obligat, sub sanctiunea decaderii, sa introduca actiunea sa pana la incheierea dezbaterilor in prima actiune.

Actiunea se va introduce direct la sectiunea sesizata cu prima actiune, ca cerere reconventionala.

In cazul cand cauzele desparteniei s-au ivit dupa pronuntarea hotaririi si in timp ce judecata asupra primei actiuni este in apel, actiunea reconventionala va fi introdusa direct la sectiunea sesizata cu judecarea apelului.

Neintroducerea actiunii in termenele aratate in alineatele precedente, atrage decaderea din dreptul de a cere despartenia, afara de cazul cand prima actiune a celuilalt sot a fost respinsa si cauzele desparteniei s-au nascut ulterior.

Tribunalul poate pronunta despartenia in favoarea ambilor soti, chiar daca numai unul din ei a introdus actiune, cand din probele administrate rezulta culpa amandorura.

Cererile de pensie alimentara, in cazul cand despartenia este pendinte la tribunal, se va introduce la aceeasi sectiune.

Art. 73. -

Cererea de despartenie va cuprinde, pe langa cerintele de forma, prevazute pentru cererea de chemare in judecata, numele copiilor nascuti din casatorie sau care au conditiunea legala de copii legitimi ai sotilor sau recunoscuti.

La cerere se va alatura un extras de casatorie si cate un extras de nastere al copiilor.

Daca nu sunt copii se va face mentiune despre aceasta.

Art. 74. -

Presedintele tribunalului va putea lua, chiar inainte de prima zi de infatisare, masuri provizorii pe cale de ordonanta prezidentiala, cu privire la resedinta deosebita a sotilor, la incredintarea copiilor minori in timpul judecatii, precum si asupra cererii de alimente.

Aceste masuri se pot modifica sau revoca pe aceeasi cale.

Art. 75. -

In fata instantelor de fond, partile se vor prezenta in persoana, afara numai daca unul din soti executa o pedeapsa privativa de libertate, este pus sub interdictie sau domiciliaza in strainatate, cand se va putea prezenta prin mandatar special.

Paritul nu este tinut sa faca intampinare. El va putea cere probele sale direct in fata instantei.

Art. 76. -

Presedintele, primind actiunea, dispune citarea partilor inaintea sa, la ziua si ora ce va determina.

In ziua hotarita va da sotilor, daca se vor prezenta, consiliile ce va gasi cu cale spre a incerca impacarea.

Daca reclamantul lipseste la termenul fixat, procesul se suspenda.

Daca impacarea nu reuseste, sau daca paritul nu se prezinta si reclamantul starue in actiune, presedintele va fixa termen de judecata in sedinta publica. Acest termen nu va putea fi mai scurt de 30 de zile, sub sanctiune disciplinara.

In sedinta publica, actiunea se judeca dupa dreptul comun.

Art. 77. -

Daca la termenul fixat pentru judecata, se prezinta numai paritul, actiunea va fi respinsa ca nesustinuta.

Apelul reclamantului impotriva sentintei de respingere actiuni va fi de asemenea respins ca nesustinut daca la judecata se prezinta numai intimatul.

Apelul paritului se judeca si in lipsa acestuia, daca se prezinta numai reclamantul.

In materie de despartenie nu este admisa proba cu interogator si juramant.

Reclamantul se poate desista de la actiune in tot cursul procesului inaintea instantelor de fond, chiar daca paritul se opune. Recursul in materie de despartenie este suspensiv de executare.

Art. 78. -

Art. 216-233, 235-240, 243-245 inclusiv din Codul civil se abroga.

CAPITOLUL 9 Dispozitiuni finale si transitorii

Art. 79. -

Art. 27, 31, 33, 34, 39 si 49 din Legea pentru judecatoriile de ocoale in Vechiul Regat, Basarabia si Bucovina, art. 61, alin. III Legea asupra cambiei si biletului de ordin si art. 53, alin. III Legea asupra cecului, se modifica in sensul ca competenta acestor instante se ridica pana la valoarea de lei 50.000 inclusiv in prima si ultima instanta, capital fara procente reclamate, si pana la valoarea de 300.000 lei inclusiv in prima instanta, capital fara procente reclamate.

Art. 30 din legea pentru judecatoriile de ocoale se modifica in sensul ca in procesele intentate fie dupa dreptul comun, fie dupa legea proprietarilor, pentru executare, anulare sau rezilierea contractelor de inchiriere sau arendare, mobiliara ori imobiliara, precum si cele pentru izgonirea arendasului sau chiriasului, competenta lor se ridica in prima si ultima instanta pana la valoarea locativa de 50.000 lei inclusiv anual, in care intra incalzitul si orice prestatiune evaluata in bani, exceptand drept de apel la tribunal, cand valoarea anuala a contractului, in care intra incalzitul si orice prestatiune evaluata in bani, exceptindu-se darile, nu intrece suma de 300.000 lei.

In actiunea in care se pretinde vreo suma de bani, fie cu titlul de chirie, fie cu titlul de daune, derivand din contractele de inchiriere, competenta instantei este determinata de valoarea cererii, iar nu a contractului.

Art. 80. -

Articolul unic al Legii din 4 August 1921, privitor la competenta autoritatilor judecatoresti din Ardeal (Transilvania) se modifica in sensul ca competenta acestor instante se majoreaza astfel: sumele prevazute la cele 11 alineate ale articolului din suscitata lege, care reprezinta limitele de valoare privitoare la competenta, se vor socoti in viitor, inmultite cu 30, afara de suma aratata la art. 476, alin. 2 procedura civila, care se majoreaza la suma de 50.000 lei capital fara procente reclamate.

Art. 81. -

Se mentin in vigoare dispozitiunile speciale din Legea ~Nr. 224~ din 6 Aprilie 1943, pentru reglementarea raporturilor dintre proprietari si chirias.

Art. 82. -

In Vechiul Regat, Basarabia si Bucovina, sunt de competenta judecatoriilor tutelare al caror patrimoniu de administrat nu trece valoarea de 500.000 lei.

Art. 83. -

Procesele pendinte la tribunale care la promulgarea legii de fata, prin efectul dispozitiunilor ei ar deveni de competenta judecatoriilor, vor continua a fi judecate de tribunale in prima instanta.

Tutelele devenite de competenta judecatoriei vor fi de indata trimise judecatoriilor competente.

Art. 84. -

Legea de fata formeaza procedura de drept comun in materie civila si comerciala de natura contencioasa inaintea judecatoriilor, tribunalelor si Curtilor de Apel.

La judecatorii nu au, insa, aplicatiune dispozitiunile art. 1, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9 si 11.

Art. 85. -

Toate actele de procedura incuviintate si indeplinite inainte de punerea in aplicare a prezentei legi isi vor produce efectul lor. Acelea neindeplinite inca la aceasta data inaintea oricarei instante si in orice cauza, se vor indeplini dupa dispozitiile legii de fata.

Art. 86. -

Hotaririle pronuntate inainte de punerea in aplicare a legii de fata raman supuse cailor de atac si termenelor prevazute de lege sub care au fost pronuntate. Modul de calculare al termenelor ramane cel prevazut de acea lege.

Hotaririle pronuntate dupa punerea in aplicare a legii de fata raman supuse cailor de atac si termenelor prevazute de aceasta lege.

Art. 87. -

Recursurile in contra sentintelor definitive ale tribunalelor date in competenta curtilor de apel din Arad-Oradea, Brasov, Sibiu-Cluj, si Timisoara, prin legile de procedura, in vigoare in acele circumscriptii, vor continua a fi judecate de acele Curti, pana la unificarea completa a legilor de procedura cu privire la competenta si caile de atac.

Aceste recursuri vor fi cercetate si judecate in totul dupa normele procedurale prevazute in legea pentru Curtea de Casatie si Justitie.

Recursurile in contra cartilor de judecata in Transilvania si Banat se judeca dupa procedura de fata.

Art. 88. -

Procesele in curs de judecata, avand implinit termenul de perimare la data promulgarii legii de fata, nu vor putea fi perimate din oficiu sau pe cale de exceptiune inainte de trecerea a doua luni de la punerea in aplicare a acestei legi.

Art. 89. -

In actiunile si apelurile in curs de judecata, lista de martori se poate depune in conformitate cu legea pentru accelerarea judecatilor din 11 Iulie 1929.

Art. 90. -

Se mentin in vigoare dispozitiunile legii Nr. 609 din 1 Iulie 1941, pentru masuri exceptionale aplicabile in timpul cat armata se afla in stare de razboi, modificata prin legea Nr. 894 din 8 Decemvrie 1942.

Art. 91. -

De la data punerii in aplicare a legii de fata se abroga legea pentru accelerarea judecatilor din 11 Iulie 1929.

Deasemenea se abroga toate dispozitiile contrarii din procedurile in vigoare pe intreg teritoriul tarii. Raman insa in vigoare dispozitiile speciale de procedura, prevazute prin legi, pentru anumite materii. Aceste legi se completeaza cu dispozitiunile cuprinse in legea de fata, care nu sunt contrare legilor speciale.

Art. 92. -

Legea de fata intra in vigoare pe ziua de 15 Septemvrie 1943.

Dat in Bucuresti, la 22 Iunie 1943.

ANTONESCU
Maresal al Romaniei
si
Conducatorul Statului

Acest document poate avea modificări ulterioare. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

;
se încarcă...