Ministerul Justiției - MJ

Codul Penal din 1864

Modificări (1), Referințe (1), Reviste (3), Referințe în jurisprudență

Text publicat în M.Of. al României.

În vigoare de la 30 aprilie 1865 până la 17 martie 1936, fiind abrogat prin Codul Penal 1936 și înlocuit de Codul Penal 1864(r1);
Formă aplicabilă de la 30 aprilie 1865 până la 22 octombrie 1912, fiind înlocuită prin republicarea (r1) din Monitorul Oficial, Partea I din 22 octombrie 1912

Acest document poate avea modificări ulterioare. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Cumpără forma actualizată
sau autentifică-te
  •  

ALECSANDRU JOAN I.

Ca mila lui Dumnedeu și vointia naționale

Domnu Principateloru-Unite-Române.

LA TOȚI DE FAȚIĂ VIITORI SĂNĂTATE.

Vedendu raportulu Ministrului Nostru Secretaru de Statu la Departamentulu Justiției, Culteloru și Instrucțiunei publice, cu No. 50,640, prin care Ne supune la confirmare proiectulu de lege penale;

Vedendu încheerea Consiliului Ministriloru;

Ascultându opinia Consiliului Nostru de Statu;

În puterea Statutului de la 2/14 Iuliu;

Am sancționatu și sancționamu, promulgatu și promulgamu ce urmeză:

CODICE PENALE

DISPOSIȚIUNI PRELIMINARIE

Art. 1. - Reviste (1)

Infracțiunea ce se pedepsesce de lege cu pedepsele:

Munca silnică,

Reclusiunea,

Detențiunea, și

Degradațiunea civică, se numesce crimă.

Infracțiunea ce se pedepsesce de lege cu:

Inchisorea corecționale,

Interdicțiunea unora din drepturile politice, civile, ori de familiă, și amendă de la două-deci și șese lei în susu, se numesce delictu.

Infracțiunea pe care legea o pedepsesce cu:

Inchisorea polițienescă și cu

Amendă, se numesce contravențiune.

Art. 2. -

Nici o infracțiune nu se va pedepsi, dacă pedepsele nu voru fi fostu hotărîte înaintea sevîrșirei sale.

Infracțiunile sevîrșite în timpulu legiuirei celei vechi, se voru pedepsi după acea legiuire; eră cându pedepsele prevedute prin legea de față, voru fi mai ușore, se va aplica pedepsa cea mai ușoră.

Infracțiunile severșite sub codicele vechiu, dar neprevedute de codicele actuale, nu se mai pedepsescu.

Art. 3. -

Disposițiunile acestui codice, se aplică la înfracțiunile comise pe pămentulu României.

Art. 4. -

Vercare Român va severși, afară din pămentulu României, ver-o crimă împotriva altui Românu, sau împotriva unui strâinu, după întorcerea sa în țeră, se va urmări și judeca după acestu codice, dacă nu s'a urmăritu și nu s'a judecatu în loculu străinu.

Art. 5. -

Ver-care românu va severși, afară din pămentulu României, ver-o crimă în contra siguranței Statului, sau ver-o crimă de contra-facerea sigiliului Statului, a monetei naționale, avendu cursu, acte de creanțe de ale Statului, a bileteloru de bănci autorisate de lege, se va pute, în lipsă, urmări, judeca și pedepsi în România, după disposițiunile legiloru Române.

Acestă disposițiune se va aplica și strâiniloru cari ca autori sau complici a-i acelorași crime, se voru prinde în România, sau a câroru estradițiune s'ar obține de către guvernu.

Art. 6. -

Disposițiunile acestei legi se aplică și la militari, afară de casurile speciale prevedute de legea penale militariă.

CARTEA I DESPRE PEDEPSE ȘI EFECTELE LORU

TITLU I Despre natura pedepseloru

Art. 7. -

Pedepsele pentru crime sunt:

I. Munca silnică pentru tota vieța.

II. Munca silnică pe timpu mărginitu, de la cinci până la două-deci ani.

III. Reclusiunea într'o casă de muncă de la trei ani pînă la dece.

IV. Detențiunea de la trei ani pînă la dece.

V. Degradațiunea civică de la trei ani până la dece.

Art. 8. -

Pedepsele pentru delicte sunt:

I. Închisorea de la șese dile pînă la duoi ani.

II. Interdicțiunea, de la șese luni pînă la trei ani, a unora din drepturile politice, civile ori de familiă.

III. Amenda de la doue-deci și șese lei în susu.

Art. 9. -

Pedepsele pentru contravențiuni sunt:

I. Închisorea de la o di pînă la cinci dile.

II. Amenda de la cinci pînă la doue-deci și cinci lei.

TITLU II Despre aplicarea și esecutarea pedepseloru

§ I
Munca silnică

Art. 10. - Jurisprudență

Munca silnică se va face, sau în minele Statului, sau în stabilimente penitențiare.

Acei condemnați la asemenea pedepse, vor fi supuși la unu regime aspru.

Pînă la înființarea sistemei penitențiare, osîndiții la asemenea pedepsă, se voru întrebuiuța la lucrările cele mai aspre în întrul mineloru, sau și afară din mine, pentru lucrârile de utilitate publică.

Ei voru fi puși în fere.

Acei cari lucreză la mine, noptea se voru scote afară și se voru închide în temniță, avendu și fere de piciore.

Art. 11. -

Femeile condemnate la muncă silnică, se voru închide în deosebite stabilimente, tot-d'auna separate de bărbați și supuse la muncă, potrivitu cu vîrsta și cu secsulu loru.

Ele voru fi asemenea supuse la unu regime aspru.

Art. 12. -

Osîndiții sau osînditele la munca silnică pe vieță, se voru ține osebiți de acei osîndiți la munca silnică pe timpu mărginitu și se voru deosebi prin costumulu loru.

Art. 13. -

În timpulu pedepsei loru, acei osîndiți la munca silnică, voru fi incapabili d'a-și administra starea și a dispune de dînsa prin acte intre vii.

Ei voru fi puși sub curatelă, după formele admise pentru numirea curatoriloru, și nu li se va pute da, în timpulu duratei pedepsei loru, nici o parte din starea sau venitulu loru.

Averea osînditului i sa va da înapoi după încetarea osîndei, și curatorele îi va da socotela despre administrarea averei sale.

Osînda la munca silnică, atrage după sine degradațiunea civică pe timpulu osîndei.

Art. 14. - Jurisprudență

Osînda la munca silnică pe vieță, sau pe timpu mărginitu, nu se va pute pronunța în contra acelora cari, la pronunțarea-sentinței definitive, voru fi împlinitu alu șese-decelea anu, și în loculu acelei pedepse se voru osîndi la reclusiune pe același timpu pe care ar fi trebuitu a se osîndi la munca silnică.

§ II
Reclusiunea

Art. 15. -

Osînditulu la reclusiune se va închide într'o casă de muncă, destinată pentru acesta.

Va fi întrebuințatu la lucrâri determinate prin regulamentele acelei case de reclusiune.

Folosulu ce va resulta din productulu muncei sale, se va împărți între Statu și osînditu; eră din partea ce se cuvine osînditului, jumetate i se va da în cursulu osîndei, iar cea-l-altă jumetate se va pune de-o-parte, spre a forma pentru osînditu unu capitalu da reservă care i se va da la liberarea lui, conformu disposițiuniloru regulamentare ce se voru face întru acesta.

Ei voru fi puși în fere.

Art. 16. -

Se va aplica osîndițiloru la reclusiune disposițiunile art. 13.

În timpulu osîndei însă se va pute da osînditului o mică parte din veniturile sale, care se va fi determinatu prin hotărîrea judecătorescă, ca se 'i serve numai dreptu ajutoru la a sa viețuire, de va merita prin a sa conduită.

Art. 17. -

Regimele speciale alu caseloru de reclusiune, va fi în principiu basatu pe muncă obligătoriă.

Art. 18. -

Pînă la înființarea caseloru speciale de reclusiune, unu Regulamentu de administrațiune publică va determina locurile unde se vor ține provisoriu osîndiții la acestă pedepsă.

Art. 19. -

Femeile osîndite la reclusiune se voru închide într'o casă separată.

§ III
Detențiunea

Art. 20. -

Osîndiții la acestă pedepsă se voru închide într'una din monastirile ce se voru determina anume prin regulamente de administrațiune publică.

Ei voru fi liberi a comunica, atâtu cu personele din întru câtu și cu ori ce alte persone din afară, în timpulu și conformu regulamenteloru de polițiă întărite printr'unu decretu Domnescu.

Asemenea, osîndiții la detențiune nu voru purta costumulu de închisore, și'și voru pute procura prin propriile loru mijloce ori-ce îndulcire în locuință și nutrimentu compatibile cu regimele închisorii.

Ei nu vor fi supuși la nici unu feliu de muncă.

Art. 21. -

Femeile osîndite la detențiune se voru închide într'o monastire, separată de bărbați.

§ IV
Degradațiunea civică

Art. 22. -

Degradațiunea civică consiste:

I. În destituirea și escluderea condamnațiloru de la ori ce foncțiune și oficiu publicu.

II. În perderea dreptului de votu, alegere și eligibilitate, și în genere de tote drepturile civili și politice și de dreptulu de a purta vr'o decorațiune, sau vr'unu altu semnu ori titlu distinctivu de onore.

III. În necapacitatea de a fi numitu juratu sau espertu, de a fi întrebuințatu ca marturu în acte și de a depune mărturii în judecată, de câtu pentru a da nisce simple aretâri.

IV. În necapacitatea de a face parte din vre unu consiliu de familiă, de a fi tutore, curatore, subrogatu-tutore sau consiliaru judecătorescu de câtu numai alu copiiloru șei și atunci după chibzuirea familiei.

V. În perderea dreptului de a purta arme, de a servi în armata română, de a ține scolă, sau de a fi impiegatu în vr'unulu din stabilimentele de instucțiune ca profesore, institutore, învețătoru, repetitoru sau preveghiatoru.

Art. 23. -

Degradațiunea civică, cându va fi pronunțată ca pedepsă principale, va pute fi însoțită și de o închisore corecționale a câria durată, defiptă prin otărîrea de condamnațiune, nu va pute trece peste doui ani.

Cându culpabilulu va fi străinu, sau unu Românu, care 'și a perdutu dreptulu seu de naționalitate, pedepsa închisorei va trebui neaperatu a fi pronunțată.

§ V
Închisorea

Art. 24. -

Osînditulu la închisore va fi închisu într'o casă de corecțiune.

Elu va fi întrebuințată la lucru pe câtă se va pute, potrivitu cu a sa meseriă și după a sa alegere.

Folosulu ce va produce lucrulu fie-cârui arestatu se va întrebuința, parte pentru cheltuelile casei de închisore, parte spre a-i procura ore care îndulcire și parte spre a forma pentru densulu unu capitalu de reservă, care să i se dea la a sa liberare, conformu regulamenteloru speciali.

Art. 25. - Reviste (1)

Regimele închisorii corecționali va fi mai blându de câtu alu celoru-l-alte închisori; se va pute însă agrava pentru cei cu rele purtâri, conformu regulamenteloru disciplinarie, cari vor pute prescrie chiaru punerea în fere, numai pentru causă de securitate sau de disciplină.

Art. 26. -

Pe câtu putința va sta, se voru deosebi osîndiții, după categoria infracțiuniloru loru.

Femeile voru fi separate de bărbați și se voru întrebuința la lucru potrivitu secsului loru.

§ VI
Interdicțiunea corecționale

Art. 27. - Reviste (1)

La întemplârile prevedute de lege, judecătoriele voru pute pronunța interdicțiunea unui sau mai multoru din drepturile aretate la art. 22.

§ VII
Amende

Art. 28. -

Amenda se pronunță, sau singură, sau însoțită de altă pedepsă.

La casu de nesolvabilitate a condemnatului, amenda se va înlocui cu închisorea.

Durata închisorii se va determina de judecătoriă, socotindu-se dreptul dece lei de amendă o di de închisore; durata însă a închisorei nu va pute fi, în asemenea casu mai mare de unu anu.

§ VIII
Închisore polițiănescă

Art. 29. -

Acei osîndiți la închisore polițiănescă, se voru închide în vre una din casele de arestu ce voru fi întocmite într'adinsu pentru acesta.

Nu voru pute fi întrebuințați la lucru, fâră voia loru nici în închisore, nici afară din închisore.

Regimele va fi forte blându și la nici un casu nu se va pute agrava prin punerea fereloru.

Femeile voru fi separate de bărbați.

§ IX
Amendă polițiănescă

Art. 30. -

Amenda se pronunță, sau singură, sau însoțită cu închisore polițiănescă:

La casu de nesolvabilitate a condemnatului, amenda se va înlocui cu închisorea, a câria durată se va determina de judecătoria, socotindu-se dreptu dece lei amendă o di de închisore.

Art. 31. -

Condemnații la muncă silnică, reclusiune, închisore corecționale, precumu și închisore polițiănescă, voru fi liberi a comunica cu părinții, copiii, soțiulu, precumu și cu cele-l-alte rude de mai aprope; acesta însă, numai conformându-se întru totu condițiuniloru prescrise de regulamentele speciali ale fie-câria închisori.

Art. 32. -

Durata pedepseloru se va socoti, dacă condamnatulu nu va fi făcutu apelu sau recursu, din diua sentinței sau a otărîrei, fâră a se împedica acesta de apelulu sau recursulu ministerului publicu, și ori care ar fi resultatulu acestui apelu sau recursu.

Asemenea se va urma și în casulu cându pedepsa se va reduce de instanța mai înaltă, după apelulu sau recursulu condemnatului.

Art. 33. -

Cându durata pedepseloru este otărîtă pe dile, luni sau ani, diua se socotesce de doue-deci și patru ore, luna de trei-deci dile și anulu de trei sute șese-deci și cinci dile.

Diua din care începe pedepsa, și diua în care înceteză, se voru ține în sema osînditului ca dile depline.

Art. 34. -

Tote otărîrile ce voru pronunția pedepsa la munca silnică pe totă vieța, sau pe timpu mărginitu, la reclusiune, la detențiune, la degradațiune civică, se vor publica în estractu, se voru afige în orașulu unde se va fi pronunțiatu otărîrea, în comuna locului unde s'a comisu crima, la loculu unde se va esecuta pedepsa și la loculu domiciliului condemnatului.

Art. 35. -

Pedepsa pecuniară, adică amenda, nu va pute fi esecutată asupra moscenirei condemnatului, de câtu în casulu cându hotărîrea de condemnațiune va fi devenită nerevocabile înaintea morții sale.

Art. 36. -

Condemnatulu afară de restituțiune, când va ave locu, va pute fi asemenea osînditu și la alte desdaunâri câtre partea civile, dacă acesta o va cere.

În acestu casu, suma desdaunârii se va determina de judecătoru, dacă nu este determinată chiaru de lege.

Judecătorii nu voru pute, chiaru prin consimțirea disei pârții, să încuviințeze întrebuințarea desdaunârii sau a restituțiunii, pentru ori care altu sfîrșitu, chiaru cându ar fi vorba de vre o operă de utilitate publică.

Art. 37. -

Judecătorii voru pute ordona să se confisce:

I. Lucrurile produse prin crimă, delictu sau contravențiune.

II. Lncrurile cari au servitu, sau cari au fostu destinate spre a comite vre o infracțiune, dacă aceste lucruri vor fi ale autorului infracțiunii, sau ale vre-u-nui complice.

III. Scrierile, imaginele sau figurele cari ar presenta elementele unei acțiuni condemnabile: pentru acesta se va ordona în același timpu și destrucțiunea tutoru esemplareloru ce se voru fi găsitu, precumu și a plancheteloru, formateloru sau tipareloru cari vor fi destinate spre a le reproduce.

Confiscarea sau destrucțiunea voru fi parțiali, la casu când numai unele pasage, sau unele pârți din planchete, formaturi sau tiparuri voru fi contrarie legii.

IV. Tote lucrurile făcute sau menținute în contra regulamenteloru polițiănesci.

Acestea, la casu de a fi vetemătore sănetâții publice, se voru distrui în totalu sau în parte.

TITLU III Despre tentativă

Art. 38. -

Tentativa de crimă, adică, ori ce începutu de esecuțiune a crimei chiar, de se va fi curmatu din împregiurâri cu totulu neatîrnate de voința autorului ei, se va pedepsi cu o pedepsă de o treptă mai josu de cîtu aceea ce s'ar fi cuvenitu de s'ar fi esecutatu crima.

Crima severșită dar neisbutită, se va pedepsi cu minimulu pedepsei ce s'ar fi cuvenitu de s'ar fi esecutatu crima.

Art. 39. -

Tentativa de vre unu delictu, precum și delictulu chiaru neisbutitu, se voru pedepsi numai la întîmplârile prevedute prin vre o disposițiune speciale a legii.

TITLU IV Despre concursulu mai multoru infracțiuni și despre recidivă

Art. 40. -

Cându inculpatulu se va fi datu în judecată pentru mai multe crime sau delicte, se va aplica numai osînda cea mai grea, dacă acele crime sau delicte voru fi de deosebite naturi și supuse la osebite pedepse; iar de voru fi de aceeași natură și supuse la aceleși pedepse, judecata va hotărî maximulu pedepsei.

Art. 41. - Reviste (1)

Ori care, osînditu fiindu, printr'o hotărîre nerevocabile, la o pedepsă criminale, dacă, după împlinirea pedepsei, va fi comisu o a doua crimă, se va condemna la o pedepsă cu unu gradu mai mare de câtu aceea ce hotărasce legea pentru crima ce a severșitu.

Art. 42. - Reviste (1)

Acela care, fiindu osinditu mai 'nainte pentru crimă, după îndeplinirea pedepsei va severși vre-unu delictu care va merita pedepsa corecționale, se va osîndi la maximulu pedepsei prescrise de legi pentru acelu delictu, și acea pedepsă pote a se și îndoi, când osînda prescrisă pentru delictulu severșitu ar fi chiaru acelu maximu.

Art. 43. - Reviste (1)

Acei cari voru fi fostu osîndiți pentru pricini corecționali la închisore mai multu de șese luni la întîmplare de recidivă de delictu, se voru supune la maximulu pedepsei prescrise de lege pentru acelu delictu, și acea pedepsă pote a se îndoui cându osînda prescrisă pentru delictulu severșitu va fi chiaru acelu maximu.

Art. 44. -

Acela care, fugindu din munca ocnei, sau dintr'o casă de închisore criminale sau corecționale, sau în timpulu câtu sufere una, din aceste pedepse, va comite o a doua crimă sau delictu, se va pedepsi după chipulu următoru:

I. Dacă pedepsa ce legea hotăresce pentru a doua faptă este mai grea de câtu cea d'ânteiu, atunci se va aplica maximulu pedepsei hotărîte de lege pentru cea din urmă făptă.

II. Dacă pedepsa faptei a doua este mai ușoră de câtu cea d'ânteiu, atunci inculpatalu își va împlini pedepsa, cea d'ânteiu fâră altu adausu.

Însă, cându, scădendu-se timpulu ce mai remâne pînă la împlinirea pedepsei ânteiu din timpulu ce legea hotăresce pentru pedepsa a doua, va remâne unu prisosu de timpu, atunci condemnatulu, după ce va eși din cea d'ânteiu închisore, va împlini și acestu restu în cea de a doua închisore.

Art. 45. -

Nu se socotesce în stare de recidivă acela care, osînditu fiindu pentru unu delictu, a severșitu la urmă o crimă.

Art. 46. -

Agravarea pedepsei de recidivă nu se va pronunța dacă au trecutu dece ani din momentulu de cându condemnatulu și-a terminatu pedepsa celei din urmă crime sau delictu.

TITLU V Despre complicitate

Art. 47. -

Sunt agenți provocatori acei cari, prin daruri, promisiuni, amenințâri, abusu de autoritate sau de putere, uneltiri culpabili, voru fi provocatu la acestă infracțiune sau voru fi datu instrucțiuni spre a o comite.

Acești agenți se pedepsescu întocmai ca autorii.

Art. 48. -

Complicele se va pedepsi cu unu gradu mai josu de câtu autorele principale, însa după natura crimei privite ca comisă de elu, iar nu după natura sau agravarea ce pote lua crima sau delictulu în reportu cu autorele principale din circonstanțe personali ale acestuia, sau din circonstanțe survenite în cursulu esecuțiunei crimei sau delictului, fâră scirea complicelui.

Art. 49. -

Cându pedepsa autorelui principale va fi închisorea corecționale, pedepsa complicelui va fi minimulu acestei pedepse.

Art. 50. -

Voru fi pedepsiți ca complici ai unei fapte calificate crimă sau delictu:

I. Acei cari voru fi procuratu arme, instrumente, sau ori ce alte mijloce, cari au servitu la comiterea faptei, sciindu câ o să servesca la acestă comitere.

II. Acei cari, cu bună sciință, voru fi ajutatu sau voru fi asistatu pe autorulu sau pe autorii acțiunii, în faptele cari au pregătit'o, sau au înlesnit'o, sau în acele cari au severșit'o, fâră, prejudițiulu pedepseloru cari sunt prevedute pentru autorii de comploturi sau de provocațiune în contra sicuranței interiori sau esteriori a Statului, chiar în casulu cându crima, ce avea în vedere conspiratorii sau provocatorii, nu se va fi esecutatu.

Art. 51. -

Complicele se va pedepsi întocmai ca și autorele principale, cându cooperațiunea lui a fostu astfelu în câtu fâră ca delictulu nu s'aru fi comisu.

Art. 52. -

Acei cari, cunoscendu culpabilea purtare a făcătoriloru de rele în unelitire de tâlhârii sau de silnicii în contra sicuranței Statului, a liniscii obscesci, a personeloru sau a proprietâțiloru, sunt deprinși a le da mai totu d'auna găzduire, locu de scăpare ori de întîlnire, se voru pedepsi ca complici a-i aceloru făcetori de rele.

Art. 53. -

Acei cari, cu bună sciință, voru fi ascunsu în totu sau în parte lucrurile sau banii ce provinu din furtu, sau din severșirea veri-cârii alte crime sau delictu sunt tăinuitori iar nu complici.

Tăinuitori sunt acei cari, cu sciințiă, voru cumpera, voru primi în scâmbu sau daru, voru lua ca să neguțătorescă, se desființeze ori să preface, oru voru priimi dreptu plată sau zălogu, lucrurile sau bani proveniți din vre-o crimă sau delictu. Jurisprudență

Rudele de susu și de josu, bărbatulu și muerea, frații și surorile, nu se socotescu tăinuitori.

Art. 54. -

Tăinuitorii se voru pedepsi cu închisore corcționale.

Art. 55. -

Tăinuitorii de lucruri molipsite, se voru pedepsi cu maximulu pedepsei corecționali de mai susu.

Art. 56. -

Acei cari mai'nainte sau în timpulu severșirei crimei sau a delictului, aru fi avut înțelegere ca se ascundă lucrurile ce voru proveni din infracțiune, se vor pedepsi ca complici.

TITLU IV Despre causele cari aperă de pedepsă, sau micșoreză pedepsa

Art. 57. -

Nu se socotesce nici crimă nici delictu faptulu severșitu în stare de smintire și în ori care altă stare de perderea usului rațiunii sale prin cause independinți de voința sa.

Art. 58. -

Nu este nici crimă nici delictu cându fapta va fi severșită din causă de legitimă aperare.

Aperarea este legitimă cându este necesariă spre a respinge unu atacu materiale, actuale și injustu, în contra personei sale sau a altuia.

Se socotesce ca legitimă aperare și casulu cându agentele sub imperiulu turburării, temerii sau terorii, a trecutu peste marginile aperărei.

Art. 59. -

Nici o crimă sau delictu nu pote fi scusatu, nici pedepsa nu se va pute micșora de câtu în casurile și în circonstanțele acelea în cari legea declară fapta scusabile sau permite de a aplica o pedepsă mai puțin rigurosă.

Art. 60. -

Afară de causele de scuse, anume prevedute de lege, mai sunt și alte cause de micșorarea pedepsei, lăsate cu totulu la aprețiarea juriului, sau a judecătorului corecționale, cari se numescu circonstanțe atenuanti.

Cându juriulu va declara că esistu în favorea acusatului recunoscutu culpabile, circonstanțe atenuanti, pedepsele ce pronunțiă legea în contra unoru asemenea acusați, se voru modifica după cum urmeză:

Dacă pedepsa ce pronunțiă legea este munca silnică pe vieță, curtea va aplica pedepsa muncei silnice pe timpu mărginitu, sau reclusiunea.

Dacă pedepsa este aceea a munci silnice pe timpu mărginitu, curtea va aplica pedepsa reclusiunii sau maximulu închisorei.

Dacă pedepsa va fi aceea a reclusiunii, detențiunii sau a degradațiunii civice, curtea va aplica închisorea corecționale, fâră a o pute reduce la mai puțin de unu anu.

Curtea va pute încă aplica și o amendă de la cinci sute pînă la una miiă cinci sute lei.

În casulu cându legea pronunță maximulu unei pedepse criminali, curtea va aplica minimulu aceleiași pedepse sau chiaru pedepsa ce vine cu unu gradu mai josu.

Dacă legea pronunță pedepsa închisorei sau acea a amendei, și dacă tribunalile corecțiunali voru constata circonstanțe atenuanți, ele sunt autorisate, chiar în casu de recidivă, a reduce pedepsa închisorii pînă la minimulu de șese dile și chiaru mai josu; precum asemenea și pedepsa amendei pînă la minimulu de lei douedeci și șese și chiaru mai josu. Tribunalile potu să substitue în asemenea casu, închisorei amenda, fâră însă să se potă coborî în nici unu casu mai josu de simplă polițiă.

Art. 61. -

Infracțiunea comisă de unu copilu mai micu de optu ani deplini, nu se pedepsesce. i.nd.aco

Art. 62. -

Crimele sau delictele comise de unu minore, ce are vîrsta de la optu ani deplini pînă la cincispre-dece ani deplini, nu se voru pedepsi, dacă se va decide de judecată câ acusatulu a lucratu fâră pricepere; dar după împregiurâri se va încredința părințiloru sei, spre a ave o îngrijire mai de aprope, sau se va pune într'o monastire ce într'adinsu se va determina pentru corecțiunea unoru asemenea copii, unde se va ține într'unu timpu de ani determinați prin hotărîrea judecâței, fâră însă ca acești ani să potă covîrși vîrsta de doue-deci ani a culpabilului.

Art. 63. -

Cându se va decide câ acusatulu a lucratu cu pricepere sau de va fi în etate de la cinci-spră-dece ani deplini pînă la doue-deci ani deplini, pedepsele se voru pronunția după chipulu următor:

Dacă a sa infracțiune va merita pedepsa de muncă silnică pe vieță sau pe timpu mărginitu, se va condemna de la trei pînă la cinci-spre-dece ani la închisore.

În cele alte casuri, judecătorulu este autorisatu a aplica pedepsa închisorei pe unu timpu egale celu puțin cu a treia parte, sau celu multu cu jumetatea timpului pentru care ar fi pututu fi condemnatu la una din pedepsele privitore la acele casuri.

Art. 64. -

În tote casurile prevedute în articolulu precedente, pedepsa închisorii se va esecuta, sau într'unu stabilimentu anume destinatu pentru acesta, sau într'o parte separată a casei de închisore corecționale.

Art. 65. -

Cei mai mic în vârstă de doue-deci ani deplini, cari nu voru ave complici de față mai mari de acestă vîrstă, și cari voru fi acusați de crime, se voru judica de câtre judicătoriile corecționali, iar nu de curtea juraților.

Judecătoriele corecționali însă, se voru conforma articoleloru 62, 63 și 64.

CARTEA II DESPRE CRIME ȘI DELICTE ÎN SPECIE ȘI DESPRE PEDEPSELE LORU

TITLU I Crime de înaltă trădare

CAPU I Crime în contra sicuranței esteriori a Statului

Art. 66. -

Ver-ce Românu va fi purtatu arme în contra țerei, se va pedepsi cu munca silnică pe totă vieța.

Art. 67. -

Ver-ce Românu va fi uneltitu machinațiuni sau se va fi pusu în înțelegere cu guberne străine, sau cu agenții loru, spre a provoca resbelu în contra patriei sale, spre a înlesni și a aduce ocupațiune străină, spre a resturua cu ori-ce mijlocu gubernulu țerei, se va pedepsi cu munca silnică pe totă vieța.

Dacă însă resbelulu, ocupațiunea sau resturuarea nu se va fi urmatu, se va pedepsi cu reclusiunea.

Art. 68. -

Asemenea voru fi pedepsiți cu munca silnică pe vieță acei cari în timpulu unui resbelu în contra țerei.

I. Voru fi predatu cu trădare inimicului orașe, porturi, locuri întărite, sau ori-ce alte posturi de aperare.

II. Voru fi predatu, totu cu trădare, case publice, arsenaluri, magazine sau deposite de arme, munițiuni sau alte obiecte de resbelu, sau ori-ce felu de bastimente ale țerei.

III. Voru fi procuratu inimicului ajutore de soldați, omeni, boi, provisiuni de hrană, arme sau munițiuni de resbelu, sau voru fi îndemnatu pe soldații armatei Române a trece la inimicu.

IV. Voru fi comunicatu inimicului planurile de operațiuni militare, sau planurile locuriloru, sau posturiloru întărite.

V. Voru fi servitu inimicului de spioni sau călăuzi, sau voru fi ajutatu și ascunsu pe spionii inimicului.

VI. Voru fi ațîțatu revoltă în trupele de aperare ale țerei.

Art. 69. -

Dacă corespondența cu supușii unei puteri străine, n'a avutu de obiectu una din crimele enunțiate în articolele precedenți, dar a avutu cu tote astea resultatulu de a da inimicului instrucțiuni vetemătore situațiunii militare sau politice a României, acei cari au întreținutu aceste corespondențe, voru fi pedepsiți cu detențiune, fâră a fi scutiți de pedepse mai grele, în casu cându aceste instrucțiuni aru fi urmarea unei împreună înțelegeri ce ar constitui unu faptu de spionagiu.

Art. 70. -

Va fi supusu muncei silnice pe vieță ori-ce foncționaru publicu, ori-ce agente alu gubernului, sau ori-ce altă personă care, însărcinată sau încunosciințată oficiale, sau din causa situațiunii în cari se află, de secretulu unei negoțiațiuni, sau unei espedițiuni, va trăda acelu secretu agențiloru unei puteri străine sau inimicului.

Art. 71. -

Va fi asemenea supusu muncei silnice pe vieță, ori-ce foncționaru publicu, ori ce agente care, însărcinatu din causa foncțiunei sale, cu păstrarea planuriloru de fortificațiune, de arsenaluri, porturi sau rade, ar da aceste planuri, sau unulu din planuri, inimicului sau agențiloru inimicului. Pedepsa va fi detențiunea, cându planurile se voru da agențiloru unei puteri străine neutre sau aliate.

Art. 72. -

Ori-ce altă personă care reușind, prin corupțiune, fraude sau violență, a sustrage disele planuri, le ar da inimicului, sau agențiloru unei puteri streine, voru fi pedepsiți cu munca silnică pe timpu mărginitu.

Dacă disele planuri se găsescu, fără să se fi întrebuințatu mijlocele aretate, în mânele personei ce le a datu, pedeapsa va fi reclusiunea.

Art. 73. - Jurisprudență

Se va pedepsi cu reclusiunea acela care cu bună sciință, sfărâmă, falsifică sau ascunde documente, sau acte cari stabilescu nisce drepturi ale Statului Românu în reportu cu unu gubernu străinu.

Art. 74. -

Ori-cine prin acțiuni ostili, neaprobate de gubernu, va espune Statulu la o declarațiune de resbelu, va fi pedepsitu cu detențiunea, și dacă dintr'acesta resbelulu s'a și făcutu, pedeapsa va fi reclusiunea.

Art. 75. -

Ori-cine, prin acte neaprobate de gubernu, va espune pe Români la represalie, se va pedepsi cu detențiunea.

CAPU II Crime și delicte în contra siguranței interiori a statului

SECȚIUNEA I Despre atentate și comploturi în contra personei Domnului
și a familiei sale

Art. 76. -

Ori-ce atentatu în contra vieței Domnului sau în contra personei sale, se va pedepsi cu munca silnică pe totă vieța.

Art. 77. -

Ori-ce ofensă, comisă în publicu, în contra personei Domnului sau a Domnei, sau a fiiloru loru se va pedepsi cu închisorea de la unu anu pînă la doui ani.

Art. 78. -

Atentatulu ce ar ave de scopu de a surpa, prin mijloce resvertitore și redicare de poporu, forma gubernului, sau de a ațîța pe locuitori de a se scula în contra autoritâții Domnului, se va pedepsi cu reclusiunea.

Art. 79. -

Complotulu ce aru ave de scopu vre una din crimele menționate la art. 76 și 78, dacă a fostu urmatu de unu actu severșitu sau începutu spre a pregăti esecutarea aceloru crime, se va pedepsi cu detențiunea; iar dacă complotulu n'a fostu urmatu de nici unu actu severșitu sau începutu spre a prepara esecutarea ver-unia din acele crime, pedepsa va fi aceea a închisorei.

Complotulu este atunci cându, prin sfătuire se va fi luatu întrega hotărîre și se va fi făcutu punerea la cale între două sau mai multe persone spre a ajunge la severșirea vre uneia din acele doue crime prevedute la art. 76 și 78.

Art. 80. -

Cându unu individu va lua singură hotărîrea de a comite crima prevedută, la art. 76 și 78, și va comite sau va începe a face elu singuru și fâră ajutorulu nimenui vre unu actu prin care pregătesce esecutarea crimei, se va pedepsi cu detențiunea.

SECȚIUNEA II Crime și delicte în contra liniștei Statului prin resbelu civile,
prin nelegale întrebuințare a forței armate,
prin devastațiuni și jefuiri publice

Art. 81. -

Atentatulu, care va ave de scopu a ațîța resbelulu civile, înarmându, sau redicându pe locuitori a se înarma unu în contra altora ori a severși omoruri și jefuiri într'unulu sau mai multe orașe sau sate, se va pedepsi cu munca silnică, pe totă vieța.

Complotulu uneltitu spre acestu sfîrșitu, se va pedepsi cu pedepsele hotărîte la art. 79. conformu deosebiriloru ce se facu într'acelu articolu.

Art. 82. -

Se vor pedepsi cu munca silnică pe totă vieța acei care fâră ordine sau autorisare din partea autoritâții legali, vor fi redicatu sau vor fi făcutu a se redica trupe armate, și le voru fi datu sau le voru fi înlesnitu dare de arme ori munițiuni; aseminea se voru pedepsi și acei cari voru fi îngajatu sau înrolatu, sau voru fi făcutu a se îngaja sau înrola soldați.

Art. 83. -

Se voru pedepsi cu munca silnică pe timpu mărginitu:

a) Acei cari fâră cădere sau fâră causă iertată de lege, voru fi luatu comanda unui corpu de oștire, unui postu, unui portu, sau unui orașu, a unui sau mai multoru bastimente de resbelu, a unei cetâți sau locu întăritu.

b) Acei cari, în contra ordinii gubernului, vor mai ține vre o comandă militară.

c) Comandanții care vor ține adunată oștirea loru în contra ordiniloru ce li se va fi datu de a o libera sau a o desființa.

Art. 84. -

Ori ce personă, care, putendu dispune de forță publică, va fi cerutu, sau va fi ordinatu mișcarea acestei forțe, sau întrebuințarea ei în contra unei înrolâri sau redicâri de omeni pentru oștirea întocmită de lege, se va pedepsi cu reclusiunea.

Dacă aseminea ordine, va fi avutu efectu culpabilile se va pedepsi cu munca silnică pe vieță.

Art. 85. -

Ori ce personă va fi incendiatu sau destruitu prin esplosiunea unei mine, edeficie, magasine, arsenaluri, corâbii sau alte proprietâți ale Statului, se va pedepsi cu munca silnică pe timpu mărginitu.

Art. 86. -

Se va pedepsi cu munca silnică pe vieță acela care, ori ca să răpescă banii publici, ori ca să jefuescă orașe sau sate, magasine, arsenaluri de ale Statului, case publice, forterețe, posturi, porturi, corâbii sau bastimente ale Statului, ori în fine ca să atace sau ca să resiste în contra puterii publice care se va afla în gona severșitoriloru unoru aseminea crime, se va fi pusu în capulu unoru cete armate, sau va fi esercitatu într'însele vre o funcțiune ori comandă ore-care.

Se voru supune la munca silnică pe vieță și acei cari voru fi directatu, voru fi redicatu sau voru fi făcutu a se redica acele cete, sau cari le voru fi datu, ori le voru fi înlesnitu, cu bună sciință și voință, arme, munițiuni și unelte de crime, sau cari le voru fi trimisu mijloce de viețuire, sau cari, în ori ce altu chipu, voru fi avutu înțelegere culpabile cu directorii sau comandanți aceloru cete.

Art. 87. -

Dacă vre una sau mai multe din crimele menționate în articlele 76, 78, 81, se voru fi severșitu sau încercatu d'a se severși de câtre vre o cetă, se voru pedepsi cu munca silnică pe totă vieța, fâră osebire, toți aceia cari voru face parte din cetă, și se voru fi prinsu la loculu resvestitorei întîlniri.

Acela care fâră a se prinde la loculu resvertitorei întîlniri, va fi fostu directorele resvertirei, ori va fi avutu în cetă vre o comandă, se va pedepsi iarăși cu munca silnică pe totă vieța.

Art. 88. -

Afară de casulu în care reuninea sedițiosă ar fi avutu de obiectu sau de resultatu una sau mai multe din crimele enunțiate în art. 76, 78 și 81, individii ce facu parte din bandele de cari s'a vorbitu mai susu fâră să eserciteze într'însele vre o comandă sau funcțiune, și cari s'ar prinde pe locu, se voru pedepsi cu reclusiunea.

Art. 89. -

Acei cari cunoscendu scopulu și caracterulu numiteloru cete, și fâră a fi siluiți, le voru fi găsduitu, ori le voru fi datu locu de ascundere sau de întîlnire, se voru pedepsi cu reclusiunea.

Art. 90. -

Întrunindu-se adunâri sau cete turburătore liniscei obscesci, dacă, după trei somațiuni ce li se voru face de câtre autoritâțile competinți, nu se voru resipi și va mijloci lucrarea puterei armate, câți voru fi complici la dînsele și se voru prinde acolo pe locu, se voru pedepsi cu închisore de la șese luni pînă la doui ani, iar căpeteniele loru se voru pedepsi cu închisore de la doui ani pînă la patru ani.

Înse acei din complici sau din căpetenii, care voru fi cu arme, se voru pedepsi cu reclusiunea.

Art. 91. -

Se socotescu arme ori ce unelte sau machine sau instrumente înțepătore, tăiătore sau sdrobitore, precumu: puscă, pistolu, lance, suliță, cosă, toporu, bardă, cuțitu, ciomagu și alte asemine.

Cuțitele de buzunaru, forfecele și bastonele nu voru fi considerate ca arme de catu atunci cându se voru fi întrebuințatu a lovi, a răni sau a omori.

Art. 92. -

Voru fi aperați de pedepsele pronunțiate în contra autoriloru de comploturi sau de alte crime în contra sicuranței interiori sau esteriori a Statului, acei culpabili cari, înaintea severșirei sau a tentativei acestoru comploturi sau crime și mai înainte de ori ce urmărire, voru fi datu, ei cei d'înteiu, gubernului sau autoritâțiloru administrative, ori poliției judiciare, cunoscințe despre aceste comploturi sau crime, și despre autorii și complicii loru, sau cari, chiaru după ce s'a începutu urmâririle sau descoperirea culpabililoru, voru fi înlesnitu arestatea aceloru autori sau complici.

TITLU II Crime și delicte în contra constituțiunii

CAPU I Crime și delicte în contra esercițiului drepturilor politice

Art. 93. -

Atentatulu, alu cârui spu este de a resipi cu violență adunarea legiuitoriă ce se află în esercițiulu legale alu mandatului ei, de a o sili să ia, sau să nu ia o otărîre, de a isgoni cu violență pe unulu sau pe mai mulți din membrii sei, se va pedepsi cu munca silnică pe timpu mărginitu.

Art. 94. -

Acela care prin violențiă, va impedica pe unu membru alu corpului legiuitoru de a merge la adunare sau de a vota, se va pedepsi cu reclusiunea.

Art. 95. -

Cându se împedică prin atrupămentu, violență sau amenințâri unulu sau mai mulți cetățeni de a'și esercita drepturile loru civice, fie-care din culpabili va fi pedepsit cu închisore de șese luni celu puțin, și cu interdicțiunea dreptului de a vota și de a fi eligibile în timpu de cinci ani celu puținu și de dece ani celu multu.

Art. 96. -

Dacă acestă crimă s'a comisu în urmarea unui planu concertatu ca să fie esecutatu, fie în totă țera, fie într'unulu sau mai multe județe, fie într'una sau mai multe plâși, pedepsa va fi detențiunea.

Art. 97. -

Se va pedepsi cu închisore de la unu anu în susu:

I. Acela care fiindu însârcinatu de a aduna bileturi de votare, a adăugitu sau a micșoratu, cu rea credință, numerulu loru legitimu.

II. Acela care falsifică sau scâmbă unu biletu de votare, sau înscrie pe bileturile personeloru cari nu sciu carte alte nume de câtu acelea cari i s'a dictatu.

III. Acela care, fiindu însărcinatu cu ținerea procesului verbale alu unei operațiuni electorali, a înscrisu într'însulu alte nume de câtu acelea care i s'au dictatu.

În tote aceste casuri, judecătorulu va pronunția și interdicțiunea pe timpu mărginitu.

Art. 98. -

Ori cine va cumpâra sau va vinde unu votu într'o alegere, se va pedepsi cu închisore de trei luni pînă la unu anu, și va pute fi osînditu și la interdicțiune pe timpu mărginitu.

CAPU II Atentatu în contra libertâții

Art. 99. - Jurisprudență

Cându vre unu funcționaru publicu, unu agente sau unu însărcinatu alu gubernulul va fi ordinatu sau va fi fâcutu vre actu arbitrariu, prin care să se atace libertatea idividuale a unuia sau mai multoru cetățiani, sau constituțiunea țerei, se va pedepsi cu închisore de la șese luni pînă la doui ani și cu interdicțiune pe timpu mărginitu.

Ca tote acestea, cându se va dovedi câ elu a săverșitu asemine faptă după ordinea supertoriloru sei, în pricini ce privescu la atribuțiunile acestora, și pentru cari elu era datoru să le dea supunere în ordinea ierarchiei, va fi aperatu de pedepsă, care, în asemine casu, se va aplica numai superioriloru ce voru fi datu aseminea ordine.

Art. 100. -

Despăgubirea pentru pagubele cercate în urmarea fapteloru pomenite în art. 99, se va hotări conformu cu personele, cu împrejurârile și cu vetemarea ce va fi suferitu siluitulu, fâră înse a pute fi nici o dată și pentru ori cine măcaru, acea despăgubire mai puținu de doue-deci și cinci lei pe di, pentru fie care personă și pentru fie care di de arestare nelegale și arbitrară.

Art. 101. -

Dacă fapta arbitrariă sau atentătore drepturiloru cetățenesci, se va fi severșitu prin plăsmuită sub-scriere a vre unui Ministru sau a altui foncționaru publicu, plastografii, precum și cei ce, cu bună sciință, se voru fi servit cu acea plastografiă, se voru pedepsi cu munca silnică pe timpu mărginitu.

Art. 102. -

Funcționarii publici, însărcinați cu poliția administrativă sau judecătorescă, cari au refusatu, sau cari au negrijitu de a da ascultare unei reclamațiuni legali, țintindu a constata detențiunile nelegali și arbitrarie, fie în închisorile destinate pentru paza deținuțiloru, fie chiaru în ori ce altu locu, și cari nu voru justifica că au denunțată acesta autoritâții superiori, se voru pedepsi cu degradațiunea civică, și voru fi respundetori de pagube și interese cari se vor regula după cumu se arată în art. 100.

Art. 103. -

Directorii, superiorii sau custodii închisoriloru, sau ai ori cârii alte case de arestu, cari voru fi priimitu unu arestatu fâră mandatu sau actu judecătorescu, sau fâră ordinea provisoriă a autoritâțiloru competinți, acei care'lu voru ținea închisu, sau vor refusa de a-lu întățișa oficiârului de polițiă sau aceluia ce aduce ordinile sale, fâră a justifica că opunerea lui provine din ordinea procurorului sau judecătorului, acei cari vor refusa de a înfățișa registrele loru oficiârului de polițiă, se vor pedepsi ca culpabili de închidere arbitrariă, cu închidere de la o lună pînă la unu anu și cu amenda de la o sută pînă la trei sute lei.

Art. 104. -

Se voru pedepsi cu degradațiunea civică ori ce oficiar alu poliției judecătoresci, ori ce procuroru, sub-stitutu sau judecătoru care va fi provocatu datu, sau sub semnatu o sentință, o ordonanță sau unu mandatu de urmărire personale, sau de acusațiune a vre unui Ministru sau a vre unui membru alu Senatului alu Adunârei legislative, sau alu Consiliului de Statu sau alu Curții de compturi, sau alu curții de Casațiune, fâră autorisațiunile și formele prescrise de legi, sau care, afară de delictu flagrante, voru fi datu sau subsemnatu, fâră acele autorisațiuni și formalitâți, mandatulu de a prinde sau de a aresta pe vre unulu sau mai mulți Ministri, sau pe unulu sau mai mulți Membri ai Senatului, ai Adunârei legiuitore, ai curții de Casațiune, ai Consiliului de Statu, sau ai curții de Compturi.

Art. 105. -

Aseminea se voru pedepsi cu degradațiune civică, procurorii, sub-stituții, judecătorii sau oficiârii publici, cari voru fi arestatu sau voru fi făcutu a se aresta unu individu în alte localitâți de câtu cele determinate prin legi sau regulamente, sau cari vor fi trimisu înaintea judecâții curții juraților pe unu cetățian fâră de a fi pusu mai 'nainte în acusațiune conformu legei.

Art. 106. -

Ori ce concertare de mesuri contrarie legiloru, făcută sau prin adunare de individe sau de corpuri depositare de ver-o parte a autoritâții publice, sau prin deputațiune, ori corespondințe între dinșii, va fi pedepsită cu închisore de doue luni celu puținu și de șese luni celu multu, contra ori cârui culpabile, care va pute încă să fie condamnatu la interdicțiune pe timpu marginitu.

Art. 107. -

Dacă prin unulu din mijlocele esprese mai susu s'au concertatu mesuri contra esecutârei legiloru, sau contra ordiniloru gubernului, pedepsa va fi maximulu închisorei corecționali.

Dacă aceste concertare s'a făcutu între autoritâțile civili și corpurile militarie sau șefii loru, acei cari vor fi autori sau provocatori, voru fi pedepsiți cu detențiune; cei alți culpabili voru fi pedepsiți cu macsimulu închisorei corecționali.

CAPU III Pentru călcare de atribuțiuni din partea autoritâțiloru
administrative și judecătoresci

Art. 108. -

Se voru pedepsi cu degradațiunea civică:

I. Judecătorii, procurorii și substituții loru, oficiârii de polițiă, cari se voru fi amestecatu în esercițiulu drepturiloru puterii legiuitore, sau prin reglemente cari cuprindu disposițiuni legiuitore, sau poprindu, ori suspendendu esecutarea unei sau mai multoru legi, sau deliberându asupra punctului de a sci dacă legile trebuescu a fi publicate sau esecutate.

II. Judecâtorii, procurorii și substituții loru, oficiârii poliții judecătoresci cari voru fi trecutu peste competența loru, poprindu esecutarea ordiniloru emanate de la administrațiuni, sau după ce au permisu sau au ordonatu de a se chiăma în judecată administratorii pentru fapte relative la esercițiulu funcțiunei loru voru stărui în esecutarea acteloru loru, de și de câtre autoritâțile competenți li s'a notificatu anularea aceloru acte sau esistența unui conftictu.

Art. 109. -

Se voru pedepsi cu amendă de la una sută pînă la una miă cinci sute lei, judecătorii cari, peste atribuțiunile loru, se voru fi amestecatu în materii date de legi autoritâții administrative.

Cu aceeași pedepsă se voru pedepsi și membrii Ministeriului publicu, cari voru fi luatu conclusiuni sau voru fi cerutu a se face asemenea procederi.

Art. 110. -

Prefecții, sub-prefecții și alți funcționari administrativi, cari se voru fi amestecatu în esercițiulu drepturiloru puterii legiuitore, după cumu se prevede la art. 108, § I, sau cari voru fi datu ordini ilegali a se opri esecutarea decisiuniloru judecătorieloru sau Curțiloru se voru pedepsi ca degradațiune civică.

Art. 111. -

Aceeași funcționari administrativi se voru pedepsi cu amendă de la una sută pînă la una miiă cinci sute lei cându, peste atribuțiunele loru se voru amesteca în materii date de legi autoritâții judecătoresci, și cându, după reclamațiunea uneia sau amendororu pârțiloru interesate, voru fi decisu o afacere înainte ca autoritatea superiore să se fi pronunțatu asupra casului.

TITLU VIII Crime și delicte în contra intereselor publice

CAPU I Despre plăsmuiri si falsificări

SECȚIUNEA I Plăsmuire de monetă

Art. 112. -

Cine va contra-face, ori va falsifica monetele de auru sau de argintu din acelea ce au cursu în România, se va pedepsi cu munca silnică pe timpu mărginitu; iar pentru monetele de aramă, se va pedepsi cu reclusiunea.

Art. 113. -

Acela care va participa la contra-facerea unei asemenea monete, ori o va întroduce în țeră, sau o va pune în circulațiune, se va pedepsi ca plasmuitorulu de monetă falsificată.

Art. 114. -

Cine, socotindu de bună și adeverată o monetă falsificată ce 'i va fi cădutu în mână, o va pune în circulațiune, nu se va pedepsi, iar după ce o va cunosce că este falsă și nu va înceta a o întrebuința, se va osîndi să plătescă dreptu amendă, îndoitu suma ce va fi pusu în circulațiune.

Art. 115. -

Care se va dovedi rădendu, tăindu sau subțiindu moneta, prin ori-ce meșteșugu, se va pedepsi cu amendă de la doue sute pînă la cinci miie lei și cu închisore de la trei luni pînă la doui ani.

Art. 116. -

Voru fi aperați de osîndele hotărîte pentru plasmuitorii despre cari se vorbesce în articolele 112 și 113, acei culpabili, cari, înaintea săverșirei sau a punerei în lucrare a aceloru crime, și înainte de a se începe ori ce urmărire, voru fi descoperitu autoritâțiloru competenți acele crimi, precumu și pe autorii sau pe complicii loru.

Asemenea voru fi aperați de pedepse, și acei culpabili cari, chiaru după începerea urmăririloru, voru fi înlesnitu arestarea autoriloru sau a compliciloru loru.

SECȚIUNEA II Plăsmuiri de sigilie ale Statului sau ale altoru autoritâți,
de bileturi de bancă, de efecte publice și altele

Art. 117. -

Se voru pedepsi cu munca silnică pe timpu mărginitu:

a) Acei cari voru fi falsificatu sigiliulu Statului, sau cari cu bună sciință, voru fi întrebuințatu asemenea sigiliu falsificatu.

b) Acei cari voru fi falsificatu sau alteratu efecte emise de câtre tesaurulu publicu și purtându timbrulu seu, sau bilete de bancă autorisate de legi, sau cari, cu sciință, voru fi întrebuințatu aceste efecte și bilete falsificate sau alterate, sau le voru fi întrodusu în cuprinsulu țerei.

Art. 118. -

Se voru pedepsi cu reclusiunea:

Acei cari voru fi falsificatu sau alteratu ori ce timbru naționale, sau ori ce marcă publică, destinată pentru probe la materie de argintu sau de auru.

Asemine se vor pedepsi și acei cari, cu sciință se vor fi servitu cu hârtii sau efecte purtându timbruri mincinose, sau cu mârci ori timbruri falsificate sau alterate.

Art. 119. -

Se vor pedepsi cu minimulu reclusiunei ori cine, fâră a ave dreptu, va lua și va întrebuința adeveratulu sigiliu a Statului, sau timbrurile ori mârcile drepturiloru și intereseloru Statului.

Art. 120. -

Se va pedepsi cu minimulu reclusiunei.

a) Acei cari vor fi falsificatu mârcile destinate spre a fi puse în numele Gubernului, asupra producteloru sau mărfuriloru, sau cari vor fi întrebuințatu cu sciință, asemene falșe mârci.

b) Acei cari, voru fi falsificatu sigiliulu, timbrulu, sau marca unei autoritâți ori care, sau a unui stabilimentu particularu de bancă sau de comerciu, sau cari, cu sciință, le voru fi întrebuințatu.

Art. 121. -

Se va pedepsi cu închisore acela care fâră dreptu va lua și va întrebuința adeveratele sigilie, timbru, sau mârci, prevedute la art. 118, făcend cu dînsele o întrebuințare vătemătore drepturiloru și intereseloru Statului ori a unei autoritâți publice, ori chiaru a unui stabilimentu particularu de bancă sau de comerciu.

Art. 122. -

Disposițiunile art. 116 se aplică și la crimile prevedute prin art. 117.

SECȚIUNEA III Despre falsificarea de înscrisuri publice sau autentice,
și de comerciu sau bancă

Art. 123. -

Ori ce funcțiunariu sau oficiaru publicu, în serviciulu funcțiunei sale, va face vre o plăsmuire ori prin subscrieri falsificate, ori prin scâmbarea sau prefacerea la vre unu actu, vre o scriere sau vre o subscriere prin aretare de alte persone, iar nu de cele adeverate, ori prin scrieri adaogite în urmă în registru sau în alte acturi publice terminate sau încheiate de mai înainte, se va pedepsi cu munca silnică pe timpu mărginitu.

Art. 124. -

Asemenea se va pedepsi cu munca silnică pe timpu mărginitu, ori ce funcționaru sau oficiâru publicu, care alcătuindu înscrisuri privitore la atribuțiunile funcțiunei sale, va fi denaturatu cu vicleniă substanța sau circonstanțele acestoru înscrisuri, sau scriindu convențiuni deosebite de cele ce i se voru fi însemnatu, sau dictatu de câtre pârți, sau constatându ca dreptu adeverate fapte mincinose, sau ca mărturisite fapte nemărturisite.

Art. 125. -

Vor fi pedepsite cu munca silnică pe timpu mărginitu ori ce alte persone cari voru fi falsificatu vre unu actu autenticu și publicu, sau înscrisuri de comerciu sau de bancă, fie prin contra facerea sau alterarea scrierii sau a subsemnaturei, fie prin plăsmuirea de convențiuni, disposițiuni, obligațiuni, sau liberațiuni, sau prin inserțiunea loru posteriore, fie prin adăogirea sau alterarea de clause, declarațiuni sau fapte ce aceste acte aveau de obiectu de a conține și a constata.

Art. 126. -

Se va pedepsi cu reclusiunea acela care cu bună sciință, se va servi cu păsmuitele înscrisuri despre cari se vorbesce în acele din urma trei articole.

§ II Despre falsificarea în scrieri private

Art. 127. -

Se va pedepsi cu maximulu închisorei ori ce personă va fi făcutu vre o plăsmuire ori ce felu la înscrisuri particularie, prin unulu din modurile esprese prin art. 125, precum și celu ce cu bună va servi cu asemenea înscrisuri plăsmuite.

Art. 128. -

Plasmuitoru de înscrisuri este și acela, care, în privire de a trage unu folosu pentru sine sau pentru altulu, sau de a aduce vetemare altuia, împle o chârtiă, pe care se află subscrierea unei persone în contra voinței acesteia, și o întrebuințeză ca unu titlu.

Ori cine va comite infracțiunea prevedută la art. 128, se va pedepsi cu închisorea de la șeșe luni pînă la doui ani și cu amendă de la una sută până la trei mii lei dacă chărtia 'i se va fi încredințatu de însuși subscriitorulu; iar deca nu'i se va fi încredințatu, se va pedepsi cu maximulu închisorei.

§ III Despre falsificare de pasporturi, foi de drumu și certificate

Art. 129. -

Se va pedepsi cu închisorea de la trei luni pînă la doui ani, veri cine va plâsmui pasporturi sau va drege, ori va preface unu pasportu adeveratu, sau va adăugi într'însulu vre unu cuventu sau cifră sau literă, precum și celu ce cu bună sciință se va servi cu asemenea pasportu.

Art. 130. -

Cine va lua pentru sine unu pasportu pe nume închipuitu, sau va fi mijlocitu ca marturu spre a se libera unu pasportu pe nume strâinu, se va pedepsi cu închisore de la trei luni pînă la unu anu.

Art. 131. -

Funcționarulu publicu care, cunoscendu acea scămbare de nume, va fi datu pasportu pe nume închipuitu, se va pedepsi cu maximul închisorei.

Art. 132. -

Ori-cine va fabrica sau va falsifica o foiă de drumu pentru sine sau pentru vitele sale, sau se va servi de asemenea foiă de drumu, se va pedepsi cu închisore de la o lună pînă la unu anu.

Art. 133. -

Asemenea se va pedepsi cu închisorea de la o lună până la șese luni, ori ce personă va face să i se dea de funcționarii publici o foiă de drumu sub nume închipuitu.

Art. 134. -

Otelierii, hangiii, și cărciumarii, cari cu sciință voru înscrie în registrele loru, sub nume mincinose sau închipuite pe personele ce le voru găsdui la denșii, se voru pedepsi cu închisore de la șese dile pînă la o lună.

Art. 135. -

Acela care fabrică pentru dânsulu sau pentru altulu unu certificatu falsu de bolă, sub numele unui medicu, unui chirurgu sau unei alte persone care eserciteză artea de a tămădui, sau care falsifică unu asemenea certificatu adeveratu, și se servesce cu dînsulu spre a înceta pe autoritâți sau pe societâțile de asicurare, se va pedepsi cu închisore de la o lună pînă la unu anu.

Art. 136. -

Funcționarulu care va fi liberatu o asemenea foiă, sciindu câ numele pe care o dâ este închipuitu, se va pedepsi cu închisore de la trei luni pînă la doi ani.

Art. 137. -

Medicii, chirurgii, sau alte persone, esercitându artea de a tămădui, cari dau cu sciință, asupra stârii sănetâței unei persone, certificate contra adeverului, spre a servi la autoritâți sau la societâți de asicurare, se voru pedepsi cu închisore de la o lună la unu anu.

Iaru dacă voru fi priimitu și daruri sau făgădueli de daruri, se voru pedepsi cu închisorea de la trei luni pînă la unu anu și jumetate.

Art. 138. -

Acela care, spre a încela pe o autoritate sau pe o societate de asicurare, în privința sănătâței sale sau a unei alte persone, se va servi cu unu certificatu din cele coprinse la art. 135, se va pedepsi cu închisore de la o lună pînă la unu anu.

Art. 139. -

Ori care va plăsmui, sub numele vre-unui funcționaru publicu, vre unu atestatu, pentru sine ori pentru altulu, de bună purtare, de neavere ori de alte imprejurâri, menite spre a recomanda pe celu aretatu într'însulu la milostirea gubernului, sau la a particulariloru, spre a dobîndi funcțiuni, creditu ori ajutoru, se va pedepsi cu închisore de la doue pînă la șese luni.

Asemenea se va pedepsi și veri cine va preface, pe numele seu sau pe numele altuia, vre-unu atestatu adeveratu.

Totu asemenea se va pedepsi și celu ce cu buna șciință se va servi cu acestu felu de atestatu plăsmuitu.

CAPU II Crime și delicte comise de foncționari publici
în esercițiulu funcțiunei loru

SECȚIUNEA I Sustracțiuni comise de depositarii publici

Art. 140. - Reviste (1)

Ori-ce perceptoru, ori-ce funcționaru însărcinatu cu percepțiunea, ori ce depositaru sau comptabile publicu, care va fi deturnatu sau sustrasu bani, publici sau privați, sau efecte ținendu locu de bani, sau acte, titluri și alte lucruri mișcătore, cari se voru afla în mâinile lui în puterea însărcinârii sale, se va pedepsi cu reclusiunea, dacă lucrurile deturnate sau sustrase voru fi de o valore peste trei mii lei.

Dacă valorile sustrase sau deturnate sunt mai josu de trei mii lei, pedepsa va fi închisorea de la unu anu pînă la duoi.

În ambe aceste casurile, condamnatulu va perde dreptulu la pensiune și se va declara incapabile de a ocupa ori ce funcțiune publică, pe totă vieța. Ori ce judecătoru, administratoru, funcționaru sau oficiârii publicu, cari va fi stricatu, desființatu, sustrasu sau deturnatu actele și titlurile alu câroru era depositaru sau cari i se încredințaseră sau comunicaseră în virtutea funcțiunii sale, se va pedepsi cu reclusiunea, perdendu și dreptulu la pensiune.

Ori ce agenți sau însărcinați, ori ai gubernului, ori ai depositariloru cari voru fi culpabili de aceleși sustracțiuni, voru fi supuși la aceeași pedepsă. Reviste (1)

SECȚIUNEA II Despre nedrepte luâri severșite de funcționarii publici

Art. 141. -

Ori care din funcționarii publici, ori care din oficiârii publici sau însărcinații loru; ori cari perceptori de drepturi, tacse, contribuțiuni, bani, venituri publice sau comunali, precumu și ori cari însărcinați din partea perceptorului, voru fi ordinatu să se percepă, voru fi cerutu, sau voru fi priimitu ceea ce nu avea dreptu a lua sau mai multu de câtu ceea ce se cuvenea să ia ca drepturi de tacse, contribuțiuni, bani, sau venituri, sau ca simbriă ori apuntamente, se voru pedepsi funcționarii și oficiârii publici cu minimulu reclusiunei; iară însărcinații loru, cu închisorea de la șese luni pînă la doui ani.

Culpabilii se voru osîndi încă și la o amendă de o a patra parte celu multu, și de a doue-supră-decea parte celu puținu din suma restituțiuniloru și a dauneloru-interese ce voru fi datori a plăti, perdendu și dreptulu la pensiune.

SECȚIUNEA III Despre infracțiunile privitore la amestecarea funcționariloru
publici în afaceri sau comerciuri necompatibili cu a loru cualitate

Art. 142. -

Ori-ce funcționaru, oficiâru publicu sau agente alu guvernului, care, sau fățișu, sau prin acte simulate, sau prin interposițiune de persone, va fi luatu sau priimitu vre unu interesu ore-care în acte, adjudicațiuni, întreprinderi, sau regii, cu a câroru administrare sau preveghiare totale sau parțiale este sau a fostu însărcinatu în timpulu șăverșirii faptei, se va pedepsi cu închisorea de la șese luni pînă la doui ani, și cu amendă care nu va trece a patra parte, nici va fi mai mică de a două-spră-decea parte din restituțiunile și desdaunârile ce va trebui a plăti.

Câtre acestea se va declara necapabile pentru totu-d'auna a mai ocupa funcțiuni publice.

Aceleși pedepse se aplică și ori cârui funcționaru sau agente alu gubernului, care va fi luatu vre unu interesu în vre o pricină întru care elu va fi fostu însărcinatu de a ordonanța o plată sau liquidare de bani.

Art. 143. -

Ori-ce comandante de divisiuni militarie, de județe sau de orașe, ori ce prefectu și sub-prefectu, care, în întinderea ocolului unde are dreptulu a'și esercita autoritatea sa, va face fățișu, sau prin acte simulate, sau prin interposițiune de persone, comerțu de grâu, vinuri, sau alte producte, afară din acele cari ar proveni din proprietâțile sale, se va pedepsi cu amendă de la cinci sute pînă la dece mii lei.

SECȚIUNEA IV Despre mituirea funcțiunariloru publici

Art. 144. -

Ori-ce funcționaru de ramulu administrativu sau judecătorescu, ori ce agente sau însărcinatu alu unei admmistrațiuni publice, care va fi priimitu sau va fi pretinsu daruri sau presenturi, sau care va fi acceptatu promisiuni de asemenea lucruri, spre a face sau spre a nu face unu actu, privitoru la funcțiunea sa, fie și dreptu, dar pentru care n'ar fi determinată de lege o plată, se va pedepsi cu maximulu închisorii și cu amendă îndoită a valorei lucruriloru priimite sau făgăduite, fâră ca acestă amendă să potă fi mai mică de cât doue sute lei; iar banii sau darurile, ori valorea loru, se va lua pe sema ospițeloru sau caseloru de bine-facere ale localitâții unde s'a comisu mituirea.

Ei nu vor mai pute ocupa funcțiune publică și voru perde dreptulu la pensiune.

Cu aceeașu pedeapsă se va pedepsi și ori-ce arbitru sau espertu, numitu sau de câtre unu tribunal sau de pârți, care va fi acceptatu promisiuni sau priimitu daruri sau presente pentru a da o decisiune sau a emite o opiniune favorabile uneia din pârți.

Art. 145. - Reviste (1)

Dacă mituirea s'a urmatu asupra unui judecătoru sau juratu, pronunțându în materii criminale în favorea sau în contra acusatului, pedepsa va fi reclusiunea și perderea dreptului de a mai fi admisu în serviciu pe totă, vieța; elu va perde și dreptulu la pensiune.

Art. 146. - Reviste (1)

Ori-care particularu, care în numele seu, sau în numele vre unui funcțiunaru publicu, administrativu sau judecătorescu, cu scirea sau fâră scirea acestuia într'unu chipu directu sau indirectu, va cere, va lua, sau va face să'i se promită daruri sau alte folose nelegitime, spre a interveni spre a se face, sau a nu se face vre unu actu din cele privitore la atribuțiunile acelui funcțiunaru, se va pedepsi cu închisore de la șese luni pînă la duoi ani, și cu amendă, valorea înduoită a lucruriloru luate sau promise, fără ca acestă amendă să fie mai mică de câtu două sute lei.

Lucrurile primite sau valorea loru, se voru lua în folosulu ospițeloru sau caseloru de bine-facere ale localitâței unde s'a comisu faptulu.

Iar dacă mijlocitorulu va fi funcțiunaru, va perde dreptulu d'a mai ocupa funcțiuni, și nu va pute primi pensiune.

SECȚIUNEA V Abusulu de putere

§ 1 Abusu de putere în contra particulariloru

Art. 147. - Reviste (1)

Ori ce funcționaru administrativu sau judecătorescu va abusa de puterea ce'i dâ calitatea sa spre a sili pe nedreptu pe o personă a face sau a suferi unu actu, sau a se abține de densulu, se va pedepsi cu închisore de la o lună în susu, și se va pute încă declara necapabile d'a ocupa funcțiuni publice de la unu anu la trei.

Art. 148. -

Ori ce funcționaru care, în esercițiulu, sau cu ocasiunea funcțiunei sale, va maltrata prin ofense orali pe o personă, se va pedepsi cu închisore pînă la șese luni.

Acelu funcționaru se va pute declara necapabile de a ocupa funcțiuni publice de la unu anu la trei.

Art. 149. -

Ori ce funcționaru care, afară din casurile și formele prevedute de lege, va aresta sau va ordina a se aresta o personă, sau care va prelungi într'unu modu nelegale ținerea lui la închisore, se va pedepsi cu închisore de la trei luni în susu și se va pute încă declara de necapabile, de la unu anu pînă la trei, de a ocupa funcțiuni publice.

Dacă arestarea nelegale e ținutu mai multu de trei dile, minimulu pedepsei va fi de patru luni și se va declara necapabile de a mai ocupa funcțiuni publice de la unu anu la trei ani.

Dacă arestarea nelegale va ține mai multu de o lună, osînda va fi maximulu închisorei.

În aceste din urmă doue casuri, funcționarulu va perde și dreptulu la pensiune.

Art. 150. - Reviste (1)

Ori ce funcționaru care, în instrucțiunea causeloru corecționali ori criminali, va fi întrebuințatu sau va fi ordinatu a se întrebuința casnă spre a sili pe bănuiți a face mărturisiri sau declarațiuni, se va pedepsi cu maximulu închisorii fâră a se apera prin acesta de alte pedepse mai mari pentru răniri sau lovituri prevedute de lege.

Art. 151. - Reviste (1)

Ori ce funcționaru administrativu sau judecătorescu, ori ce oficiâru de justițiă sau de polițiă, oru de comandante sau agente alu forței publice, care se ve introduce în a sa calitate în domiciliulu unui cetățianu, în contra voinței acestuia, afară din casurile prevedute de lege și fâră formalitâțile ce ea prescrie, se va pedepsi cu închisore de la șese dile pînă la trei luni, și cu o amendă de la cinci-deci pînă la o miă lei, avendu-se însă în vedere aplicarea § 2 de la art. 99.

Ori-ce particularu care, prin amenințâri sau mijloce silnice, se va fi introdusu în domiciliulu unui cetățianu, se va pedepsi cu închisorea de la șese dile la trei luni și cu amendă de la trei-deci pînă la cinci sute lei.

Art. 152. - Reviste (1)

Ori ce judecătoru sau autoritate judecătorescă, ori ce administratoru sau autoritate administrativă, care, sub pretestu de tăcere sau de nedeslușire a legii, va denega dreptatea ce este datoru pârțiloru ce îi voru fi cerut'o, și care va fi stăruitu în denegarea sa chiaru în urmă de prevestirile sau ordinile ce va fi primitu de la superiorii sei competinți, se va pute urmări și pedepsi cu amendă de la o sută pînă la o miă lei, și se va declara necapabile, d'a ocupa funcțiuni publice de la unu anu pînă la trei ani.

Art. 153. - Reviste (1)

Ori ce funcționaru, care va esecuta o pedepsă ce nu a fostu pronunțiată de judecată, sau care o esecută peste mesura prevedută de judecată, se va pedepsi cu închisorea.

Art. 154. -

Ori ce funcționaru, însărcinatu cu urmărirea crimeloru și delicteloru, sau cu esecutarea pedepseloru, care, cu scopu de a sustrage pe unu individu de la o pedepsă legale, nu va urmări crima sau delictulu, sau care nu esecută pedepsa pronuntiată, ori esecută o pedepsă mai mică de câtu cea pronunțiată de judecată, se va pedepsi cu închisore sau cu amendă de la o sută pînă la trei mii lei, și se va declara necapabile, de la unu anu pînă la trei ani, d'a ocupa funcțiuni publice.

Art. 155. -

Ori ce funcționaru care, de la sine, în contra legii, fâră competință și fâră a mijloci o hotărîre a autoritâții competinte, va deposede pe unu particolaru, se va pedepsi cu închisore, și se va declara necapabile de a ocupa funcțiuni publice de la unu anu pînă la trei ani.

Art. 156. -

Ori ce supresiuni, ori ce deschidere de scrisori încredințate la postă, făcută sau înlesnită de vre unu funcționaru sau agente alu guvernului, ori alu administrațiunei posteloru, se va pedepsi cu închisore și cu amendă de la cinci-deci pînă la cinci-sute lei.

Culpabilulu se va declara necapabile d'a ocupa funcțiune publică de la unu anu pînă la duoi ani.

Art. 157. - Reviste (1)

Ori ce funcționaru superioru care, prin amăgire, va face pe subordinații sei de a comite o crimă sau unu delictu în esercițiulu funcțiunei loru, sau care, cunoscendu asemenea crime, sau delicte din partea subordinațilorul sei, le tolereză, se va pedepsi cu pedepsa aplicabile aceloru crime sau aceloru delicte.

§ II Abusu de autoritate în contra lucrului publicu

Art. 158. -

Ori-ce funcțiunaru publicu, ori-ce agente sau însărcinatu alu gubernulul de ori-ce gradu sau stare, care va cere sau va ordina, va face a se cere sau a se ordina mișcarea sau întrebuințarea forței publice în contra esecuțiunei unei legi, în contra percepțiunei unei contribuțiuni legali, sau în contra esecuțiunei unei ordonanțe sau mandatu alu Justiției, sau în contra ori-cârii alte ordini a autoritâții legitime, se va pedepsi cu reclusiunea; iar dacă o asemenea cerere sau ordine a isbutitu a se și pune în lucrare și a produce efectu, pedepsa va fi maximulu reclusiunei.

Art. 159. -

Pedepsa hotarîtă în articolulu de mai susu nu va înceta de a se aplica la funcțiunarulu, agentele sau insărcinatulu ce va fi severșitu asemenea infracțiune din ordinea mai mariloru sei, afară numai dacă acestă ordine se va fi datu de câtre acei mai mari, în casuri de a loru competință și pentru care acelu funcțiunaru sau agente era datoru să arate supunere de ierarchiă.

Atunci se voru supune la pedepdsa hotărîtă în acelu articolu acei mai mari cari voru fi fostu cei d'ânteiu a da asemenea ordine.

Art. 160. -

Dacă, în urma aceloru ordini sau cereri vor nasce alte crime supuse la pedepse mai mari de cîtu cele esprese la art. 158, aceste pedepse mai mari se vor aplica funcționariloru, agențiloru, sau însărcinațiloru culpabili de asemenea ordini sau cereri.

SECȚIUNEA VI Despre ore care delicte privitorie la ținerea acteloru
statului civile

Art. 161. -

Oficiârii statului civile, sau cari nu voru fi înscrisu actele civili, sau cari le voru fi înscrisu pe foi libere iar nu în registrele destinate spre acestu sferșitu se voru pedepsi cu închisorea de la o lună pînă la trei și cu o amenda de la cinci-deci pînă la două sute lei.

Art. 162. -

Oficierulu statului civile, care nu se va fi asicuratu mai înteiu despre ființa consimțimentului tatălui, mamei sau altor persone, cerutu de lege pentru validitatea căsătoriei, se va pedepsi cu închisorea de la doue pînă la șese luni și cu amendă de la o sută pînă la o miă cinci sute lei.

SECȚIUNEA VII Esercițiulu autoritâței publice anticipate
sau prolungite în contra legei

Art. 163. -

Funcționarulu publicu care va intra în lucrarea funcțiunei sale pînă a nu depune jurămentulu cerutu, se va pedepsi cu o amendă egale cu onorariulu pe o jumetate lună, neputendu nici o dată ocupa acea funcțiune fâră a depune jurămentulu cerutu.

Art. 164. -

Funcționarulu care, fiindu suspensu sau destituitu, nu va înceta din lucrarea funcțiunii sale, precum și funcțiunarulu alesu pe unu timpu care va fi esercitatu funcțiunile sale după ce a fostu înlocuitu cu altulu, se va pedepsi cu închisorea de la doue luni pînă la unu anu, păzindn-se totu într'unu timpu și disposițiunile art. 83.

Disposițiuni particulare

Art. 165. -

Afară din întîmplârile în cari legea hotărasce pedepsele pentru crimele ori delictele severșite de câtre funcționarii publici, acei funcționari cari vor fi participatu la alte crime sau delicte, a câroru preveghiare sau înfrenare era puse asupră-le, se vor pedepsi dupe cum urmeză:

De va fi vre unu delictu, se voru supune la maximulu pedepsei hotărîte de lege pentru acelu delictu.

De va fi o crimă, se va osîndi la maximulu pedepsei dictate de lege pentru acea crimă, afară de casulu când crima va atrage după sine aplicarea muncei silnice pe timpu mărginitu, în care casu pedepsa i se va aplica fâră nici o agravațiune.

CAPU III Despre turburârile aduse odinii publice de câtre fețele bisericescă

Art. 166. -

Ori-ce preotu de ori-ce cultu, care va celebra o cununiă, mai 'naintea îndeplinirei acteloru și a formeloru cerute de legea civile, se va pedepsi pentru prima oră cu amendă de la o sută pînă la o miă lei; iar în casu de recidivă, se va pedepsi cu închisorea.

Art. 167. -

Ori-ce preotu sau obrazu bisericescu de ori ce cultu, care în adunarea publică, în esercițiulu funcțiunii sale, va pronunța unu discursu coprindendu vre o critică sau censură contra guvernului, în contra Adunârei legiuitore, în contra unei legi, a unui decretu domnescu, sau ori cârui actu alu autoritâții publice, se va pedepsi cu închisorea de la trei luni pînă la duoi ani.

Art. 168. -

Dacă unu asemenea discursu coprinde o provocațiune directă la nesupunere câtre legi sau câtre alte acte ale autoritâții publice, sau dacă tinde a redica sau a arma o parte dintre cetățiani în contra altora, preotulu sau obrazulu bisericescu care 'lu va fi pronunțatu se va pedepsi cu închisore pînă la unu anu, dacă provacarea n'a fostu urmată de nici un efectu.

Iar dacă a datu nascere la nesupunere se va pedepsi cu maximulu închisorei.

Dacă acestă nesupunere a ajunsu pînă a se transforma în sedițiune sau în revoltă, care va da locu, în contra unuia sau mai multora dintre culpabili, la aplicare de pedepse mai aspre, atunci preotulu sau obrazulu bisericescu se va pedepsi cu aceeași pedepsă.

Art. 169. -

Aceleși pedepse aretate în art. 168. se vor aplica în aceeași gradațiune, preoțiloru sau obrazeloru bisericesci cându aceleși delicte s'au comisu prin scrieri date sub formă de instrucțiuni păstorali.

CAPU IV Resistența, nesupunere și alte necuviințe
în contra autoritâții publice

SECȚIUNEA I Rebeliuni

Art. 170. -

Ori ce atacu, ori ce resistență cu violență prin faptu în contra vre unui funcționaru administrativu ori judecătorescu de ori ce treptă și calitate, care ar fi în lucrarea esecuțiunei legiloru, ordiniloru sau ordonanțeloru autoritâței publice, a ordiniloru, a mandateloru, sau a hotărîriloru judecătoresci, se numesce rebeliune și se pedepsesce după împrejurâri ca crimă sau ca delictu.

Art. 171. -

Dacă rebeliunea s'a urmatu de mai multu de doue-deci persone armate, culpabilii se voru pedepsi și reclusiunea, iar de nu voru fi fostu armați, se voru pedepsi cu minimulu reclusiunei.

Art. 172. -

Dacă rebeliunea s'a urmatu de unu numeru de mai multu de trei individe pînă la doue-deci inclusivu, pedepsa va fi minimulu reclusiunei, de voru fi fostu armați, iar de nu voru fi fostu armați, pedepsa va fi închiorea de la trei luni la doui ani.

Art. 173. -

Dacă rebeliunea nu s'a urmatu de câtu de una sau de doue persone armate, se va pedepsi cu închisorea de la trei luni pînă la doui ani; iar dacă rebeliunea s'a urmatu fâră arme, pedepsa va fi închisorea de la șese dile pînă la șese luni.

Art. 174. - Jurisprudență

La casu de rebeliune urmată de o cetă sau atrupamentu, nu se va aplica nici o pedepsă rebeliloru ce se voru afla fâră vre o însărcinare sau întrebuințare în cetă și cari se voru fi retrasu la celu d'ânteiu advertimentu al autorităței publice sau chiar în urma acelui advertimentu, de se voru fi prinsu fâră arme afară din loculu rebeliunei și fâră noue resistențe din parte-le. Jurisprudență

Însă vor fi supuși la pedepsă pentru crimele sau delictele particulare ce fie-care va fi sevârșitu personale.

Art. 175. -

Ori ce adunare de persone pentru o crimă sau delictu, se va socoti ca o adunare înarmată când mai multu de trei din acele parsone voru purta arme de față.

Art. 176. -

Cei ce voru ave asupră-le arme ascunse, și cari vor fi făcutu parte dintr'o cetă sau adunare, care nu se va socoti înarmată, se voru supune fie-care la, o pedepsă întocmai ca cându ar fi făcutu parte dintr'o cetă ori adunare înarmată.

Art. 177. -

Cei ce voru fi severșitu crime ori delicte în timpulu și cu ocasiunea rebeliunei, vor fi supuși la pedepsele hotărîte pentru fie-care dintr'acele crime, dacă acele podepse vor fi mai mari de câtu cele cuvenite pentru rebeliune.

Art. 178. -

Arestații aceia cari, fiindu preveniți, acusați, sau condamnați pentru alte crime sau delicte, se voru condamna pentru faptulu de rebeliune cu violență sau amenințare în contra autoritâții sau puterii publice, vor lua osînda pentru rebeliune îndată după împlinirea sorocului pedepsei pentru cele-alte crime sau delicte.

Dacă arestații se voru achita sau absolvi pentru crimele ori delictele pentru care au fostu închiși, pedepsa hotărîtă pentru rebeliune o voru lua îndată după darea hotărîrei definitive pentru aperarea loru de acele crime sau delicte.

Art. 179. -

Străinulu care, după ce a fostu gonitu din țeră, reintră fâră autorisarea speciale a gubernului, se va pedepși cu închisorea de la trei luni la doui ani.

SECȚIUNEA II Ultragiu și violințe în contra forței publice, în contra
autoritâții publice și depositariloru loru

Art. 180. -

Se va pedepsi cu amendă de la trei sute lei pînă la cinci mii lei, sau cu închisorea de la o lună pînă la doui ani:

I. Acela care, cu sciință și în contra proibițiunei autoritrâței, redică, vinde sau respândesce în ori ce chipu în locuri sau întruniri publice steaguri sau alte semnaluri de natură a propaga rebeliunea sau a turbura pacea publică.

II. Acei cari, în locuri sau întruniri publice, portă semne esteriori de întruniri, cari au fostu poprite în interesulu ordinei și alu siguranței publice de câtre autoritâțile județului.

III. Acei cari, cu rea cugetare, scotu, strică sau sfarâmă steagurile sau alte semne ale autorității publice.

Art. 181. -

Celu ce, prin cuvinte sau scrieri înjurătore, va atinge onorea unui sau mai multoru funcționari administrativi sau judecătoresci, sau unui juratu, în lucrarea, sau cu ocasiunea esercițiului funcțiunei loru, se va pedepsi cu închisorea de la cinci-spră-dece dile pînă la șese luni; iar dacă ultragiulu se va fi urmatu în sala ședințeloru unei curți sau tribunalu, osînda va fi închisorea de la două luni pînă la unu anu.

Art. 182. -

Ultragiulu făcutu, prin gesturi ofensătore sau prin amenințâri, în contra unui asemenea funcționaru publicu sau juratu în esercițulu sau cu ocasiunea funcțiunei sale, se va pedepsi cu închisorea de la șese dile pînă la trei luni; iar de se va fi urmatu ultragiulu în sala ședințeloru unei curți sau tribunalu, se va pedepsi cu închisorea de la o lună pînă la șeșe luni.

Art. 183. -

Ultragiulu făcutu prin cuvinte, gesturi su amenințâri, în contra ori cârui funcționaru publicu, precum și în contra ori cârui cetățianu însărcinatu cu unu serviciu publicu sau municipale, sau agente însărcinatu cu forța publică, în esercițiulu sau cu ocasiunea funcțiunei sale, se va pedepsi cu închisorea de la șese dile pînă la duoă luni sau cu amendă de la cinci-deci pînă la duoă sute lei.

Art. 184. -

Ori cine va lovi, chiaru fâră armă și chiar fâră a resulta rănire, pe ori ce funcționaru administrativu sau judecătorescu, în esercițuilu funcțiunei sale, sau cu ocasiunea acestui esercițu, se va pedepsi cu închisore de la unu anu pînă la doui ani.

Iar dacă lovirea se va fi urmatu în sala ședințeloru a unei curți sau a unui tribunalu, culpabilulu se va osîndi încă și cu interdicțiunea pe timpu mărginitu.

Art. 185. -

Atacurile prevedute la art. 184, de voru fi făcute în contra unui impiegatu sau oficiâru ministeriale, contra unui agente alu forței publice, sau în contra unui juratu, ori altu cetățianu însărcinatu cu un servicin publicu în timpulu esercițiului serviciului loru, sau cu ocasiunea acestui esercițiu, se voru pedepsi cu închisorea de la o lună pînă la unu anu.

Art. 186. -

Dacă atacurile urmate în contra funcționariloru și agențiloru preveduți la art. 184 și 185, au fostu pricinuitore de versare de sânge, de răniri sau de bole, pe terminu de patru-deci dile, culpabilulu se va pedepsi cu munca silnică pe timpu mărginitu.

Art. 187. - Jurisprudență

Chiaru cându nisce asemenea atacuri nu voru fi causatu versare de sânge, răniri sau bole, culpabilulu se va pedepsi cu reclusiunea, dacă lovirea s'a severșitu cu precugetare sau prin pîndire.

Art. 188. -

De s'a urmatu lovirea ori rănirea cu cugetu de a omorî, asupră vre-unuia din funcționarii citați la art. 184 și 185 în timpu cându aceștia se află în lucrare, sau cu ocasiunea funcțiunei loru, culpabilulu se va pedepsi cu munca silnică pe totă vieța.

Art. 189. -

Pedepsele prevedute la art. 181, 182, 184, 186, 187 și 188, se voru aplica și acelor cari voru insulta sau voru ataca pre unu membru alu corpuriloru legiuitore, în localulu Adunârei, sau în curtea ei, pentru opiniunile emise de dînsulu în sînulu Adunârei.

SECȚIUNEA III Refusu de serviciu datoritu legale

Art. 190. -

Ori ce comandante sau oficiâru de oștire, precum și ori ce funcționaru ce are forța publică, care, după legalea cerere ce i se va face, de câtre o autoritate civile, nu va voi a întrebuința puterea ce are sub ordinile sale, se va pedepsi cu închisore de la cinci-spră-dece dile pînă la doue luni, îndatorându-se a plăti și pagule ce voru fi resultatu din acestu delictu.

Art. 191. -

Acela care cu voință se va pune în stare de a nu fi propriu pentru serviciulu militaru, prin ciontiri sau alte mutilațiuni făcute de sine sau prin altulu, se va pedepsi cu închisore de la o lună pînă la trei.

Aceeași pedepsă se va aplica și aceluia care va pune pe unu individu, după cererea lui, în stare de a nu fi propriu serviciului militaru.

Art. 192. -

Marturii și jurații în materiă penale cari, sub unu pretestu neadeveratu, nu voru veni la chiămarea ce li se va face, se voru pute osândi pe lîngă amendele ce se voru pronunța pentru nevenirea loru și la o închisore de la șese dile pînă la doue luni.

SECȚIUNEA IV Despre scăparea arestațiloru, și despre ascunderea criminaliloru

Art. 193. -

Se va pedepsi cu închisore, de la patru-spră-dece dile pînă la doui ani, acela care cu voința înlesnesce sau încercă a înlesni scăparea, sau face a se scăpa unu arestatu care se află pusu într'o închisore, sau sub paza forței armate, a funcționarului ori a agentelui însărcinatu de a-lu conduce ori de a-lu preveghia.

Art. 194. -

Cându unu arestatu va scăpa, păzitorulu sau conductorulu care va fi causa voluntariă a acestei scăpâri, se va pedepsi cu închisorea de la trei luni pînă la doui ani.

Dacă va fi numai negligență, pedepsa va fi închisorea de la cinci-spră-dece dile pînă la unu anu.

Art. 195. -

Arestații cari prin atrupamente sau însoțire vor fi scăpatu dintr'o închisore, prin întrebuințare de violență, sau de resistență în contra custodiloru (păzitoriloru) sau acei cari vor fi silitu pe aceștia ca să facă niscari-va acte sau să'i poprescă de a le face, precum asemenea și acei cari vor fi participatu la o asemenea nesupunere, se vor pedepsi cu închisore de la șese luni pînă la doui ani.

Acei cari se vor fi încercatu a face vre-una din infracțiunile prevedute din acestu articolu, fâră însă a isbuti, se voru pedepsi totu deauna cu minimulu închisorii prevedutu mai susu.

Pedepsa prevedută mai susu se va pronunța contra arestațiloru, peste pedepsa pentru care era condemnați, și se va esecuta după împlinirea acestei pedepse, sau după pronunțiarea sentinței definitive de achitare sau de absoluțiune, fâră prejudițiulu de alte pedepse mai grele ce li s'ar cuveni pentru alte crime sau delicte ce vor fi comisu prin violențele întrebuințate de dînșii cu ocasiunea scăpârii loru.

Art. 196. -

Dacă scăparea, prin spargere ori cu mijloce silnice, s'a înlesnitu prin dare de arme, pasniculu și conducetorele, cari se voru fi împărtășitu la acesta, se voru pedepsi cu munca silnică pe timpu mărginitu, iar cei alți cu reclusiunea.

Art. 197. -

Acei cari voru fi ascunsu ori voru fi mijlocitu a se ascunde persone pe cari le cunoscea de severșitore de crime, se voru pedepsi cu închisorea de la o lună la unu anu.

Iar dacă ascunderea ori mijlocirea de ascundere, se va fi făcutu pentru în parte-și folosu, pedepsa va fi maximulu terminului închisorii. Voru fi însă aperați de osînda coprinsă într'acestu articolu rudele de susu și de josu, soțulu sau soția, și chiar de voru fi despărțiți, frații sau surorile culpabililoru celoru ascunși și afinii pînă la aceeași spiță.

SECȚIUNEA V Despre spargerea sigilieloru și luarea acteloru sau
lucruriloru aflate în deposite publice

Art. 198. -

Cându sigiliele puse din ordinea unei dregătorii administrative sau judecătoresci, se voru sparge din neîngrijirea custodiloru, atunci acești custodi se voru pedepsi cu închisore de la șese dile pînă la patru luni.

Art. 199. -

Dacă spargerea sigilieloru se va face la chârtiși lucruri ale unei persone, care sau va fi sub pîră de crimă supusă la pedepsa muncei silnice, sau se va fi osînditu la acestă pedepsă, neîngrijitorulu custode se va osîndi la închisore de la trei luni pînă la unu anu.

Art. 200. -

Acela care într'adinsu va sparge sigiliele puse pe chârtii sau lucruri despre care se vorbesce în articolulu precedente, ori va fi complice la spargerea pecețiloru, se va pedepsi cu maximul închisorii; iar de va fi însuși custodele, pedepsa va fi reclusiunea.

Art. 201. -

Pentru ori ce altu felu de spargere de sigilie culpabilii, se voru pedepsi cu închisorea de la o lună pînă la unu anu, și de va fi însuși custodele, pedepsa va fi închisorea de la șese luni pînă la unu anu și jumetate.

Art. 202. -

Ori ce furtu sevârșitu prin spargere de sigilie se va pedepsi ca și furtulu severșitu cu spargere.

Art. 203. -

La întîmplare de sustracțiune, ascundere, și desființarea de înscrisuri, de lucrâri sau de procedură criminale, sau de alte chârti registre, acte și lucruri puse în archivu, în cancelarii, ori în alte deposite publice, sau date în păstrarea unui funcționaru publicu, pedepsele voru fi, pentru grefieri, portărei, archivari, registratori sau alți depositari, cari nu au avutu cuviinciosa îngrijire, închisorea de la o lună pînă la unu anu, și o amendă de la trei sute pînă la o miiă lei.

Art. 204. -

Celu ce va fi culpabile de sustracțiuni ascunderi sau desființâri de chârtii ori lucruri menționate în articolulu precedente, se va pedepsi cu macsimulu închisorii; iar dacă culpabilulu va fi însuși depositarulu, se va pedepsi cu reclusiune.

Art. 205. -

Dacă spargerea sigilieloru, sustragerea, ascunderea sau desființarea chărtioru s'au severșitu, prin violență, în contra vre-unei persone, pedepsa va fi pentru ori-ce personă, reclusiunea, fâră prejudițiu însă de alte pedepse și mai grele, la cari a pututu da locu natura violențeloru sau a crimeloru ce se voru fi severșitu.

SECȚIUNEA VI Despre degradarea monumenteloru publice

Art. 206. -

Veri-cine va fi distrusu, derîmatu, ciuntitu, sau degradatu în totu sau în parte, monumente, statue și alte lucruri, cari servescu spre folosulu, ori podobă, publică, și sunt făcute de câtre autoritatea publică sau cu voia ei, se va pedepsi cu închisore de la o lună pînă la unu anu, și cu amendă de de la una sută pînă la cinci-sute lei.

SECȚIUNEA VII Usurpare de titluri sau funcțiuni publice

Art. 207. -

Ori-care, fâră cădere, se va amesteca în funcțiuni administrative, judecătoresci, ori ostășesci, ori municipal, sau va face acte ale unei dintr'aceste funcțiuni, se va pedepsi cu închisore de la șese luni pînă la doui ani, fâră prejudițiulu pedepsei de plăsmuire, dacă actulu portă caracteriulu acestei crime.

Art. 208. - Jurisprudență

Ori-cine va purta în publicu vre-unu costumu, o uniformă, sau o decorațiune care nu i se cuvine, sau pentru care nu are autorisare, se va pedepsi cu închisore de la o lună pînă la șese. Jurisprudență

SECȚIUNEA VIII Împedicări la liberulu esercițiulu alu unei regiuni

Art. 209. -

Ori-cine care, prin fapte sau amenințâri, va sili sau va popri pe una sau mai multe persone de a-și esercita cultulu religiunei loru, de a asiste la esercițiulu acestui cultu, sau de a celebra serbătorile loru se va pedepsi cu amendă de la una sută lei pînă la una miiă lei.

Art. 210. -

Acei cari voru impedica, voru intârdia sau voru curma indeplinirea datorieloru unei religiuni prin turburâri ori desordini făcute în biserică, sau în altu locu otărîtu spre acestu sferșitu, se voru pedepsi cu închisore de la șese dile pînă la o lună și cu amendă de la șese-spră-dece pînă la doue sute lei.

Art. 211. - Jurisprudență

Acelu care va lovi pe preotulu unei religiuni pe cându este în lucrarea funcțiuniloru sale, se va pedepsi cu închisore de la unu anu pînă la doui.

Acelu care prin gesturi sau cuvinte va ultrage pe ministrulu unui cultu pe cându se află în esercițiulu funcțiunii sale, se va pedepsi cu inclhsore de la șese dile la trei luni și cu amendă de la șese-spră-dece pînă la una sută lei. Jurisprudență

Art. 212. -

Disposițiunile acestui paragrafu se aplică numai asupra turburâriloru, ultragieloru, lovitureloru, sau altoru desordini, a câroru natură ori înprejutrâri nu voru da ocasiune de a se aplica pedepse mai grele, după alte disposițiuni ale acestui codice.

CAPU V Despre asociarea făcetoriloru de rele și despre vagabondi

SECȚIUNEA I Despre asociarea făcetoriloru de rele

Art. 213. -

Ori-ce asociare de făcetori de rele, spre vetemarea personeloru, sau a proprietâțiloru, este crimă în contra liniscei publice.

Art. 214. -

Acestă crimă esiste prin singurulu faptu alu organisârii ceteloru, ori alu corespondenței între densele cu căpeteniele loru, ori alu învoirei privitore la darea de socotelă, sau la împărțirea lucruriloru provenite din delicte.

Art. 215. -

Cându acestă crimă nu va fi însoțită, nici urmată de o altă crimă, autorii, directorii, asociații și căpeteniele sau sub-căpeteniele acestoru cete, se voru pedepsi cu reclusiune.

Art. 216. -

Se voru pedepsi cu maximulu închisorei ori-ce alte persone cari voru fi fostu însărcinate cu vre unu serviciu într'aceste cete, precumu și acei cari, cu bună sciință și voință, voru fi datu ceteloru arme, munițiuni, instrumente pentru crime, locuință, scăpare, sau locu de întîlnire.

SECȚIUNEA II Pentru vagabondi

Art. 217. -

Vagabondii, adică omenii fâră căpătâiu, sunt acei cari n'au, nici domiciliu statornicu, nici mijlocu de hrană, nici eserciteză obicinuitu vre o profesiune sau meșteșugu.

Art. 218. -

Nimene nu se pote declara vagabondu de câtu numai prin sentința judecătorescă.

Nimene nu pote fi derclaratu de vagabondu de câtu de la etatea de șese-spre-dece ani împliniți în susu.

Art. 219. -

Acei declarați de vagabondi, se voru aduna într'o monastire, sau unu altu locu, anume determinatu prin unu regulamentu de administrațiune publică, și se voru supune a înveța o meseriă cu care să se potă hrăni, sau voru fi oblibați a lucra în meseria ce cunoscu.

Timpulu șederii loru în unu asemenea locu va fi de la șese luni pînă la unu anu.

Art. 220. -

Acei declarați de vagabondi de naționalitate străină, se voru pute și isgoni din țeră.

Art. 221. -

Înainte de a se trămite unu individu declaratu de vagabondu în unulu din locurile prevedute prin art. 219, i se va pune unu sorocu de celu multu o lună, în care elu va pute să 'și găsescă unu mijlocu regulatu de esistențiă, în care casu va fi scutitu de a merge în casa destinată vagabondiloru.

Art. 222. -

Dacă comuna unde este născutu vagabondulu, sau veri o personă cunoscută și solvabile, va reclama pe vagabondu, suptu ofertă de garanțiă, individulu astu-felu reclamatu se va trămite în comuna care l'a cerutu sau în aceea pe care garantulu a arătat'o.

Art. 223. -

Vagabondulu care se va prinde îmbrăcatu cu portu scămbatu sau purtându arme, de și nu le va fi întrebuințatu, sau avendu asupră'i pile, cârlige sau alte unelte îndemânatice, ori spre sevîrșire de furturi, sau de alte delicte, ori spre a 'i înlesni mijlocele de a intra prin case; se va pedepsi cu închisore de la o lună pînă la unu anu.

Art. 224. -

Pedepsele hotărîte într'acestu codice pentru cei ce voru ave pașaporturi sau revase de drumu false, se voru urca la maximulu pentru vababondi, cându aseminea pașaporturi ori revașe de drumu se voru găsi la denșii.

TITLU IV Crime și delicte în contra particulariloru

CAPU I Crime și delicte în contra personeloru

SECȚIUNEA I Pentru omoru și alte crime mari. Amenințări de omoru
în contra personeloru

§ I

Art. 225. -

Omuciderea severșită cu voință se numesce omoru.

Art. 226. -

Omorulu comisu cu precugetare sau cu pândire, se numesce asasinatu.

Art. 227. -

Precugetare este atuncea cându mai înaintea faptei s'au făcutu hotărîre de a se porni asupra vieței unei persone anume, ori asupra aceluia ce se va găsi, sau se va nemeri, și chiaru cându hotărîrea aru atârna de vre o împregiurare ori condițiune.

Art. 228. -

Pândirea este a ascepta pe cine-va, ore care timpu într'unulu ori mai multe locuri, sau ca să'lu omore, sau ca se esercite asupra lui acte de violență.

Art. 229. -

Părintuciderea este omorulu severșitu asupra părințiloru legitimi, naturali sau adoptivi, sau asupra ori cârui altu ascendinte (rudă de susu) legitimu.

Art. 230. -

Pruncuciderea se numesce omorulu copilului seu născutu de curendu.

Art. 231. -

Otrăvirea este omorulu unei persone prin întrebuințare de substanțe cari potu causa morte, mai curendu sau mai târdiu, ori și în ce modu ar fi fostu întrebuințate sau date acele substanțe.

Art. 232. -

Totu culpabilele de omoru cu precugetare, de parintucidere, pruncucidere și de otrăre, se va pedepsi cu munca silnică pe vieță.

Pruncuciderea cându se va severși asupra unui copilu nelegitimu de câtre mama sa, se va pedepsi cu reclusiunea.

Art. 233. -

Se voru pedepsi ca nisce ucigași cu precugetare, toți acei făcetori de rele cari voru întrebuința casne ori chinuri spre severșirea crimeloru loru.

Art. 234. -

Omorulu se va pedepsi cu munca silnică pe totă vieța cându se va fi severșitu mai înainte, sau de odată, sau în urma altei crime.

Omorulu se va pedepsi asemenea cu munca silnică pe totă vieța, cându va fi avutu de scopu ori a prepara, ori a înlesni, ori a esecuta unu delictu, sau de a ajuta dosirea, ori a asigura nepedepsirea autoriloru sau a compliciloru acelui delictu.

În tote cele alte casuri culpabilele de omoru se va pedepsi cu munca silnică pe timpu mărginitu.

§ II Amenințâri

Art. 235. -

Acela care va fi amenințatu, prin înscrisu anonimu sau subscrisu, de a asasina, de a otrăvi, ori de a face asupra vre unei persone ori ce altu atentatu supusu la munca silnică pe totă vieța sau pe timpu mărginitu, se va pedepsi cu reclusiunea, dacă amenințarea se va fi făcutu cu cerere de a depune o sumă de bani la unu locu hotărîtu, sau de a împlini ori-ce alte condițiuni.

Art. 236. -

Dacă amenințarea inscrisu nu va fi însoțită de nici o cerere sau condițiune, osînda va fi închisorea de la unu anu la doui și amenda de la una sută pînă la cinci mii lei.

Art. 237. -

Dacă amenințarea însoțită de cerere sau de vre o condițiune, s'a făcutu prin graiu, culpabilele se va osîndi la închisore de la trei luni pînă la unu anu și la o amendă de la una sută pînă la cinci sute lei.

SECȚIUNEA II Răniri, loviri și alte crime și delicte comise cu voință

Art. 238. -

Acela care cu voință va lovi sau răni pe o personă sau îi va causa ori ce altă lesiune corporale, se va pedepsi cu închisore de la șese dile pînă la șese luni.

Iar dacă ranele sau loviturele vor fi fostu cu precugetare sau pândire, pedepsa va fi închisore de la doue luni pînă la unu anu și jumetate.

Pedepsele prevedute prin acestu articolu nu se reportă de câtu la rănirile și lovirile cari n'au causatu nici bola nici vre-o necapacitate de lucru.

Art. 239. -

Dacă lovirile sau rănirile au causatu o vetemare însenmată sănetâții sau unui membru alu corpului victimei, ori dacă au datu nascere vre unei necapacitâți de lucru, culpabilele se va pedepsi cu închisore de la doue luni pînă la unu anu și jumetate.

Iar dacă se va fi urmatu cu precugetare, minimulu pedepsei va fi de șese luni.

Art. 240. -

Dacă în urmarea loviriloru sau răniriloru volontarie, pătimașulu a remasu slutitu sau în necapacitate pe totă vieța de a lucra, sau mutu sau orbu, sau surdu, sau a perdutu facultatea de a procrea, sau a remasu smintitu de minte ori nebunu, sau imbecile, culpabilele se va pedepsi cu maximulu închisorii.

Art. 241. -

Dacă rănirile sau lovirile voluntarie au causatu mortea, culpabilele se va pedepsi cu reclusiune.

Art. 242. -

Dacă rănirile sau lovirile s'au făcutu cu precugetare sau cu pândire, de s'a urmatu morte, pedepsa va fi munca silnică pe timpu mărginitu, iar dacă nu s'a urmatu morte ci una din lesiunile prevedute prin art. 240, se va pedepsi ca minimulu reclusiunii.

Art. 243. -

În casurile prevedute la art. 238, 239 240, 241, dacă culpabilele a comisu fapta în contra părințiloru sei legitimi, naturali sau adoptivi, sau în contra altoru ascendenți legitimi, i se va aplica maximulu pedepsei prevedute la fie care articolu, afară de casulu art. 240 unde pedepsa se va îndoui.

Art. 244. -

Dacă crimele și delictele, prevedute prin acestă secțiune și prin secțiunea precedinte, s'au sevîrșitu de vre o adunare turburătore, cu rebeliune sau cu jefuire, acele crime și delicte sunt imputabili căpetenieloru, uneltitoriloru și invitatoriloru aceloru adunâri, rebeliuni sau jefuiri, cari se voru pedepsi ca culpabili de acele crime ori delicte și se voru osîndi la aceleași pedepse ca și acei cari le voru fi severșitu în personă.

Art. 245. -

Ori cine va causa altuia o bolă sau o necapacitate de lucru, dându cu voința și cu ori-ce chipu, substanțe, cari, fâră a fi de natură a causa morte, sunt vetemătore sănetâții, se va pedepsi cu închisore de la o lună la doui ani și cu o amendă de la o sută pînă la cinci miie lei.

Dacă delictulu s'a comisu în contra părinițiloru astu-felu precum sunt specificați la art. 243, pedepsa va fi maximulu închisorii.

Art. 246. -

Ori care prin lucruri de mâncare, beuturi, doctorii violinți sau prin ori-ce altu mijlocu, va face cu sciință pe o femeiă însărcinată să lăpede, ori cu voia ei sau nu, se va pedepsi cu minimulu reclusiunii.

Femeia care de sineși va fi fâcutu vre unu mijlocu ca să lapede, sau va fi primitu să întrebuințeze mijlocele de lăpedare ce i se voru fi aretatu ori i se voru fi datu spre acestu sfîrșitu, se va pedepsi cu închisore de la șese luni pînă la doui ani, de va fi resultatu lăpedarea pruncului.

În casu cându lăpedarea pruncului se va fi efectuitu asupra unui pruncu nelegitimu de câtră mama sa, pedepsa va fi închisorea de șese luni pînă la unu anu.

Medicii, chirurgii, oficiârii de sănetate, spițerii și moșele cari voru areta sau voru da sau înlesni aceste mijloce, se voru pedepsi cu reclusiune pe unu cursu de timpu, care nu va fi nici odată mai puținu de patru ani, dacă lăpedarea va ave locu.

Dacă din lăpedare se va fi causatu mortea mamei, pedepsa se va aplica cu unu gradu mai susu.

Art. 247. -

Veri-cine va vinde beuturi prefăcute și amestecate cu materii vetemătore sănetâții, se va pedepsi cu închisore de la șese dile pînă la doue luni și cu amendă de la șese-spră-dece lei pînă la cinci sute lei, iar prefăcutele beuturi, ce se voru dovedi a fi ale vendetoriloru, se voru confisca.

Amenda se va pronunța în favorea doveditorului.

SECȚIUNEA III Omucidere, răniri și loviri fâră voiă. Crime și delicte scusabili
și casurile în cari nu potu fi scusate. Omucidere,
răniri și loviri cari nu sunt nici crime nici delicte.

§ I Omucidere, răniri și loviri fâră voiă

Art. 248. -

Ori care din nedibăciă, din nesocotință, din nebăgare de semă, din neîngrijire sau din nepăzirea regulamenteloru, va severși omuru fâră voiă, ori va fi fostu causa nevolontariă de a se severși omoru, se va pedepsi cu închisore de la trei luni pînă la unu anu și jumetate și cu amendă de cinci-deci pînă la o miă lei.

Art. 249. - Jurisprudență

Dacă din una din causele precedenți voru fi resultatu numai răniri ori lovituri, închisorea va fi de la șese dile pînă la doue luni și amenda de la doue-deci și șese lei pînă la cinci sute lei.

§ II Crime și delicte scusabili și casuri cându nu potu fi scusate

Art. 250. -

Omorulu, rănirile și loviturele sunt scusate, dacă au fostu provocate prin loviri sau violințe mari urmate asupra unei persone.

Art. 251. -

Crimele și delictele menționate în acelu din urmă articolu sunt asemenea scusabili, dacă se voru fi comisu respingendu dioa escaladarea sau efracțiunea îngrădiriloru, a ziduriloru ori a intrâriloru unei case locuite sau a unui apartamentu locuitu ori a dependințeloru acestora.

Dacă faptulu s'au urmatu noptea, acestu casu este regulatu de art. 257.

Art. 252. -

Prejudiciulu nu este nici odată scusabile.

Art. 253. -

Omorulu severșitu de câtre bărbatu asupra femeii sale, sau de câtre acesta asupra bărbatului seu, nu este scusabile, dacă vieța soțului sau a soției care a comisu omorulu nu a fostu pusă în pericolu chiaru în momentulu cându s'a comisu omorulu. În casu însă de adulteriu, omorulu comisui de câtre soțu asupra soției sale sau asupra complicelui, sau de câtre soțiă asupra soțului seu, sau asupra complicii, în momentulu surprinderei în flagrante delictu în casa conjugale este scusabile.

Art. 254. -

Când fapta scusei va fi dovedită, la casu de veri-o crimă care trage după sine pedepsa muncei silnice pe totă vieța sau pe timpu mărginitu, sau reclusiunea, pedepsa se va reduce la închisore de la șese luni pînă la doui ani.

Iar la casu de ori-ce alte crime, pedepsa va fi închisore de la trei luni pînă la unu anu.

La casu de unu delictu, pedepsa se va reduce la închisore de la șese dile pînă la șese luni.

§ III Omucidere, răniri și loviri cari nu sunt calificate
nici crime nici delicte

Art. 255. -

Nu se socotesce nici crimă nici delictu când omuciderea, rânirile și loviturele era ordinate de lege și comandate de autoritatea legitimă.

Art. 256. -

Nu este nici crimă nici delictu cându celu ce a severșitu omuciderea, rănirile și loviturele a fostu silitu la acesta prin necesitatea actuale a unei legitime aperări conformu art. 58.

Art. 257. -

Sunt coprinse în casurile de necesitate actuale de legitimă apărare și următorele trei casuri:

I. Dacă omuciderea, rânirile sau loviturele s'au seversitu respingendu noptea escaladarea sau efracțiunea îngrădiriloru, ziduriloru sau intrâriloru unei case locuite sau a unui apartamentu locuitu sau a dependențeloru acestora;

II. Dacă fapta s'a severșitu aperîndu-se cine-va în contra autoriloru de furturi sau de jefuire esecutate cu violință;

III. Dacă omuciderea, rănirile sau lovirile comise de o femeiă vor fi fostu provocate immediatu de o siluire esercitată asupra personei sale.

SECȚIUNEA IV Despre duelu

Art. 258. -

Acela care într'unu duelu, servindu-se cu arme, nu a ocasionatu nici omoru nici răniri, se va pedepsi cu închisore de la șese dile pînă la șese luni și cu amendă de la doue sute lei pînă la una miă lei.

Art. 259. -

Cându dintr'unu duelu ar fi resultatu morte sau răniri, pedepsa luptătoriloru va fi închisorea de la șese dile pînă la doui ani.

Judecătorulu după împrejurâri pote urca penalitatea și pînă la patru ani de închisore.

Art. 260. -

Dacă luptătorii se voru bate la duelu fâră secondanți ori marturi, sau dacă regulele hotărîte de marturi ori secondanți nu se voru fi observatu, și dacă din acestu duelu a resultatu mortea sau rănirea unuia, culpabilele se va pedepsi după disposițiunile generali coprinse în acestă lege asupra omorului sau alte râniri corporali.

Art. 261. -

Cându unu militaru se va bate în duelu cu unu individu care nu este militaru, se va supune la juridicțiunea ordinară a tribunaleloru civili.

SECȚIUNEA V Atentate în contra buneloru moravuri

Art. 262. -

Ori-cine va comite unu ultragiu publicu în contra pudorei, se va pedepsi cu închisore de la trei luni pînă la unu anu și cu amendă de la cinci-deci pînă la doue sute lei.

Art. 263. - Jurisprudență

Ori ce atentatu în contra pudorei îndeplinitu sau cercatu, fâră violență, asupra personei unui copilu de secsu bărbătescu sau femeescu de vîrstă mai micu de patru-spre-dece ani, se va pedepsi cu minimulu reclusiunii.

Art. 264. -

Ori cine va comite unu atentatu în contra pudorei, îndeplinitu sau cercatu, cu violință, în contra vre unui individu de secsu bărbătescu sau femeescu, se va pedepsi cu reclusiunea de la trei pînă la șese ani.

Dacă crima s'a comisu în contra personei unui copilu, mai micu de cinci-spră-dece ani împliniți, culpabilulu se va pedepsi cu maximulu reclusiunii.

Art. 265. -

Dacă culpabilii sunt ascendenții personei asupra câria sau comisu siluirea, sau dacă sunt dintr'acei cari au o autoritate asupră'i, dacă sunt institutorii sau servitorii sei sau ai personeloru mai susu însemnate, dacă acești culpabili sunt funcționari ai unui cultu sau preoți ori călugeri, sau dacă culpabilele, oricare ar fi, a fostu ajutatu în crima sa de câtre una sau mai multe persone, pedepsa va fi pentru casulu prevedutu de art. 263 și 264 maximulu reclusiunii.

Cându siluirea se va fi comisu de câtre personele menționate în acestu articolu asupra unui copilu de secsu bărbătescu sau femeescu în vîrstă mai micu de cinci-spre-dece ani, pedepsa va fi maximulu muncei silnice pe timpu mărginitu.

Art. 266. -

Dacă din crimele prevedute la art. 263, 264 și 265 va resulta morte, culpabilele se va pedepsi cu munca silnică pe vieță.

Art. 267. -

Ori cine va fi atentatu la bunele moravuri ațitându, favorindu sau înlesnindu obicinuitu desfrenarea sau corupțiunea tineriloru de ambe secsele mai mici de doue-deci și unu ani, se va pedepsi cu închisore de la șese luni pînă la doui ani și cu amendă de la una sută pînă la trei mii lei.

Dacă îndemnătorii, ajutătorii sau înlesnitorii desfrenărei a fostu tatălu, sau mama, epitropii sau alte persone însărcinate cu prieveghiarea loru, pedepsa va fi închisore de la unu anu pînă la doui ani, și amenda de la una sută pînă la una miiă lei.

Art. 268. -

Cei căduți în delictulu menționatu în celu din urmă articolu, se voru mai condemna și la interdicțiunea dreptului de a fi tutori, curatori și părtași la consiliele de familiă, de la unu anu pînă la doui ani, pentru individii câroru se aplică înteiu paragrafu alu acelui articolu; de la doui ani pînă la patru, pentru cei de cari se vorbesce în paragrafulu alu douilea alu aceluiași articolu.

Dacă delictulu s'a comisu de câtre tată sau mamă, culpabilele va fi încă lipsitu de drepturile ce i se acordă de codicele civile asupra personei culpabilelui în virtutea puterei sale părintesci.

Art. 269. -

Acelu culpabile de adulteriu (pre-curviă) precum și complicele seu, se voru pedepsi cu închisore de la una lună pînă la șese luni.

Art. 270. -

Acțiunea de adulteriu nu sa va pute intenta dacă soțulu inocinte nu va cere-o formale.

Soțiulu inocinte pote cere si dobândi ori cându în cursulu procesului stingerea acțiunei publice, precum și după darea sentinței definitive, încetarea pedepsei, dacă va consimți a remâne în căsătoriă. În casulu acestu din urmă, complicele osînditu nu pote fi aperatu de penalitate.

Art. 271. -

Se va pedepsi cu detențiunea de minimu cinci ani persona aceea care, fiindu căsătorită, se căsătorește din nou, mai 'naintea desfacerei căsătoriei celei precedinți, dacă acea căsătoriă va fi fostu valabile.

Asemenea se va pedepsi și acela care, nefiindu căsătoritu, se căsătoresce din nou cu o persona căsătorită și pe care o scia câ era căsătorită.

Acestă pedepsă se va aplica și preotului sau ofciârului statului civile care, cunoscendu câ o personă este căsătorită, își dâ concursulu ministeriului seu la o nouă căsătoriă a aceleiași persone.

SECȚIUNEA VI Arestațiuni nelegali, secestrațiuni de persone și
alte atentate la libertatea individuale

Art. 272. -

Se va pedepsi cu maximulu închisorii ori cine fâră ordinea autoritâții competinte, și afară de casurile unde legea ordină sau permite anume arestarea unei persone, va fi arestatu, va fi deținutu, sau va fi secestratu pe o personă pentru unu motivu ore-care și fâră scopu de a comite unu delictu speciale.

Se va pedepsi cu aceeași pedepsă și acela care va fi datu locuința spre a se esecuta arestarea, închiderea sau secestrarea personei.

Art. 273. -

Culpabilele de infracțiunea prevedută în articolulu precedente, se va pedepsi cu reclusiunea:

1) Dacă din faptulu chiaru alu arestârii victimei sau alu tratamentului la care a fostu supusă în timpulu secestrârii sale, a resultatu o lesiune corporale gravă, sau dacă va fi fostu supusă la vre o tortură;

2) Dacă secestrarea a țiuntă mai multu de o lună;

3) Dacă crima s'a comisu asupra unui ascendinte legitimu sau naturale;

4) Dacă arestarea sau secestrarea s'a esecutatu cu portu scămbatu, cu nume mincinosu, sau cu vre o ordine ori mandatu plăsmuitu alu autoritâței publice, și

5) Dacă individulu arestatu sau secestratu a fostu amenințatu cu morte.

Art. 274. -

Pedepsa se va scăde la închisore de la o lună la unu anu, dacă cei culpabili de delictele menționate la art. 272, pînă a nu se porni pîră asupră-le, voru fi liberatu, pe persona arestată, închisă, sau secestrată, înaintea împlinirii dilei celei de alu decelea, socotite din diua arestârii, a închisorii sau a secestrârii.

SECȚIUNEA VII Crime și delicte privitore la oprirea sau destruerea dovedirii
statului civile a unui copilu, sau la compromiterea asistenței sale,
răpire de minori, infracțiune contra legiloru asupra îmmormentâriloru.

§ I Crime și delicte în contra unui copilu

Art. 275. -

Culpabilii de răipire, de tăinuire, de supresiunea unui copilu, de substituțiunea unui copilu în loculu altuia, sau acei cari voru face să trecă unu copilu ca născutu dintr'o femeiă care însă nu l'a născutu se voru pedepsi cu reclusiune.

Acestă pedepsă se va aplica și acelor cari fiindu însărcinați cu ținerea unui copilu nu 'lu voru înfățișa personeloru care au dreptulu de a 'lu reclama.

Art. 276. -

Veri-ce personă care asistendu la o nascere de copilu nu va fi făcutu declarațiunea prescrisă de codicele civile, în timpulu cerutu de acea lege, se va pedepsi cu închisorea de la șese dile la șese luni și cu amendă de la doue-deci și șese la trei sute lei.

Aseminea se va pedepsi și ori care personă care găsindu unu pruncu de curendu născutu nu 'lu va da celoru însărcinați cu a lui luare și căpetuire.

Nu va fi supusu la pedepsă acela care găsindu vru unu copilu, va voi să se însărcineze cu crescerea lui; va fi însă datoru să dea asemenea inscrisu la înstitutulu orfaniloru, sau la municipalitatea locale.

Art. 277. -

Cei cari voru lăpeda în vre unu locu singuraticu, unu copilu mai micu de șepte ani deplini, precumu și cei ce voru ordina a se lăpeda copilulu, dacă însă ordinea se va fi îndeplinitu, se voru pedepsi numai pentru acestu faptu, cu închisorea de la șese luni pînă la doui ani, și cu amendă de la doue-deci și șese lei pînă la trei sute lei. Iar de se va fi lăpedatu copilulu de câtre părinții, tutorii sau îngrijitorii sei, ori din ordinile loru, atunce pedepsa va fi închisorea de la unu anu în susu și amenda de la cinci-deci la cinci sute lei.

Art. 278. -

De se va fi schiloditu ori se va fi betejitu copilulu din causa lăpedărei, fapta se va privi ca o rănire deseverșitu cu voința celui ce l'a lăpedatu; iar de se va întempla mortea copilului, fapta se va privi ca omoru. În celu dinteiu casu culpabilulu se va supune la pedepsa otărîtă pantru rănire cu voința, și în celu de alu douilea la cea otărîtă pentru omoru.

Art. 279. -

Acei cari voru lăpeda în locu care nu e singuraticu unu copilu mai micu de șepte ani deplini, se voru pedepsi cu închisore de la o lună, pînă la șese luni și cu amendă de la doue-deci și șese pînă la una sută lei.

Iar de se va fi lăpedatu copilulu de câtre părinții sei, de câtre tutorii ori îngrijitorii sei, pedepsa va fi închisore de la doue luni pînă la unu anu și amendă de la cinci-deci pînă la doue sute lei.

§ II Răpire de minori

Art. 280. -

Veri care prin vicleniă sau violență va răpi sau va face a se răpi minori, sau va îndupleca, ori va ascunde, sau va strămuta, sau va face a se ascunde sau a se strămuta din loculu unde era aședați de câtre acei sub a câroru autoritate sau direcțiune era supuși ori încredințați, se va pedepsi cu închisore de la unu anu pînă la doui ani.

Art. 281. -

Acela care prin vicleniă sau prin violință va r șese-spre-dece ani, se va pedepsi cu maximulu închisorii.

Iar dacă fata a consimțitu la așa răpire, ori de buna voiă a mersu după răpitorulu ei, fâră însă a cunosce și părinții sau tutorii ei, răpitorulu se va pedepsi cu închisore de la trei luni pînă la doui ani.

Art. 282. -

Dacă răpitorulu se va fi căsătoritu cu fata răpită, elu nu va pute fi urmăritu de câtu după plângerea personeloru acelora, cari după codicele civile au dreptulu de a cere nulitatea unei asemenea căsătorii, și nici va pute fi condemnatu de cât după ce se va fi pronunțiatu nulitatea căsătoriei.

Art. 283. -

Acela care prin amăgire sau prin violință răpesce o personă mai mică de șese-spre-dece ani spre a o întrebuința ca să cerșetorescă, sau a o deprinde la desfrenare ori la alte sfîrșituri spre a împărtăși folosu, se va pedepsi cu reclusiune.

§ III Călcarea legiuiriloru asupra îmmormentâriloru

Art. 284. -

Cei cari fâră autorisare prealabile a oficiâriului publicu competinte, la întîmplârile cându se cere asemenea autorisare, vor îngropa vre unu mortu, se voru pedepsi cu închisore de la șese dile pînă la o lună, fâră a fi aperați cu acesta de osînda cuvenită pentru crime sau delicte ce au însoțitu acestu delictu.

La asemenea pedepsă se voru supune și cei cari voru călca, ori în ce chipu, legiuirile și regulamentele relative la îmmormentârilgrăbite.

Art. 285. -

Ori care va ascunde cadavrulu unei persone omorîte, ori morte, în urmare de loviri sau răniri se va pedepsi cu închisore de la șese luni pînă la doui ani, fâră a fi aperatu cu acesta de alte pedepse mai mari de va fi participatu la acea crimă.

Iar dacă ascunderea se va fi făcutu cu în parte-șiu folosu, atunce se va pedepsi cu închisore de la unu anu la doui ani.

Art. 286. -

Se va pedepsi cu închisore de la trei luni pînă la unu anu, și cu amendă de la doue-deci și șese pînă la trei sute lei, veri cine violeză mormintele sau comite alte acte de profanațiune asupra loru, fâră a fi apăratu și de alte pedepse pentru crimele sau delictele cari se voru fi comisu cu ocasiunea acestei violâri.

SECȚIUNEA VIII Mărturii mincinose, calomnii, injurii, revelațiunea secreteloru

§ I Mărturiă mincinosă

Art. 287. -

Veri care va da mărturiă mincinosă, în materiă criminale, sau în contra acusatului, sau în a sa favore, se va pedepsi cu reclusiune.

Dacă, însă acusatulu din causa unei asemenea mărturii se va fi osînditu la muncă silnică pe timpu mărginitu, pedepsa va fi reclusiunea de la patru pînă la dece ani; iar dacă osînda acusatului a fostu muncă silnică pe totă vieța, marturulu mincinosu se va osîndi la munca silnică pe timpu mărginitu.

Art. 288. -

Ori care va da mărturiă mincinosă în pricini corecționali, ori în contra acusatului, ori în favorea lui, se va pedepsi cu maximulu închisorii.

Art. 289. -

Ori care va da mărturiă mincinosă în pricini polițiănesci, se va pedepsi cu închisore de la o lună pînă la șese luni.

Art. 290. -

Celu ce va da mărturii mincinose în pricini civili, se va pedepsi cu închisore.

Art. 291. -

Marturulu mincinosu care va fi priimitu ori ce felu de mită, ori resplătire înființată sau promisă, se va pedepsi cu reclusiunea de va fi pentru pricini corecționali sau civili, iar de va fi pentru pricini polițiănesci, cu închisore de la unu anu pînă la doui. Câtre acestea, ceea ce va fi priimitu marturulu mincinosu se va lua pe sema ospițieloru.

Art. 292. -

Cei ce prin ori ce mijlocu voru amăgi pre marturi spra a da mărturiă mincinosă, se voru pedepsi întocmai ca marturii mincinoși după disposițiunile celoru din urmă cinci articole.

Art. 293. -

Cându, în pricini civili, prigonitorele pârți voru propune una alteia a face jurămentu, sau cându jurămentulu se va propune de câtre judecători uneia din pârți, și partea, priimindu propunerea, va severși jurămentu muncinosu, severșitorulu unui asemenea jurămentu se va pedepsi cu degradațiunea civică.

§ II Calomnii, injurii, revalațiune de secrete

Art. 294. -

Va fi culpabile de delictulu de calomniă acela care, sau în locuri, ori adunâri publice, sau în vre unu actu autenticii și publicu, sau în vre o scriere tipărită ori nu, care însă se va fi afiptu, se va fi vendutu, ori se va fi împărțitu, va propune asupra cui-va fapte cari, de ar fi adeverate, ar supune pe prepusulu la pedepse criminali ori corecționali, sau măcaru la disprețuirea și la ura cetățianiloru.

Art. 295. -

Se socotesce mincinosă ori ce împutare pentru care nu se înfățișeză legiuitu dovadă. Prin urmare împutătorulu nu pote fi primitu a cere spre a sa apărare de a se dovedi împutarea sa de câtre alții, nici va pute să se apere dicendu că înscrisurile, piesele, sau faptele doveditore ale crimei ori delictului împutatului sunt cunoscute, sau câ împutarea, pentru care împutătorulu se află trasu în judecată, s'a copiatu ori s'a scosu din scrierii străine sau din alte scrieri tipărite.

Art. 296. -

Cându fapta împutată asupra cui-va se va dovedi adeverată, împutătorulu va fi apăratu de ori ce pedepsă.

Se va socoti ca dovadă legiuită numai aceea ce va resulta dintr'o otârîre de judecată, sau din ori ce altu actu autenticu sau din vr'unu înscrisu cu scrierea și cu sub-scrierea împutatului.

Cându împutarea va ave de obiectu faptele unui funcționaru publicu, relative la atribuțiunile sale, atunci faptele împutate se potu proba după regula comună.

Art. 297. -

Acela care nu va sprijini propunerea sa cu dovadă legiuită, se va pedepsi ca calomniatoru după cumu urmeză: - Dacă fapta împutată va fi de natură a se pedepsi cu munca silnică pe totă vieța sau pe timpu mărginitu, culpabilele se va pedepsi cu închisore de la unu anu și jumetate pînă la doui, și cu amendă de la o sută pînă la doue mii cinci sute lei.

În tote cele-lalte casuri osînda va fi închisorea de la o lună pînă la șese, și amenda de la cinci deci pînă la doue mii lei.

Art. 298. -

Acela care, cunoscendu câ acusațiunea sa este mincinosă, face înaintea unei autoritâți publice, sau înaintea oficiârului de polițiă judecătorescă, o înscrisă denunțiațiune calomniatore, prin care să acuse o personă câ ar fi comisu o faptă supusă pedepsei, sau câ ar fi călcatu datoriele sale de funcționaru publicu, se va pedepsi cu închisorea de la o lună pînă la unu anu.

Se va pute încă condemna și la interdicțiunea pe timpu mărginitu.

Art. 299. -

Injuriele sau espresiunile ocărîtore prin cari nu s'aru aduce asupra cui-va împutare pentru vre o faptă lămurită, și pentru unu năravu sau viciu aretatu anume, de se voru fi rostitu în locuri sau adunâri publice, sau de voru fi trecutu în scrieri tipărite ori nu, cari scrieri să se fi împrăștiatu sau să se fi împărțitu, se voru pedepsi cu amendă de la trei-deci pînă la doue mii lei, sau cu închisore de la șese dile la trei luni.

Art. 300. -

Ori ce alte injurii sau espresiuni ocăritore, cari nu voru ave gravitatea împrejurâriloru de mai susu, nici se voru fi urmatu în adunâri ori prin scrieri publice, se voru pedepsi cu simple pedepse polițiănesci.

Art. 301. -

Nu se va socoti injuriă dojenirea ce va face unu stăpînu servitoriloru sei, sau unu părinte copiiloru sei, sau unu mesteru ori învețătoru uceniciloru sei.

Art. 302. -

În privința împutâriloru și injurieloru cari s'aru coprinde în scrierile relative la aperarea pârțiloru, sau în plădoeriele loru, judecătorii, întru a câror cercetare se va afla acea pricină, voru pute, judecându contestațiunea, sau să otărască a se suprime injuriele, sau scrierile injuriose, sau să mustre pe autorii injurieloru, sau să suspindă pe avocați, cându sunt autorii acestoru scrieri, sau plădoerii injuriose, din esercițiulu profesiunei loru.

Acestă suspendare nu va pute ține mai multu de trei luni, iar la casu de recidivă va ține de la șese luni pînă la unu anu.

Art. 303. -

Dacă injuriele, sau scrierile injuriose de cari se vorbesce în articolulu precedente, voru ave caracterulu unei calomnii grave, în câtu judecătorii, întru a câroru cercetare se va afla pricina prigonitoriloru, să nu potă judeca acestu delictu, atunce ei voru suspende provisoriu procesulu și'i voru trimite pentru judicarea delictului la judicătoriele competinți.

Art. 304. -

Dacă cei ce se aretă cu asemenea înscrisuri imputătore și injuriose nu voru sci nici să citescă, nici să scrie, atunce delictulu va cădea asupra alcătuitorului înscrisului.

Art. 305. -

Doctorii, chirurgii, spițerii, moșele și ori ce alte persone cari, urmându a fi după natura profesiunei loru cunoscătore și pestrătore a secreteloru ce li se încredințeză, le voru da pe față, afară din întîmplârile cându legea cere o asemenea destăinuire, se voru pedepsi cu închisore de la o lună pînă la șese luni, și cu amendă de la una sută pînă la cinci sute lei.

CAPU II Crime și delicte contra proprietâțiloru

SECȚIUNEA Furturi

Art. 306. -

Acela care va lua printr'ascunsu unu lucru mișcătoru alu altuia cu cugetu de a și'lu însuși pe nedreptu, seversesce unu furtu.

Art. 307. -

Tainicele luâri urmate ori de câtre bărbatu spre paguba muerii sale, ori de câtre muere spre paguba bărbatului seu, ori de câtre unu veduvu sau veduvă despre lucrulu soțului celui reposatu, ori de câtre copiii sau alte rude de josu, spre paguba tatălui sau a mamei, sau alte rude de susu, ori de câtre tată sau mamă sau alte rude de susu spre paguba copiiloru loru sau altoru rude de josu, ori de câtre afini de aceeași liniă, ori de câtre frați și surori între dînșii, nu se potu socoti furturi, ci sunt supuse numai la despăgubirea civile.

Art. 308. -

Furtulu precumu și cercarea de furtu, se va pedepsi cu închisore de la șese dile pînă la doui ani, și câte odată cu amendă la cinci-deci pînă la una miiă lei.

Judecătoriele vor pute încă pedepsi pre culpabili și cu interdicțiunea pe timp mărginitu.

Art. 309. -

Se va pedepsi cu închisore de la trei luni pînă la doui ani și cu amendă de la una sută la una miiă lei:

1. Acela care va fi furatu sau va fi cercatu să fure de pe câmpuri, cai ori dobitoce de povară, de trasu sau de călărie, precumu și alte vite mari ori mici, sau unelte de agricultură, ori vînatulu aflatu în parcuri închise, sau sci din cotețe ori alte locuri închise, stupi de albine, postavuri, pânda sau alte țesături, cari se intindu în locurile determinate spre a se usca sau a se albi;

2. Acela care va fi furatu sau va fi cercatu să fure lemne tăiate din pădure sau din magazine destinate pentru lemnăriă, sau lemne de pe la herăstrae, ori lemne plutitore, sau din câmpuri livedi ori grădini, fenu, bucate, fructe sau alte folositore producte secerate, cosite sau nu;

3. Acela care fiindu servitoru cu simbriă, va fi comisu unu furtu sau va fi cercatu a-lu comite de la stăpînulu seu, sau chiaru de la persone străine cari se afla în casa stăpînului seu, în casa unde elu va fi mersu cu stăpînulu seu, sau acela care, fiindă lucrătoru, calfă sau ucenicu, va fi severșitu furtulu în casa, atelierulu, sau magazinulu stăpînului seu, sau în locuința, atelierului ori magazinului unde lucreză obicinuitu.

4. Birtașulu, changiulu, cărciumarulu, oterierulu, cărăușulu, căruțașulu, luntrașulu sau vre-unulu din omenii loru care va fi furatu ori va fi cercatu a fura tote ori parte din lucrurile încredințate loru în acesta a loru calitate, precum asemenea și călătorii cari voru fi furatu sau voru fi cercatu să fure lucruri din birtulu, chanulu, cărciuma, sau otelulu unde au fostu primiți.

Cu aceeași pedepsa se va pedepsi:

5. Furtulu severșitu într'o casă locuită și in timpulu nopții, sau de câtre doue sau mai multe persone, sau numai cu una din aceste doue împrejurâri.

În tote aceste casuri mai susu aretate culpabilii se voru pute osîndi, afară de pedepsa principale, și la interdicțiune pe timpu mărginitu.

Art. 310. -

Se va pedepsi cu reclusiunea de la trei pînă la șese ani, acela care va severși vr'unu furtu în casurile următorie:

1. Cându furtulu se va fi urmatu într'unu locașu consacratu vre unu cultu asupra obiecteloru consacrate cultului;

2. Cându furtulu s'a comisu prin efracțiune sau escaladare într'o casă locuită sau servindu spre locuință, sau în dependințele ei, sau într'o curte închisă.

3. Dacă spre a comite furtulu, culpabilele a întrebuințatu chei mincinose spre a intra într'o casă, apartamentu, odaiă sau bastimetu sau într'o curte închisă sau spre a deschide ușile, mobilile, casele de feru, dulapurile, lădile și ori ce alte lucruri destinate spre păstrarea baniloru, a sculeloru, sau a altoru obiecte cari se află în întru;

4. Dacă culpabilele, prin tăiarea legăturelor, prin ruperea sigilieloru, prin deschiderea coperișiloru sau prin întrebuințarea de chei mincinose, a furatu pe drumuri publice sau pe strade, ori piețe publice, într'o diligență, sau în curtea ori casa poste, în drum lu de feru sau în vre o stațiune, în vaporu sau alte vase, după rîurile navigabili, vre unulu din lucrurile călătoriloru sau din cele destinate spre a se transporta;

5. Dacă culpabilele a furatu vre-unu lucru din cele ce avea asupră-i, sau purta cu sine unu nebunu sau smintitu ori unu copilu mai micu de doui-spră-dece ani;

6. Dacă furulu sau unulu dintre furi, sau unulu dintre acei cari au participatu la furtu purta asupră'și arme de față sau pe ascunsu;

7. Dacă furtulu s'a comisu de câtre doui sau mai mulți complici, asociați pentru săverșirea de tâlhârii sau furturi;

8. Dacă furtulu s'a comisu în timpulu unui incendiu sau unei inundațiuni asupra obicteloru ce se afla încă espuse pericolului, ori depuse într'unu locu de sicuranță.

Art. 311. -

Agravarea pedepsei furtului comisu într'o casă locuită prin efracțiune sau escaladare, se aplică și chiar atunci, cându locuitorii casei nu se afla în întru în momentulu furtului.

Art. 312. -

Sunt asemenate cu casele locuite:

1. Vasele de apă, și ori ce altă clădire mișcătore de voru fi locuite;

2. Edificiele destinate unui cultu;

3. Edificiele publice destinate pentru esercițiulu unei profesiuni sau pentru conservațiunea de lucruri;

4. Împrejmuirea care face parte dintr'o casă locuită sau dintr'unu edificiu asemuitu cu o casă locuită (No. 2 și 3), precumu și ori-ce alte clădiri sau îngrădiri se voru fi aflându în întrulu împrejmuirei.

Se socotesce împrejmuitu sau îngrăditu ori-ce locu închisu, unde nu pote cine-va petrunde de câtu prin mijloculu cheiloru, sau întrebuințându efracținue sau escaladare.

Art. 313. -

Escaladarea se numesce ori-ce intrare în case, clădri, ori împrejmuiri severșită prin suire peste ziduri, porți, învelituri, uluce sau alte îngrădiri închise, precumu aseminea și ori-ce intrare pe ferestre, prin coșuri (hornuri) prin ferestrue de pivniță, sau prin ori-ce alte gâuri pe sub pămentu cari nu sunt destinate pentru a servi de intrare.

Art. 314. -

Efracțiune (spargere) se numesce:

1. Ori-ce siluire, rupere, spargere, derîmare a ziduriloru, a uluceloru sau altoru îngrădiri închise, a învelișuriloru, a porțiloru, a pardoseleloru, a ferestreloru, a încuetureloru, a lacăteloru sau a ori-câroru unelte sau instrumente destinate a popri intrarea prin siluirea câroru agentele 'și deschide o trecere care nu esistea mai 'nainte sau care era închisă ori lărgesce, pentru ca să potă intra, o gaură ce se află în ființă, sau face o deschidere ore-care prin mijloculu câria elu să se potă introduce în întru spre a comite furtu, sau chiaru fără a se întroduce în întru.

2. Cându agentele, în interiorulu casei sau clădirii ori îngrădirii aflându-se, a deschisu prin vre unulu din mijlocele aretate mai susu, ușile, îngrădirile sau încuetorile din întru, dulapurile, lădiile, cofrele, sau ori ce alte mobile sau locuri închise, destinate pentru pestrarea baniloru, sculeloru, sau altoru obiecte.

În rîndulu acestoru efracțiuni interiori se socotesce și redicarea de case de bani, cutii, bale înfășurate cu pânză și legate cu fringhii sau funii, și de ori-ce alte mobili mișcătorie încuiate, cari coprindu lucruri de ori-ce feliu, de și nu se voru fi deschisu, ruptu, sau spartu acolo pe locu.

Art. 315. -

Chei mincinose se înțelegu ori-ce cărlige, chei diverse prefăcute sau semuite și ori-ce feliu de uneltă care să nu fi fostu otârîtă de câtre proprietaru, chiriașu sau birtașu a deschide sau a închide brosce, lacăte și ori-ce încuetoriă va fi descuiatu cu dînsele culpabilele.

Art. 316. -

Celu ce cu sciință de rea întrebuințare va preface sau va prescâmba chei mincinose, se va osîndi la închisore de la o lună și jumetate pînă la unu anu.

SECȚIUNEA II Tâlhării

Art. 317. -

Acela care prin întrebuințare de violență în contra personeloru sau prin amenințâri de a omorî sau de a răni îndată, va răpi lucrulu altui cu cugetu de a și-lu însuși pe nedreptu, severșesce o tâlhăriă.

Se socotesce aseminea că comite o tălhariă și acela care, surprinsu fiindu în flagrante delictu de furtu, întrebuințeză violență asupra unei persone sau amenință câ va omorî sau va răni îndată spre a pute să scape sau să țină lucrulu furatu.

Art. 318. -

Se pedepsesce cu reclusiune de la cinci ani în susu, tâlhăria severșită în împrejurârile următore:

1. Dacă tâlharulu sau unulu din tâlhari sau unulu dintre complicii loru, avea asupră'și arme de față sau pe ascunsu;

2. Dacă tâlhăria s'a severșitu de câtre doue sau mai multe persone;

3. Dacă tâlhăria s'a severșitu pe drumuri publice sau piețe publice;

4. Dacă tălhăria s'a severșitu prin bătâi sau rele tratamente, fără însă să se fi causatu răniri.

Art. 319. -

Se va pedepsi cu munca silnică pe timpu mărginitu:

1. Ori-care va fi comisu tâlhăria întrebuințându casne, răniri sau schilodiri asupra personei;

2. Acela care a comisu tâlhăriă întrebuințându bătâi, violențe, amenințâri, sau rele tratamente din cari s'a pricinuitu victimei vre o bolă sau o necapacitate la lucru sau perderea audului ori a limbei sau a facultâții de a procrea.

Art. 320. -

Se va pedepsi cu muncă silnică pe totă vieța ori-care severșasce vre o talhăriă prin întrebuințare de violențe, amenințâri, rele tratamente, bătâi, casne, schilodiri sau alte lesiuni corporali din cari s'a pricinuitu morte pațientelui.

SECȚIUNEA III Strămutare sau desființare de hotare

Art. 321. -

Se va pedepsi cu închisore sau cu amendă de la una sută pînă la una miă lei, acela care, cu cugetu de a 'și însuși pămantulu posedutu de altulu, și într'unu modu nelegale, va strămuta sau va face a se strămuta senmele de hotare dintre proprietâți.

SECȚIUNEA IV Despre abusu de încredere

Art. 322. -

Ori-care va specula asupra trebuințeloru slăbiciuniloru sau patimeloru unui minoru ca să 'lu facă să subscrie spre a sa pagubă obligațiuni, chitanțe, sau vre unu înscrisu de refuire pentru împrumutare de bani, ori de lucruri mișcătore ori de înscrisuri comerciali, sau de ori-ce alte înscrisuri îndatoritorie, sub ori care formă se va fi făcutu aseminea tocmelă, se va pedepsi cu închisore de la doue luni pînă la doui ani și cu amendă care nu va pute trece peste a patra parte a sumei ori a prețului lucruriloru ce va urma a se întorce înapoi vetematului, nici să fie mai mică de cinci-deci lei.

Art. 323. -

Ori-care va pune la o parte sau va resipi spre paguba proprietariloru, a posesoriloru ori a deținătoriloru obiligațiuni, bani, mârfuri, bileturi, chitanțe, sau ori-ce alte acte coprindendu vre o obligațiune, sau aperare, și cari i se voru fi datu sub titlu de închiriare, de depositu, de mandatu sau pentru vre unu lucru cu plată ori fâră plată, cu îndatorire de a 'lu întorce înapoi sau de a 'lu înfățișa ori de a 'lu întrebuința într'unu chipu otărîtu, se va pedepsi după cuprinderea articolului 322.

Dacă abusulu de încredere prevedutu prin paragrafulu de mai susu se va severși de vre-o slugă, omu cu simbriă, ucenicu, calfa, grămăticu, lucrătoriu, adjutoru, spre paguba stăpînului seu, pedepsa va fi închisore de la șese luni pînă la doui ani.

Tote acestea fâră prejudițiulu celoru ce s'au disu la articolele: 203, 204 și 205 pentru punerea la o parte sau redicarea baniloru, a obligațiuniloru ori a altoru acte, ori lucruri aflate în deposite publice.

Art. 324. -

Advocatulu care prin daruri, oferte sau promisiuni, se va îndupleca a se înțelege cu partea adversă și va vetema, prin fapte positive sau prin omisiuni dolose, causa clientelui seu, va fi pedepsitu prin închisore, prin suspensiune din esercițiulu profesiunii de advocatu și prin interdicțiune de la funcținile publice pînă la cinci-spră-dece ani, și prin amendă de lei trei sute pînă la trei mii lei.nd.aco

Art. 325. -

Cându advocatulu va vetema, cu vicleniă prin fapte positive sau prin omisiuni, causa unui acusatu sau a unui prevenitu se va pedepsi precum urmeză:

În casu de crimă, prin interdicțiune de la profesiunea de advocatu și de la veri ce funcțiune publică și prin reclusiune;

În casu de delictu, prin interdicțiune de la profesiunea de advocatu și de la ori-care altă funcțiune, la care pedepsă se va pute adăugi și închisore;

În casu de contravențiune, prin interdicțiune de la profesiunea de advocatu și de la ori-care altă funcțiune publică, nu pe mai puțin de șese luni, și prin amendă pînă trei sute lei.

Art. 326. -

Celu ce, după ce va produce vre unu documentu inscrisu sau memoriu la o judecătoriă pentru vre o prigonire, îlu va sustrage în ori ce modu, se va pedepsi cu o amendă de la doue-deci și șese la trei sute lei.

Acestă pedepsă se va otărî de același tribunalu în a cârui cercetare se află prigonirea.

Art. 327. -

Celu ce găsindu pe drumuri ori pe uliță lucruri ce nu sunt ale sale, și întrebându-se despre ele, le va tăgădui, se socotesce câ a comisu unu abusu de încredere și se va pedepsi cu închisore de la cinci-spre-dece luni.

Art. 328. -

Celu ce va găsi într'o curte, grădină, în grajduri ori în altă, încăpere, bani ori lucruri ce nu sunt ale sale, și nu le va areta stăpînului locului ori chiriașului, se va pedepsi cu pedepsa prevedută la art. precedente.

Art. 329. -

Disposițiunile art. 307 se voru aplica și la casulu de abusu de încredere urmatu între personele acolo aretate.

Art. 330. -

Se voru pedepsi cu închisore de la o lună pînă la unu anu:

1. Tutorii, curatorii, esecutorii testamentari, acei însărcinați cu paza lucruriloru secuestrate, administratorii de fondațiuni, cari, cu rea credință, lucreză în retemarea personeloru sau lucruriloru încredințate direcțiunei sau administrațiunei loru. Reviste (1)

2. Samsarii, agenții de scâmbu, espeditorii, comisionarii și alte persone esercitându o profesiune cu care sunt anume însărcinați de autoritatea publică, dacă în afacerile cari le sunt încredințate aducu, cu rea credință, vetemare acelora cari le au încredințatu afacerile.

Art. 331. -

Cărăuși, văslașii sau omenii loru cari, prin amestecare de materii vetemătore, voru fi prescâmbatu calitatea vinuriloru, sau ori ce altu fur de beuturi ori de mârfuri alu câroru transportu li s'a fostu încredințatu, se voru pedepsi cu închisore de la doue luni la doui ani; iar dacă prescâmbarea nu se va fi făcutu prin amestecare de materii vetemătore, osînda va fi închisore de la o lună pînă la șese luni, sau amendă de la doue-deci și șese pînă la cinci sute lei.

SECȚIUNEA V Încelăciune sau escrocheriă

Art. 332. -

Acela care, în vedere de a împărtăși folosu, face să nască o amăgire în paguba averii altuia, sau făcendu să trecă de adeverate fapte mincinose, sau prefăcendu în mincinose fapte adeverate, ori suprimendu-le de totu, este culpabile de încelăciune.

Art. 333. -

Încelăciunea, de nu va fi anume pedepsitu de lege cu o pedepsă speciale, se va pedepsi îndeobște cu închisore de la o luna pînă la unu anu și cu amendă de la doue deci și șese pînă la două mii lei.

Art. 334. -

Celu ce va întrebuința sau nume sau calitâți mincinose, sau uneltiri viclene ca să înduplece pe omeni a crede vre o întreprindere mincinosă, vre o putere sau vre unu creditu închipuitu, ori ca să facă a se nasce speranța, sau temerea vre unei isbutiri, vre unei nenorociri sau a vre unei întîmplâri chimerice, și printr'acesta va amăgi pe cineva să i dea bani, mobili sau obligațiuni, disposițiuni, bileturi, promisiuni, chitanțe sau înscrisuri liberătore, și prin vre unulu dintr'acele mijloce va lua sau va cerca să ia cu vicleniă totă sau parte din averea altuia, se va pedepsi cu închisore de la șese luni pînă la doui ani și cu amendă de la cinci deci pînă la doue mii lei, fără a se apăra cu acesta de alte mai mari pedepse ce i s'ar cuveni de va căde în crimă de plăsmuire.

Culpabilele va pute încă fi osânditu și la interdicțiunea pe timpu mărginitu.

Art. 335. -

Veri-cine va călca regulamentele de administrațiune publică privitore la productele, industria și la manufacturile românesci, cari se esportă în străinetate și cari au de scopu a garanta buna calitate, dimensiunile și natura fabricațiunei, se va pedepsi cu amendă de la una sută pînă la doue mii lei.

Art. 336. -

Celu ce va înșela pe cumpărătoru asupra probei lucruriloru de auru sau argintu, asupra cualitâței unei petre mincinose, vendută de bună, sau asupra felului ori cârii mărfi, precum și acela care, prin întrebuințare de mincinose dramuri sau mesuri, va înșela asupra cătimei lucruriloru vendute, se va pedepsi cu închisore de la o lună pînă la șese, și cu amendă care nu va pute fi nici mai mare de a patra parte a despăgubirii cuvenite încelatului, nici mai mică de cinci-deci lei.

Lucrurile acele cu probă mincinosă, sau prețulu luru, de se voru afla încă în mânele vendetorului se voru lua în folosulu stabilimenteloru publice de bine facere ale locului unde s'a urmatu delictulu, iar dramurile și mesurile mincinose se voru sfărîma.

Art. 337. -

Dacă vendetorulu și cumpărătorulu s'au servitu în târguiala loru cu alte dramuri, sau cu alte mesuri, iar nu cu cele otărîte de gubernu, cumpărătorulu nu va ave dreptu a se porni în contra vendetorului care 'lu va fi încelatu cu dramuri sau cu mesuri poprite, fâră prejudițiulu acțiunei publice pentru pedepsirea atâtu a fraudei (înșelăciune) câtu și chiaru a întrebuințârii greutâțiloru și mesuriloru mincinose.

Pedepsa, în casu de încelăciune, este prescrisă, la art. precedente, iar pedepsa pentru simplă întrebuințare de mesuri și greutâți mincinose este prevedută la cartea IV a acestui Codice, privitoriă la pedepse de simplă polițiă.

Art. 338. -

Se va pedepsi cu închisore de la o lună pînă la unu anu, acela care strică, sfărîmă, rumpe sau desființeză în paguba altuia, titluri sau acte cari nu era ale lui sau cari era ale lui numai în parte.

Art. 339. -

Ori ce edițiune de scrieri, de compuneri musicali, de desemnuri, de pictură sau de ori ce altă producțiune care se va fi tipăritu sau gravatu cu ori ce mijlocu fâră voia autorului, se socotesce contra-facere, și veri ce contra-facere este delictu.

Art. 340. -

Venderea de scrieri contra-făcute, introducerea în România de scrieri cari, după ce s'au tipăritu aicea, se voru fi contra-făcutu în străinetate, este delictu totu de acelu felu.

Art. 341. -

Pedepsa contra-factorului, sau a introductorului va fi amenda de la una sută pînă la doue mii lei, iar pentru vendetoru amenda de la doue-deci și șese pînă la cinci sute lei.

Confiscațiunea edițiunei contra-făcute se va otărî, atâtu în privința contra-factorului, câtu și contra introductorului și a vendetorului.

Asemenea se voru confisca și tablele și tiparulu, cu cari se va fi făcutu contra-făcuta edițiune.

Art. 342. -

Ori ce directoru, ori ce intreprindetoriu de teatre, ori ce asociațiune de artiști care va representa pe teatru scrieri teatrali fâră voia autoriului, se va pedepsi, cu amendă de la cinci-deci pînă la cinci sute lei, și cu confiscațiunea baniloru ce se voru fi strînsu la acea representațiune.

La intîmplârile prevedute prin cele din urmă patru articole, productulu confiscațiuniloru se va da proprietarului spre a lui despăgubire.

SECȚIUNEA VI Bancărute

Art. 343. -

Culpabili de bancărută fraudulosă se voru pedepsi cu reclusiune.

Art. 344. -

Acei cari, conformu Codicelui de comerciu, se voru declara complici de bancărută fraudulosă, se voru pedepsi cu aceeași pedepsă ca și bancărutarii frauduloși.

Art. 345. -

Acei cari, în casurile prevedate de Codicile comerciale, se vor declara culpabili de bancărută simplă, se voru pedepsi cu închisore de la o lună pînă la doui ani.

Art. 346. -

Totu sindiculu care va fi culpabile de viclenă și rea întrebuințare în împlinirea datorielor sale de administare, se va pedepsi cu închisore de la doue luni la doui ani și cu amendă de la doue sute pînă la doue mii lei.

Art. 347. -

Se va pedepsi cu închisore de la o lună pînă la unu anu și cu amendă, care nu va pute trece peste suma de lei doue mii, creditorulu care va fi făcutu ori cu falitulu, ori cu veri care altă personă, învoiri spre alu seu în parte folosu, ca să dea votulu seu spre paguba mesei creditoriloru, sau care va fi sevîrșitu vre o în parte tocmelă fraudulosă, din care ar resulta pentru densulu unu folosu în sarcina activului falitului. Soroculu închisorii nu va pute urca pînă la doui ani, dacă creditorulu este sindicu alu falitului.

Art. 348. -

Mijlocitorii de scâmbu și samsarii, dacă se voru declara bancărutari simpli, se voru pedepsi cu maximulu închisorii.

Dacă se voru declara bancărutari frduloși, se voru pedepsi cu reclusiune de la cinci ani în susu.

SECȚIUNEA VII Jocuri de norocu, loterii, turburări si fraudi
întrebuințate la licitațiuni publice

Art. 349. -

Acei cari facu meseriă din jocuri de norocu, se voru pedepsi cu amendă de la una sută pînă la patru mii lei.

Art. 350. -

Acei cari voru ține casă de jocuri de norocu, primindu obștește pe jucători sau după recomandațiune, precum și acei cari, fâră autorisațiunea legei, voru fi deschisu o loteriă publică, se voru pedepsi cu închisore pînă la șese luni și cu amendă de la una sută pînă la patru mii lei.

Câtre acestea se voru lua pe sema stabilimenteloru publice de binefacere toți banii sau biletele de bancă seu alte valori, ori lucrurile cari voru fi espuse la jocuri, sau la loterii, precumu și tote uneltele ce voru fi servitu la acesta.

Art. 351. -

Cei cari în adjudicațiunile proprietâței, usufructului sau închirierii lucruriloru mișcătore, ori a vre-unei intreprinderi sau a ori cârii aprovisionâri, voru impedica sau turbura libera concurență la licitațiuni, sau la sumisiuni prin oferte, întrebuințându violență seu amenințâri ori naintea sau în timpulu licitațiuniloru ori sumisiuniloru, se voru pedepsi cu închisorede la cinci-spră-dece dile pînă la șese luni și cu amendă de la una sută pînă la doue mii cinci sute lei.

Acei ce formându asociațiuni cu scopu de a specula asupra licitațiuniloru publice, voru depărta pe concurenți, prin daruri, promisiuni sau alte mijloce spre a face să scadă prețurile obiecteloru puse în licitațiune se voru pedepsi cu închisore de la o lună pînă la unu anu.

SECȚIUNEA VIII Destrucțiuni, declarațiuni și alte pagube

Art. 352. -

Acelu care cu rea voință și fâră dreptu, distrue sau degradă lucrurile altuia mișcătore sau nemișcătore, se va pedepsi cu închisore pînă le șese luni.

Art. 353. -

Ori care cu voință va derîma ori va surpa, prin ori ce mijloce în totu sau în parte zidiri, poduri, zăgaze, șosele sau alte clădiri, șciindule că sunt străine, se va pedepsi cu închisore de la cinci-spră-dece dile pînă la unu anu, oru cu amendă care nu va trece peste a patra parte din despăgubirea cuvenită.

Art. 354. -

Ori ce jefuire, stricăciune sau destrucțiune de producturi, mârfuri, efecte sau alte lucruri mobili ori imobili ce voru fi ale altuia, de se va fi severșitu de mai mulți omeni împreunați în cetă și cu voință, se va pedepsi cu reclusiune.

Art. 355. -

Acelu care va desființa ori ce semnu sau ori ce lucrare care servea de hotaru între proprietâți, se va pedepsi cu închisore pînâ la șese luni ori cu amendă de la cinci-deci pînă la o mie lei.

Art. 356. -

Se voru pedepsi cu amendă care nu va pute fi mai mare de a patra parte a despăgubirii ce se va cuveni, proprietariulu sau arendașiulu, sau ori ce altă personă care, avendu mori, herăstrae, pive și alte asemenea, va înălța cu voință apa prin zăgazuri mai susu de cumpena cuvenită și va causa înnecăciune la drumuri sau la proprietățile altora.

Iar meșterulu care va fi lucratu înălțarea apei cu voință fâră a păzi cuvenita cumpenă, se va supune la închisore de la o lună pînă la șese luni.

SECȚIUNEA IX Crime si delicte cari punu în pericolu vieța a mai multoru persone

Art. 357. -

Veri-cine cu voință va pune focu la zidiri, corâbii, magazine, fabrice sau ori ce alte clădiri, cându sunt locuite sau servescu spre locuință, și în genere la încăperi locuite, sau servindu spre lucuință, de voru fi sau nu ale aprindătorului, se va pedepsi cu munca silnică pe timpu mărginitu.

La aceeași pedepsă se va supune celu ce va pune focu cu voință, la clădiri ce servescu provisoriu pentru adunâri de omeni în timpulu cându au obiceiu de a se aduna acolo, fie ale sale aceste clădiri, fie ale altora.

Asemenea se va pedepsi și acela care va da focu la trăsurele de drumu de feru, la mine sau la alte locuri închise, care servescu (provisoriu) pentru adunâri de omeni, în timpulu cându aceștia au obiceiu de a se aduna acolo, fie ale sale aceste trăsure, mine sau locuri închise, fie ale altuia.

Art. 358. -

Ori care cu voință va pune focu la zidiri, corâbii, fabrice, magazine de obște sau de cherestrele sau la ori ce alte clădiri cându nu sunt locuite, nici servescu spre locuință, sau la păduri ori la bucate nesecerate, sau la fenețe necosite, se va pedepsi cu reclusiune de la trei ani pînă la cinci ani, dacă acele lucruri nu vor fi ale lui.

Art. 359. -

Acela care puindu focu la unulu din lucrurile menționate în art. de mai susu, fiindu alu seu va causa, cu voință, ori ce pagubă altuia, se va pedepsi cu închisore de la șese luni pînă la doui ani.

Art. 360. -

Ori care, cu voință, va pune focu la lemne tăiate în pădure sau la bucate secerate sau la fenețe cosite, fie acele lemne grămădite, ori aședate aprope unele de altele, precumu și bucate grămădite, ori făcute stoguri, sau fenulu strînsu în căpițe, clâi, ori șire, dacă aceste lucruri nu voru fi ale lui, se va pedepsi cu reclusiune de la trei pînă la cinci ani.

Art. 361. -

Celu care, puindu focu la unulu din lucrurile menționate în articolulu de mai susu, fiindu alu seu, va causa cu voință, ori ce pagubă altuia, se va pedepsi cu închisore de la o lună pînă la doui ani.

Art. 362. -

Celu care va fi comunicatu foculu la unulu din lucrurile menționate în articolele de mai susu puindu cu voință focu la ori ce lucru al seu, ori străinu, dară aședatu cu chipu în câtu să potă a se întinde foculu, se va pedepsi cu pedepsa otărîtă, pentru cei ce d'a dreptulu voru fi pusu focu la unulu dintr'acele lucruri.

Art. 363. -

La tote casurile mai susu menționate, dacă foculu a causatu morte la una seu la mai multe persone cari se afla în locurile aprinse, cându s'a ivitu foculu, pedepsa va fi munca silnică pe timpu mărginitu.

Art. 364. -

În tote casurile prevedute prin art. 357, 358, 359, 360, 361, 362, dacă paguba causată prin punerea focului nu va trece peste suma de una miiă cinci sute lei, judecătorulu va pute scoborî penalitatea precumu urmedă: cându pedepsa va fi munca silnică, va pute aplica reclusiunea; cându pedepsa va fi reclusiunea, va pute aplica închisorea corecționale neputend-o scăde la mai puținu de unu anu; cându penalitatea va fi închisorea, o va pute scădea pînă la minimulu de șese dile.

Art. 365. -

Cei ce voru surpa ori voru derîma, cu voință, prin mijloculu esplosiunii vre unei mine sau erbării, zidării, corâbii, magazine publice sau de cherestele, se voru supune la pedepsele otărîte prin articolele de mai susu, potrivitu cu osebirile ce se facu într'acele articole.

Art. 366. -

Amenințarea de a pune focu la vr'o locuință, sau la ori-ce altă, proprietate se va pedepsi întocmai ca amenințarea de omoru după osebirile prescrise prin art. 235, 236 și 337.

Art. 367. -

Ori care cu voință, va arde sau va desființa, prin ori ce mijloce, registre copie sau acte originali ale vre unei autoritâți publice, documente, bileturi, polițe, efecte de comerciu sau de bancă, în cari se va coprinde sau din cari va resulta vre o obligațiune, disposițiune, sau apărare, se va pedepsi precum urmeză:

Dacă lucrurile desființate sunt acte ale vre unei autoritâți publice, sau efecte de comerciu, ori de bancă, pedepsa va fi reclusiune de la trei pînă la cinci ani.

Iară dacă lucrurile desființate voru fi, ori ce altu actu sau înscrisu, culpabilele se va pedepsi cu închisore de la unu anu pînă la duoi, și cu amendă de la una sută pînă la cinci sute lei.

Art. 368. -

Celu ce va otrăvi, cu voință, pești în bâlți, heleștae, ori havuzuri, se va pedepsi cu închisore de la o lună pînă la duoi ani, și cu amendă de la șese-spre-dece lei pînă la doue sute lei.

Art. 369. -

Acelu care, cu voință, ocasioneză o înnecăciune care aduce cu sine mortea vre unei persone, se va pedepsi cu munca silnică pe timpu mărginitu.

Art. 370. -

Acela care pune în pericolu transportulu pe dramulu de feru, sau stricându cu voință drumulu, ori mijlocele de transportu, sau cele-l-alte dependinți ale drumului, sau redicându sau aședându, puindu ori aruncându obiecte pe cale, sau scoțendu din locu railurile sau puindu în cale ori ce altu obstacolu, se va pedepsi cu reclusiune.

Dacă actulu a causatu lesiuni corporali grave vre unei persone, pedepsa va fi munca silnică, pe timpu mărginitu; iar dacă se va fi causatu mortea vre-unei persone, culpabilele se va pedepsi cu munca silnică pe totă vieța.

Art. 371. -

Acela care, printr'unulu din actele prevedute la art. de mai susu, pune fâră voință în pericolu transportulu pe unu drumu de feru, se va pedepsi cu închisore pînă la unu anu celu multu; iar dacă actulu a causatu mortea vre-unei persone, se va pedepsi cu închisore de la doue luni pînă la doui ani.

Aceeași pedepsă se va aplica conductoriloru de trenuri și inspectoriloru căiloru sau ai servicieloru de transportu cari, prin neglijența datorieloru loru, punu transportulu în pericolu.

Art. 372. -

Acela care cu voință comite acte de natură a împedica ori a stavili serviciulu unui stabilimentu telegraficu alu Statului sau alu unei companii, se va pedepsi cu închisore de la o lună pînă la doui ani.

Art. 373. -

Actele de asemenea natură sunt mai cu deosebire: scoterea, destrucțiunea, sau degradațiunea fireloru telegrafice, a stîlpiloru telegrafici, a aparateloru sau a altoru materialuri ale stabilimenteloru telegrafice, aternarea de obiecte străine pe firele conducătore ale telegrafului, falsificarea semneloru date de câtre telegrafu, împedicarea adusă sau la reparațiunea unui stabilimentu telegraficu distrusu ori degradatu, sau la îndeplinirea serviciului împiegațiloru.

Art. 374. -

Dacă împedicarea sau stavilirea adusă cu voință la serviciulu telegraficu a ocasionatu lesiuni corporali sau bolă unei persone, culpabilele va fi pedepsitu cu reclusiune, iar dacă se va fi urmatu mortea unei persone, osînda va fi munca silnică pe timpu mărginitu.

Art. 375. -

Acela care fâră voință va împedica sau va stavili serviciulu unui stabilimentu telegraficu alu Statului sau alu unei companii, se va pedepsi cu închisorea celu multu pînă la șese luni; iar dacă se va fi urmatu dintr'acesta mortea unei persone, pedepsa va închisorea de la o lună pînă la unu anu.

Dacă faptulu se va urmatu din partea împiegațiloru telegrafului prin negligența datorieloru loru, pedepsa va fi închisorea pînă la unu anu; iar de se va fi urmatu mortea unei persone, închisorea va fi de la doue luni pînâ la doui ani.

Art. 376. -

Acela care cu voință va destrue sau va degrada șosele, poduri, apeduce, stăvilare, leși, zăgazuri, iazuri, sau alte lucrâri idraulice ori de sicuranță, acela, care împedică navigațiunea pe rîuri, pe gârle sau pe canaluri navigabili, se va pedepsi cu închisore pînă la șese luni sau cu amendă de la doue-deci și șese pînă la doue mii lei.

Iar dacă din aseminea acte se va compromite sănetatea sau vieța vre unei persone, pedepsa va fi închisore de la o lună pînă la doui ani, sau amendă de la una sută pînă la cinci mii lei.

Dacă actulu a câusatu lesiuni corporali grave unei persone, pedepsa va fi macsimulu închisorii; iar dacă va fi causatu morte vre unei persone, pedepsa va fi reclusiunea.

Art. 377. -

Acela care nu esecută mesurile luate de gubernu privitore la isolarea, la preveghiarea sau la poprirea de a importa, spre a întempina introducere sau întinderea unei bole contagiose (molipsitore), se va pedepsi cu închisore pînă la doui ani; iar dacă din causa unei aseminea infracțiuni vre o personă se va fi molipsitu, pedepsa va fi închisorea de la doue luni pînă la doui ani.

Art. 378. -

Acela care nu esecută mesurile prescrise de gubernu relative la isolarea, preveghiarea sau la poprirea de a importa spre a preîntempina introducerea sau întinderea epizootiei, se va pedepsi cu închisorea pînă la unu anu celu multu.

Iar dacă în urma unei asemenea infracțiuni se voru fi molipsitu vite, pedepsa va fi închisore de la o lună pînă la unu anu și jumetate.

Art. 379. -

Acela care, după ce a încheiatu cu autoritatea publică contracturi pentru aprovisionarea armatei în timpu de resbelu, sau pentru transporturi de obiecte de hrană, destinate a preîntempina sau a face să înceteze vre o calamitate publică, se abține cu voința de a esecuta contraculu la timpulu sau la loculu defiptu, sau care nu esecută contractulu conformu cu tocmela, se va pedepsi cu închisore de la șese luni pînă la doui ani.

Iar dacă ne esecutarea contractului provine din negligență și va ocasiona vre o pagubă, culpabilele se va pedepsi cu închisore celu multu pînă la unu anu.

Art. 380. -

Aceste pedepse se voru aplica și sub contactanțiloru sau agențiloru ori împuteruicițiloru de contracte cari, cunoscendu scopulu aprovisionâriloru, au făcutu cu voință sau din negligență a nu se îndeplini serviciulu.

CARTEA III Contravențiuni polițiănesci și pedepsele loru

CAPU I Pentru pedepse

Art. 381. -

Pedepsele polițiănesci sunt:

1. Închisorea,

2. Amenda,

3. Confiscațiunea de ore-cari lucruri ce se voru fi prinsu.

Art. 382. -

Pentru abaterile polițiănesci, închisorea nu va pute fi mai puțină de o di, nici mai mare de cinci dile, după osebirile ce se voru areta mai josu.

Dilele de închisore voru fi de doue-deci și patru ore pe deplinu fie-care.

Art. 383. -

Amenda pentru abaterile polițiănesci, va fi de la cinci lei pînă la doue-deci și cinci lei după deosebirile ce se voru areta mai josu. Amendele se voru lua în folosulu comunei unde s'a comisu contravențiunea.

Art. 384. -

Tribunalele polițiănesci voru pute în casurile prescrise de legiuire să otărască confiscațiunea sau a lucruriloru prinse în fapte de abateri sau a lucruriloru provenite din abateri, sau a lucruriloru ori a instrumenteloru cari au servitu, ori era a servi spre severșirea abaterii.

CAPU II Contravențiuni și pedepse

SECȚIUNEA I Înteia clase

Art. 385. -

Se voru pedepsi cu amendă de la cinci pînă la dece lei:

1. Cei ce nu voru îngriji să țină în bună stare, să dregă sau să mâture coșurile (ogecurile) sau ori ce altu locu unde se află focu;

2. Cei ce voru călca ordinea gubernului ce popresce de a da pusci și pistole prin orașe și terguri sau focuri de artifițe în ore care locuri;

3. Cei ce nu voru îngriji să curețe ulițele la locurile unde acestă îngrijire este dată pe sema locuitoriloru;

4. Cei ce voru impedica circulațiunea stradeloru puindu pe dînsele, fâră neaperată trebuință, materieluri sau ori ce alte lucruri, cari împedică ori împuțineză libera trecere, precum și cei ce nu voru îngriji a lumina noptea cu felinare materialurile ce voru fi grămădite de dînșii sau gâurile ce voru fi săpatu lîngă strade și piețe publice;

5. Cei ce nu se voru supune ordinii ce li se va da de câtre vre o autoritate competinte ca să dregă sau să derîme zidiri în stare prostă;

6. Cei ce voru arunca înaintea locuinței loru lucruri, care voru fi de natură a vetema, prin căderea sau putorea loru, sănetatea;

7. Cei ce fâră a fi fostu provocați, voru fi rostitu în contra cuiva injurii sau alte cuvinte ocărătore afară din cele prevedute de la articolele 299 și 302;

8. Cei ce nu voru ucide omidile, prin grădini sau pe locuri sădite după moșii, cându se va pune asemenea îndatorire de câtre autoritatea competinte și se va publica în totu coprinsulu ei.

9. Cei ce cu nesocotință voru arunca asupra cuiva lucruri puturose;

10. Acei cari voru călca regulamentele făcute după lege de câtre puterea administrativă sau de câtre autoritatea municipale sau comunale;

11. Aceia cari afară din casurile de furtu se voru prinde culegendu sau măncându din fructe ale altuia;

12. Acela care nu a drelitu, calcă și vetemă sau cu piciorulu sau cu vita holdele altuia.

13. Acei cari în publicu voru maltrata dobitocele sau le va supune la poveri mai presusu de puterea loru.

Art. 386. - Jurisprudență

Se voru confisca încă și obiectele de artifiții în casulu prevedutu de aliniatulu alu duoilea alu art. 385.

Art. 387. -

Pedepsa închisorii de la o di pînă la duoe dile: se va pute aplica pe lîngă amendă după circumstanțe în contra celoru căduți în contravențiunea prevedută la aliniatulu 2. al art. 385.

Art. 388. -

La întîmplare de recidivă din partea celoru menționați într'acestă secțiune, osîndiții se voru supune la închisore de trei dile.

SECȚIUNEA II A doua Clase

Art. 389. -

Se voru pedepsi cu amendă de la dece pîne la cinci-spre-dece lei:

1. Birtașii, changiii, și ori ce asemenea închiriători cari, nu voru îngriji să înscrie îndată într'unu registru regulată, numele, prenumele, data intrârii și a eșirii a ori cârii persone în rasele loru precumu și cei ce nu voru înfățișa asemenea registru, cându li se va cere de dregătoril competinți.

2. Cărăușii, chirigiii, și ori ce conductori de trăsuri sau de dobitoce de povară, cari, nu voru sta totu d'auna lîngă caii sau dobitocele loru, nu voru ține o parte numai a stradeloru sau a drumuriloru ca să lase pe cea-laltă liberă, spre trecerea celoru lalte trăsuri, ce voru umbla pe aceleași strade seu drumuri.

3. Cei ce voru da drumulu sau voru lăsa să-i alerge caii, dobitocele de trasu, de povară, sau de călărie în întrulu unui locu locuitu.

4. Cei ce umblându cu trăsuri prin stradele orașeloru, sau nu'și voru pâdi rendulu, ori voru alerga prea iute.

5. Birjarii și cei cu diligențe publice cari nu voru ave numeru la trăsura loru, ori cari voru lua plată mai mare de câtu cea otărîtu.

6. Cei ce voru aședa pe strade, pe drumuri, țin piețe sau bâlciuri, jocuri de loteriă sau ori ce altu jocu de norocu.

7. Cei ce voru vinde beuturi prefăcute, fâră aperare de osîndă otărîtă la întîmplare cându acele beuturi voru fi amestecate cu materii vetemătore sănetâții.

8. Cei ce voru lăsa să îmble liberi nebunii sau furioșii, cari voru fi sub paza loru, sau voru da drumulu la dobitoce făcătore de reu, precumu și cei ce voru ațîța sau nu voru opri câinii loru, cându se pornescu asupra trecetoriloru, și chiaru de n'aru fi resultatu dintr'acesta vre-unu reu sau vre-o pagubă.

9. Cei ce vor arunca petre sau alte lucruri tari ori gunoe pe casele, zidirile și împrejmuirile altuia, sau în grădini ori împrejmuiri străine, precum și ce cu voință vor arunca lucruri tari sau puturose asupra cuiva.

10. Acei cari fâră dreptu vor intra în grădinile altuia, cănd sunt pe picioru sau în viile ori grădinile altuia, când fructele sunt copte sau aprope de cocere.

11. Cei ce nu voru da ajutorulu ce li se va cere la întîmplare de înnecăciune, de aprindere, de tălhârii, jefuiri, flagrante delictu, clamore publică sau alte asemeni nevoi.

12. Cei ce voru pune spre vendare lucruri de mâncare stricate, clocite sau vetemătore ori pome crude.

Art. 390. -

Se va pute, după împrejurări, pronunța, afară din amendă, și închisorea pînă la trei dile cel multu la casurile prevedute de aliniat, 2, 3, 4, 7 și 9, alu art. 389.

Art. 391. -

Se voru confisca:

1. Mesele, instrumentele și gătirile de jocuri, sau de loterii aședate pe strade, pe drumuri și prin locuri publice, precum și banii ori lucrurile de loteria, propuse jucătoriloru.

2. Beuturile prefăcute ce se voru găsi a fi ale vendetoriloru se voru versa.

3. Scrierile seu gravurele în contra buneloru moravuri, ce voru rumpe și se voru desființa.

4. Lucrurile de mâncare stricate, clocite, sau vetemătore și pomele crude se voru lăpeda.

Art. 392. -

La întîmplare. de recidivă din partea celoru menționați într'acestă secțiune, osînda va fi închisorea de cinci dile deplinu: iară pentru cei menționați în paragrafulu alu 6 art. 389, de voru căde în recidivă, fapta loru se va socoti delictu, și se voru pedepsi cu închisore de la șese dile pînă la o lună, ori cu amendă de la doue deci și șese pînă la două sute lei.

SECȚIUNEA III A treia Clase

Art. 393. -

Se voru pedepsi cu amendă de la cincispre-dece pînă la doue deci și cinci lei:

1. Cei cari afară de întîmplârile prevedute la art. 352 pînă la art. 380 înclusivu, vor causa cu voință pagubă la proprietâțile mișcătore ale altuia.

2. Cei ce voru causa morte sau răniri dobitoceloru altuia prin lăsarea fâră pază de nebuni sau furioși; ori de dobitoce făcetore de reu, sau prin repediciunea ori reua conducere a trăsuriloru ori prin coverșitorea loru povară, sau a cailoru, a dobitoceloru de trasu de povară sau călărie.

3. Cei ce voru causa aceleși stricăciuni prin întrebuințare de arme cu nedibăciă, ori fără cuviinciosă padă sau prin aruncare de petre ori de alte lucruri tari.

4. Cei ce voru causa aceleși stricăciuni sau pericole prin învechirea, derîpănarea și nedregerea sau neținerea în bună stare a caseloră ori a clădiriloru sau prin astuparea stradeloru, ori prin vre o săpătură sau prin ori ce altă lucrare făcută pe strade, piețe sau locuri publice ori lângă densele, fâră a fi luatu despre acesta nici o mesură de pază, nici să fi pusu trebuinciosele semne.

5. Cei ce voru ave dramuri sau mesuri mincinose în magazinele, în prăvăliele sau casele loru de negoțu, sau în terguri ori bâlciuri fâră a fi apărați cu acesta de osîndele corecționali otărîte pentru denșii cându voru întrebuința asemenea mincinose dramuri sau mesuri.

6. Cei ce voru întrebuința alte dramuri sau mesuri de câtu de acele prevedute de legile în vigore.

7. Brutarii, măcelarii și lumînărarii, cari voru vinde pâine, carne sau lumînâri cu prețul mai mare de catu celu otărîtu și publicatu, ori cu lipsă de dramuri, ori de calitate mai prostă de câtu cea cuvenită și otărîtă.

8. Acei cari causeză sau contribuescu a causa sgomotu sau larmă noptea, turburându cu acesta liniscea locuitoriloru.

9. Cei ce voru deslipi sau voru rupe cu cugetu reu afiptele lipite din ordinea autoritâțiloru.

10. Cei ce voru strica ori în ce tipu drumurile publice sau voru lua locu din lărgimea loru.

11. Cei ce voru tăia lemne dintr'o pădure poprită ori voru redica printr'ascunsu lemne tăiate, sau cărbuni, precum și acei cari fâră a fi autorisați, voru redica sau cari voru fu luatu, de pe locurile ce sunt propritâți a le comuneloru, pămenturi sau alte materialuri.

12. Cei ce voru rupe ori strica instrumente de agricultură, surle ori colibe a le pasniciloru.

Art. 394. -

Se va pute după împrejurâri, pronunța, pe lengă amendă, și pedepsa închisorii pînă la cinci dile celu multu, în contra acelora ce se voru afla în casurile prevedute la aliniatele 2, 4, 5, 6, 7, și 8 de la art. 393.

Art. 395. -

Se voru confisca încă dramurile și mesurile mincinose, precum și dramurile sau mesurile osebite de cele prevedute de legile în vigore.

Art. 396. -

La întîmplare de recidivă din partea celoru însemnați într'acestă secțiune, culpabilii se voru supune totu-d'auna la închisore de cinci dile.

Disposițiuni comune la cele trei Secțiuni de mai susu.

Art. 397. -

Este recidivă la tote întîmplârile prevedute de cartea a III, cându, în contra, celui abătutu, se va fi datu otărî pentru vre o altă abatere polițienescă în curgere de doue spre-dece luni, socotite de la darea acelei otărîri pînă la severșirea celei din nou abateri severșite în ocolul juridicțiunei aceluiașiu tribunalu.

Disposițiuni generali

Art. 398. -

Sunt și remânu abrogate tote legiuirile penali anteriori din România, a fară de disposițiunile privitore la delictele de presă ce se prevedu în legea de presă din anulu 1862.

Art. 399. -

Nici una din pedepsele prescrise prin acestu Codice, nu se va pute aplica, fâră otărîrea dată de către autoritâțile judicătoresci competenți.

Disposițiuni transitorie

Art. 400. -

Acestu Codice va fi obligătoriu și se va aplica după șese luni de la data promulgârii lui.

Facemu cunoscutu și ordonâmu ca cele de față, învestite cu sigiliulu Statului și trecute în Buletinulu Legiloru (Monitorulu Oficiale), să fie adresate Curțiloru Tribunaleloru și Autoritâțiloru Administrative, ca să le înscrie în registrele loru, să le observe și să facă a se observa, și Ministrulu Nostru Secretaru de Statu la Departamentulu Justiției, Culteloru și Instrucțiunei Publice, este însărcinatu a preveghia publicarea loru. Datu în Bucuresci, la doue-deci și doue Octombre 1864.

ALECSANDRU IOANU.
Ministru Secretaru de Statu la
Departamentulu Justiției, Culteloru
și Instrucțiunei Publice.
N. Crețulescu. No. 1424

Acest document poate avea modificări ulterioare. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Pot fi de interes:

Reviste:
Infracțiunile contra înfăptuirii justiției în legislația română de la Marea Unire până în zilele noastre. Continuitatea incriminării
Infracțiuni cuprinse în codurile silvice române din 1918 până în 2018
Delapidare. Gestiune frauduloasă. Criterii de distincție
;
se încarcă...