Back

Parlamentul României

Convenţia privind consimţămîntul la căsătorie, vîrsta minimă pentru căsătorie şi înregistrarea căsătoriilor din 10.12.1962 *)

În vigoare de la 24.12.1992

Acest document poate avea modificări ulterioare. Cumpăraţi documentul în formă actualizată sau alegeţi un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Cumpără forma actualizată

*) Traducere.

PREAMBUL

Statele contractante,

în dorinţa, potrivit Cartei Naţiunilor Unite, de a favoriza respectul universal şi efectiv al drepturilor omului şi al libertăţilor pentru toţi, fără deosebire de rasă, de sex, de limbă sau de religie,

reamintind că art. 16 din Declaraţia universală a drepturilor omului stipulează că:

1) "Începînd de la vîrsta nubilă, bărbatul şi femeia, fără vreo restricţie privitor la rasă, naţionalitate sau religie, au dreptul să se căsătorească şi să întemeieze o familie. Ei au drepturi egale cu privire la căsătorie, în timpul căsătoriei şi la desfacerea acesteia.

2) Căsătoria nu se poate încheia decît cu liberul şi deplinul consimţămînt al viitorilor soţi.",

reamintind, deopotrivă, că în Rezoluţia sa nr. 843 (IX), din 17 decembrie 1954, Adunarea generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite a declarat că anumite cutume, legi şi practici din trecut, privind căsătoria şi familia erau incompatibile cu principiile enunţate în Carta Naţiunilor Unite şi în Declaraţia universală a drepturilor omului,

afirmînd din nou că toate statele, inclusiv cele care au sau îşi asumă răspunderea administrării de teritorii neautonome ori de teritorii sub tutelă pînă la accesul lor la independenţă, urmează să ia toate măsurile utile în vederea abolirii acestor cutume, legi şi practici din trecut, asigurînd, între altele, întreaga libertate în alegerea soţului, abolind în totalitate căsătoria copiilor şi practica logodnei tinerelor fete mai înainte de vîrsta nubilă, instituind, după caz, sancţiunile potrivite şi înfiinţînd un serviciu de stare civilă sau un alt serviciu care să înregistreze toate căsătoriile,

au convenit asupra dispoziţiilor ce urmează:

ARTICOLUL 1

1. Nici o căsătorie nu se va putea încheia legal fără liberul şi deplinul consimţămînt al ambelor părţi, acest consimţămînt trebuind a fi exprimat de ele însele personal, în prezenţa autorităţii competente să oficieze căsătoria şi a martorilor, în urma unei publicităţi suficiente, potrivit dispoziţiilor legii.

2. Independent de cele dispuse în paragraful 1 de mai sus, prezenţa uneia dintre părţi nu se va cere dacă autoritatea competentă deţine dovada că împrejurările sînt excepţionale şi că această parte şi-a exprimat consimţămîntul său înaintea unei autorităţi competente şi în formele pe care le poate prescrie legea şi nu l-a retractat.

ARTICOLUL 2

Statele părţi la prezenta convenţie vor lua măsurile legislative necesare, spre a specifica o vîrstă minimă pentru căsătorie. Nu vor putea încheia legal căsătoria persoanele care nu vor fi împlinit această vîrstă, în afara unei dispense de vîrstă încuviinţate de autoritatea competentă, şi anume pentru motive grave şi în interesul viitorilor soţi.

ARTICOLUL 3

Toate căsătoriile trebuie să fie înscrise de autoritatea competentă într-un registru oficial.

ARTICOLUL 4

1. Prezenta convenţie va fi deschisă, pînă la 31 decembrie 1963, semnării de către toate statele membre ale Organizaţiei Naţiunilor Unite sau membre ale uneia dintre instituţiile specializate şi de către celelalte state pe care Adunarea generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite le va fi invitat să devină părţi la convenţie.

2. Prezenta convenţie este supusă ratificării, iar instrumentele de ratificare se vor depune pe lîngă Secretariatul General al Naţiunilor Unite.

ARTICOLUL 5

Toate statele vizate la paragraful 1 al art. 4 vor putea adera la prezenta convenţie.

2. Aderarea se va face prin depunerea unui instrument de aderare pe lîngă Secretariatul General al Organizaţiei Naţiunilor Unite.

ARTICOLUL 6

1. Prezenta convenţie va intra în vigoare în cea de-a nouăzecea zi ce va urma datei depunerii celui de-al optulea instrument de ratificare sau de aderare.

2. Pentru fiecare dintre statele care vor ratifica convenţia sau vor adera la aceasta după depunerea celui de-al optulea instrument de ratificare sau de aderare, convenţia va intra în vigoare în cea de-a nouăzecea zi ce va urma datei depunerii de către acest stat a instrumentului său de ratificare sau de aderare.

ARTICOLUL 7

1. Orice stat contractant poate denunţa prezenta convenţie prin notificare scrisă adresată secretarului general al Organizaţiei Naţiunilor Unite. Denunţarea dobîndeşte efect după un an de la data la care secretarul general a primit notificarea acesteia.

2. Prezenta convenţie va înceta de a fi în vigoare începînd de la data la care dobîndeşte efect denunţarea care va readuce numărul părţilor la mai puţin de opt.

ARTICOLUL 8

Orice diferend între două sau mai multe state contractante cu privire la interpretarea sau la aplicarea prezentei convenţii, care nu va fi fost soluţionat pe cale de negocieri, va fi supus, spre a decide, Curţii Internaţionale de Justiţie, la cererea tuturor părţilor aflate în diferend, afară dacă numitele părţi nu au convenit asupra unui alt mod de reglementare.

ARTICOLUL 9

Se vor notifica, de către secretarul general al Organizaţiei Naţiunilor Unite, tuturor statelor membre ale organizaţiei şi statelor nemembre vizate la paragraful 1 al art. 4, din prezenta convenţie:

a) semnăturile date şi instrumentele de ratificare primite potrivit art. 4;

b) instrumentele de aderare primite potrivit art. 5;

c) data la care convenţia va intra în vigoare potrivit art. 6;

d) notificările de denunţare primite potrivit dispoziţiilor paragrafului 1 al art. 7;

e) încetarea rezultată din aplicarea paragrafului 2 al art. 7.

ARTICOLUL 10

1. Prezenta convenţie, ale cărei texte în limbile engleză, chineză, spaniolă, franceză şi rusă fac deopotrivă credinţă, va fi depusă în arhivele Organizaţiei Naţiunilor Unite.

2. Secretarul general al Organizaţiei Naţiunilor Unite va comunica o copie, certificată conform convenţiei tuturor statelor membre ale organizaţiei şi statelor nemembre vizate la paragraful 1 al art. 4.

Drept pentru care subsemnaţii, împuterniciţi în regulă, au semnat în numele guvernelor respective prezenta convenţie, care a fost deschisă semnării la sediul Naţiunilor Unite, la New York, în 10 decembrie 1962.

se încarcă...