Guvernul României

Convenția cadru privind protecția și dezvoltarea durabilă a Carpaților din 22.05.2003

Text publicat în M.Of. al României.

În vigoare de la 27.10.2006

Acest document poate avea modificări ulterioare. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Pagina 1 din 2

Cumpără forma actualizată

sau autentifică-te

  •  

Părțile,

cunoscând faptul că Carpații reprezintă o bogăție naturală unică de mare frumusețe și valoare ecologică, un important rezervor al biodiversității, zona din care izvorăsc râuri principale, un habitat și un refugiu esențial pentru numeroase specii periclitate de plante și animale și zona naturală cea mai extinsă acoperită de păduri virgine din Europa, și conștiente de faptul că Carpații constituie un important mediu ecologic, economic, cultural, de agrement și de viață în inima Europei, folosit de numeroase popoare și țări,

fiind conștiente de importanța și valorile ecologice, culturale și socioeconomice ale regiunilor montane, fapt ce a determinat Adunarea Generală a Națiunilor Unite să declare anul 2002 ca An Internațional al Munților, recunoscând importanța regiunilor montane așa cum este specificată în cap. 13 (Dezvoltarea durabilă a munților) din Declarația privind mediul și dezvoltarea (Agenda 21, Rio de Janeiro, 1992) și în Planul de implementare a întâlnirii mondiale la vârf pentru dezvoltare durabilă,

reamintind Declarația pentru mediu și dezvoltare durabilă în zona carpato-danubiană, adoptată la Întâlnirea la vârf pentru mediu și dezvoltare durabilă în zona carpato-danubiană (București, 2001),

luând în considerare principiile și prevederile pertinente specificate în instrumentele juridice de mediu relevante în materie, strategiile și programele, la nivel global, regional și subregional,

având ca scop asigurarea unei implementări efective a unor instrumente existente, cum ar fi cele de mai sus, și bazându-se pe alte programe internaționale,

recunoscând că Carpații constituie mediul de viață pentru populația locală și fiind conștiente de contribuția populației locale la dezvoltarea socială, culturală și economică durabilă și pentru păstrarea cunoștințelor tradiționale în Carpați,

cunoscând importanța cooperării subregionale pentru protecția și dezvoltarea durabilă a Carpaților în contextul procesului "un mediu pentru Europa",

recunoscând experiența câștigată în cadrul Convenției pentru protecția Alpilor (Salzburg, 1991) ca un model de succes pentru protecția mediului și dezvoltarea durabilă a regiunilor montane, oferind o bază solidă pentru noi inițiative de colaborare și pentru întărirea cooperării între statele Alpine și Carpatice,

fiind conștiente de faptul că eforturile de protejare, menținere și administrare durabilă a resurselor naturale ale Carpaților nu pot fi realizate de către o singură țară și necesită cooperare regională, precum și de valoarea sporită a cooperării transfrontiere pentru asigurarea coerenței ecologice,

au convenit asupra celor ce urmează:

ARTICOLUL 1 Delimitarea geografică

1. Convenția se referă la regiunea Carpați (denumită în continuare Carpați) care va fi definită de Conferința părților.

2. Fiecare parte contractantă poate extinde aplicarea prezentei convenții și a protocoalelor la aceasta la părți adiționale din teritoriul lor național, prin transmiterea către depozitar a unei declarații, cu condiția ca aceasta să fie necesară pentru implementarea prevederilor prezentei convenții.

ARTICOLUL 2 Obiective și principii generale

1. Părțile vor urmări realizarea unei politici cuprinzătoare și vor coopera pentru păstrarea și dezvoltarea durabilă a Carpaților, printre altele și în vederea îmbunătățirii calității vieții, întăririi economiei și comunităților locale și conservării valorilor naturale și moștenirii culturale.

2. Pentru atingerea obiectivului la care se face referire în paragraful 1, părțile vor lua măsuri corespunzătoare în domeniile prevăzute în art. 4-13 din prezenta convenție, prin promovarea:

a) principiilor precauției și prevenirii;

b) principiului "poluatorul plătește";

c) participării publicului și implicării factorilor interesați;

d) cooperării transfrontiere;

e) gospodăririi și planificării integrate a resurselor terestre și de apă;

f) unei abordări programatice; și

g) unei abordări ecosistemice.

3. Pentru realizarea obiectivelor prevăzute în prezenta convenție și pentru asigurarea implementării lor, părțile pot, dacă este necesar, să elaboreze și să adopte protocoale.

ARTICOLUL 3 Gospodărirea integrată a resurselor terestre

Părțile trebuie să promoveze gospodărirea integrată a resurselor terestre, astfel cum este definită în cap. 10 din Agenda 21, prin dezvoltarea și implementarea instrumentelor potrivite, cum ar fi planurile de gospodărire integrată, referitoare la domeniile prezentei convenții.

ARTICOLUL 4 Conservarea și utilizarea durabilă a biodiversității
și a diversității peisajelor

1. Părțile vor urmări să realizeze politici având ca scop conservarea, utilizarea durabilă și refacerea diversității biologice și a peisajelor în Carpați. Părțile trebuie să întreprindă măsuri adecvate pentru asigurarea unui nivel ridicat al protecției și utilizării durabile a habitatelor naturale și seminaturale, a continuității și conectivității acestora și a speciilor de floră și faună care sunt caracteristice regiunii, în special pentru protecția speciilor amenințate, a speciilor endemice Carpaților și a carnivorelor mari.

2. Părțile vor promova susținerea adecvată a habitatelor seminaturale, restaurarea habitatelor degradate și vor susține dezvoltarea și implementarea planurilor de gospodărire relevante.

3. Părțile vor urmări aplicarea măsurilor de prevenire a introducerii speciilor străine și eliberării organismelor modificate genetic ce amenință ecosistemele, habitatele sau speciile, controlul sau eradicarea lor.

4. Părțile vor dezvolta și/sau promova sisteme de monitorizare compatibile, vor coordona inventare regionale ale speciilor și habitatelor, vor coordona cercetarea științifică și interconectarea lor.

5. Părțile vor coopera în realizarea Rețelei ecologice carpatice ca parte constitutivă a Rețelei ecologice paneuropene, în stabilirea și sprijinirea Rețelei carpatice pentru arii protejate, precum și pentru îmbunătățirea conservării și gestionării durabile în afara ariilor protejate.

6. Părțile vor lua măsuri adecvate pentru integrarea obiectivelor de conservare și utilizare durabilă a diversității biologice și a peisajelor în cadrul politicilor sectoriale, cum ar fi agricultura montană, silvicultura montană, gospodărirea bazinelor râurilor, turismul, transportul și energia, industria și activitățile miniere.

ARTICOLUL 5 Planificarea teritoriului

1. Părțile vor urmări politicile de planificare a teritoriului în vederea dezvoltării durabile a Carpaților, care vor lua în considerare condițiile ecologice și socioeconomice specifice Carpaților și ecosistemelor montane ale acestora, furnizând beneficii pentru comunitățile locale.

2. Părțile vor avea ca scop coordonarea pentru planificarea teritoriului în zonele de frontieră, prin dezvoltarea programelor și politicilor de planificare teritorială transfrontiere și/sau regionale, îmbunătățind și sprijinind cooperarea dintre instituțiile relevante regionale și locale din Carpați.

3. În dezvoltarea acestor politici și programe de planificare a teritoriului, o atenție specială trebuie acordată, printre altele:

a) transportului transfrontalier, infrastructurii și serviciilor de telecomunicații și energie;

b) conservării și utilizării durabile a resurselor naturale;

c) planificării coerente a localităților și a teritoriului din zonele de graniță;

d) prevenirii impactului transfrontalier al poluării;

e) planificării integrate a utilizării terenului și evaluărilor impactului asupra mediului.

ARTICOLUL 6 Gospodărirea integrată și durabilă a apei/bazinelor hidrografice

Luând în considerare particularitățile hidrologice, biologice, ecologice și alte particularități ale bazinelor râurilor de munte, părțile:

a) vor lua măsuri adecvate pentru promovarea politicilor care integrează utilizarea durabilă a resurselor de apă cu planificarea utilizării terenurilor și vor urmări aplicarea de politici și planuri bazate pe o abordare integrată a administrării bazinelor râurilor, recunoscând importanța gestionării prevenirii și controlului poluării și inundațiilor, și reducerea fragmentării habitatelor de apă;

b) vor dezvolta politici care au ca scop gospodărirea durabilă a resurselor de apă de suprafață și subterane, asigurând o aprovizionare adecvată cu apă de suprafață și subterană de bună calitate, necesară pentru utilizarea durabilă, echilibrată și echitabilă a resursei și o canalizare și tratare adecvată a reziduurilor de apă;

c) vor dezvolta politici care au ca scop conservarea cursurilor naturale de apă, izvoarelor, lacurilor și a resurselor subterane, precum și conservarea și protejarea zonelor umede și a ecosistemelor de zone umede și protejarea împotriva efectelor dăunătoare naturale și antropice, cum ar fi inundațiile și poluarea accidentală a apei;

d) vor dezvolta în continuare un sistem coordonat sau comun de măsuri, activități și avertizare timpurie privind impactul transfrontier asupra regimului apelor, al inundațiilor și al poluării accidentale a apei, precum și cooperarea în prevenirea și reducerea daunelor și acordarea de asistență în lucrările de restaurare.

ARTICOLUL 7 Agricultura și silvicultura durabile

1. Părțile vor menține organizarea modului tradițional de cultivare a terenurilor, într-o manieră durabilă, și vor lua măsuri adecvate pentru planificarea și implementarea politicilor agricole, ținând cont de necesitatea protecției ecosistemelor și a peisajelor montane, de importanța diversității biologice și de condițiile specifice mai puțin favorabile din zona montană.

2. Părțile vor urmări aplicarea de politici care au ca scop dezvoltarea și stabilirea de instrumente adecvate, cum ar fi programele agro-mediu de o importanță crucială în Carpați, întărind integrarea preocupărilor de mediu în politicile agricole și de planificare a teritoriului și ținând cont de importanța ecologică ridicată a ecosistemelor montane din Carpați, cum ar fi pășunile naturale și seminaturale, ca parte a rețelelor ecologice și a utilizării tradiționale a peisajelor și terenurilor.

3. Părțile vor urmări politici care au ca scop promovarea și sprijinirea utilizării instrumentelor și programelor compatibile cu principiile de administrare forestieră durabilă, internațional acceptate.

4. Părțile vor aplica practicile de management durabil forestier montan în Carpați, ținând cont de multiplele funcții ecologice ale pădurilor, de importanța ecologică ridicată a ecosistemelor montane carpatice, precum și de condițiile mai puțin favorabile din pădurile montane.

5. Părțile vor urmări politici care au ca scop desemnarea ariilor naturale protejate, în special păduri virgine în număr și mărime suficiente, cu scopul de a restricționa sau adapta utilizarea acestora în conformitate cu îndeplinirea obiectivelor de conservare.

6. Părțile vor promova practici privind măsuri forestiere și agricole favorabile mediului, asigurând o retenție corespunzătoare a precipitațiilor în munți în vederea asigurării unei mai bune preveniri a inundațiilor și a creșterii siguranței vieții și bunurilor.

ARTICOLUL 8 Transportul durabil și infrastructura

1. Părțile vor urmări politici durabile de transport și de planificare și dezvoltare a infrastructurii, care vor ține cont de specificul mediului montan, prin luarea în considerare a protecției zonelor sensibile, în special a zonelor bogate în biodiversitate și a celor de importanță internațională, a protecției biodiversității și peisajelor și a zonelor cu importanță turistică deosebită.

2. Părțile vor urmări să coopereze în vederea dezvoltării politicilor de transport durabil care furnizează beneficii pentru mobilitatea și accesul în Carpați, minimizând în același timp efectele dăunătoare asupra sănătății umane, peisajelor, plantelor, animalelor și habitatelor acestora și încorporând cerințele de administrare a transportului durabil în toate etapele de planificare a transportului în Carpați.

3. În zonele sensibile din punctul de vedere al mediului, părțile vor coopera în vederea dezvoltării modelelor de transport favorabile mediului.

ARTICOLUL 9 Turismul durabil

1. Părțile vor lua măsuri pentru a promova turismul durabil în Carpați, în beneficiul populațiilor locale, pe baza patrimoniului excepțional cultural, peisagistic și natural al Carpaților, și vor spori cooperarea în acest scop.

2. Părțile vor urmări dezvoltarea politicilor ce au ca scop promovarea cooperării transfrontiere în vederea facilitării dezvoltării turismului durabil, precum planuri de gospodărire coordonate sau comune pentru zonele de interes turistic și ariile protejate transfrontiere sau de lângă frontieră.

ARTICOLUL 10 Industria și energia

1. Părțile vor urmări promovarea tehnologiilor de producție mai curate, în vederea prevenirii accidentelor industriale, acționării în caz de accident și remedierii în mod adecvat a consecințelor acestora, precum și în vederea păstrării sănătății oamenilor și a ecosistemelor montane.

2. Părțile vor urma politici menite să introducă metode de producție, distribuție și folosire a energiei, care să minimizeze efectele adverse asupra biodiversității și peisajelor, incluzând folosirea surselor regenerabile de energie și a măsurilor de conservare a energiei, după caz.

3. Părțile vor contribui la reducerea impactului exploatărilor de minereuri asupra mediului și vor asigura supravegherea adecvată a mediului din punctul de vedere al tehnologiilor și practicilor de minerit.

ARTICOLUL 11 Patrimoniul cultural și cunoștințele tradiționale

Părțile vor urma politici care vizează promovarea și protecția patrimoniului cultural și a cunoștințelor tradiționale ale populației locale, a producerii și comerțului de mărfuri locale, obiecte artizanale și de artă. Părțile vor urmări păstrarea arhitecturii tradiționale specifice, a modului de utilizare a terenurilor, a raselor locale de animale domestice și a varietăților de plante cultivate și utilizarea durabilă a plantelor sălbatice în Carpați.

ARTICOLUL 12 Evaluarea mediului/sistemul de informatizare, monitorizarea
și avertizarea timpurie

1. Părțile vor aplica, acolo unde este necesar, evaluarea riscurilor, evaluarea impactului de mediu și evaluări strategice de mediu, ținând cont de specificul ecosistemelor munților Carpați, și vor lua în considerare proiecte cu caracter transfrontier în Carpați, evaluând impactul acestora asupra mediului, pentru a se evita efectele dăunătoare transfrontiere.

2. Părțile vor elabora politici, utilizând datele de monitorizare și evaluare existente, în scopul promovării:

a) cooperării pentru realizarea activităților de cercetare și pentru evaluările științifice în Carpați;

b) programelor comune sau complementare de monitorizare, inclusiv monitorizarea sistematică a mediului;

c) standardizării, complementarității și comparabilității metodelor de cercetare și activităților de achiziție a datelor;

d) armonizării și dezvoltării indicatorilor sociali, economici și de mediu, existenți și noi;

e) unui sistem timpuriu de avertizare, monitorizare și evaluare a pericolelor și riscurilor de mediu antropice și naturale;

f) unui sistem informațional accesibil tuturor părților.

ARTICOLUL 13 Creșterea gradului de conștientizare, educare și participare
a publicului

1. Părțile vor urma politici menite să crească gradul de conștientizare pentru protecția mediului și să îmbunătățească accesul publicului la informații privind protecția și dezvoltarea durabilă a Carpaților, prin promovarea de programe de educație specifice în domeniu.

2. Părțile vor urma politicile privind garantarea participării publicului la luarea deciziilor privind protecția și dezvoltarea durabilă a Carpaților și pentru implementarea prezentei convenții.

ARTICOLUL 14 Conferința părților

1. Conferința părților (denumită în continuare Conferința) este în acest fel stabilită.

2. Conferința va discuta probleme comune ale părților și va lua deciziile necesare pentru promovarea implementării efective a prezentei convenții. În particular, aceasta:

a) va revizui și va sprijini în mod regulat implementarea prezentei convenții și a protocoalelor sale;

b) va adopta amendamente la prezenta convenție, în conformitate cu art. 19;

c) va adopta protocoale, inclusiv amendamente, în conformitate cu art. 18;

d) va nominaliza președintele său și va stabili grupul executiv pentru activitatea dintre sesiuni, după cum este necesar și în conformitate cu regulile de procedură stabilite;

e) va stabili organisme subsidiare, incluzând grupuri de lucru tematice, considerate a fi necesare pentru implementarea prezentei convenții, revizuind în mod regulat rapoartele acestora și acordându-le consultanță;

f) va aproba pentru activitățile sale un program de lucru, reguli financiare și bugetul necesar, inclusiv pentru organismele subsidiare și secretariat, și va realiza aranjamentele necesare pentru finanțarea acestora, în conformitate cu art. 17;

g) va adopta regulile de procedură;

h) va adopta sau recomanda măsuri pentru realizarea obiectivelor prevăzute în art. 2-13;

i) dacă este cazul, va căuta să coopereze cu organisme sau agenții competente, naționale ori internaționale, guvernamentale sau nonguvernamentale, și va promova și întări relațiile cu alte convenții relevante, căutând să evite dublarea eforturilor; și

j) va exercita acele funcții care ar putea fi necesare pentru realizarea obiectivelor prezentei convenții.

3. Prima sesiune a Conferinței va fi convocată nu mai târziu de un an de la data intrării în vigoare a prezentei convenții. Sesiunile ordinare vor fi ținute la fiecare 3 ani, în cazul în care Conferința nu hotărăște altfel.

4. Sesiunile extraordinare ale Conferinței vor fi convocate oricând se va decide fie de către Conferință în sesiune ordinară, fie la solicitarea scrisă a oricărei părți, cu condiția ca, în termen de 3 luni de la data la care solicitarea a fost comunicată părților de către secretariat, să fie susținută de cel puțin o treime din numărul părților.

5. Părțile pot decide să accepte ca observatori la întrunirile ordinare și extraordinare ale Conferinței:

a) orice alt stat;

b) orice organizație națională guvernamentală sau nonguvernamentală ale cărei activități sunt în legătură cu prezenta convenție.


Pentru a vedea documentul fără paginare, ai nevoie de un abonament Lege5!

;
se încarcă...