Back

Parlamentul României

Legea nr. 171/1997 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a II-a Apa

Text publicat în M.Of. al României.

În vigoare de la 24.11.1997

Acest document poate avea modificări ulterioare. Cumpăraţi documentul în formă actualizată sau alegeţi un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Cumpără forma actualizată

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

Art. 1. -

Se aprobă Planul de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a II-a Apa, potrivit anexelor nr. 1-8, care fac parte integrantă din prezenta lege.

Art. 2. -

Lucrările prevăzute în prezenta lege pentru Planul de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a II-a Apa sunt de interes naţional şi constituie cauză de utilitate publică.

Art. 3. -

(1) Prevederile Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a II-a Apa sunt obligatorii pentru autorităţile administraţiei publice.

(2) În funcţie de cerinţele şi posibilităţile de finanţare prin bugetul de stat anual, aceste lucrări se pot extinde şi diversifica, la propunerile autorităţilor administraţiei publice judeţene, municipale, orăşeneşti sau comunale.

(3) Delimitarea terenurilor necesare pentru lucrările privind apa, ce fac obiectul prezentei legi, se stabilesc prin documentaţii de urbanism şi/sau de amenajare a teritoriului, studii de specialitate şi studii de fezabilitate, întocmite potrivit legii.

(4) Ocuparea terenurilor necesare şi scoaterea acestora din producţia agricolă şi silvică se fac potrivit legii.

Art. 4. -

Autorităţile administraţiei publice vor coopera în aplicarea prevederilor prezentei legi, luând măsuri pentru:

a) asigurarea protecţiei resurselor de apă împotriva epuizării, poluării şi degradării lor, printr-o utilizare durabilă;

b) corelarea resurselor cu cerinţele de apă pentru populaţie, industrie, irigaţii şi alte folosinţe, precum şi integrarea acestor acţiuni în amenajarea teritoriului, pe termen scurt, mediu şi lung.

Art. 5. -

(1) Lucrările din Planul de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a II-a Apa se cuprind în listele de investiţii, anexă la bugetele ordonatorilor principali de credite, pe bază de documentaţii tehnico-economice elaborate şi aprobate potrivit dispoziţiilor legale, şi se finanţează, în completare, în limita fondurilor aprobate, cu această destinaţie, prin legile bugetare anuale.

(2) Lucrările pot fi finanţate, total sau parţial, şi de către alţi investitori, în condiţiile stabilite de lege.

Art. 6. -

Stabilirea priorităţilor privind apa se face de către Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului, în corelare cu programele de interes naţional.

Art. 7. -

Delimitarea zonelor cuprinse în anexele la prezenta lege, cu disfuncţionalităţi mari în alimentarea cu apă potabilă şi/sau canalizare a municipiilor şi oraşelor, a zonelor cu localităţi rurale cu resurse reduse de apă, a zonelor cu resurse de apă poluate de industrie, precum şi a zonelor necesare pentru lucrări de irigaţii şi/sau desecări, care necesită măsuri prioritare de reabilitare, se stabileşte prin documentaţii de urbanism şi/sau de amenajare a teritoriului, aprobate potrivit legii.

Art. 8. -

Încălcarea de către persoane fizice sau juridice a măsurilor privind conservarea şi protejarea apei atrage răspunderea civilă, contravenţională sau penală, potrivit legii.

Această lege a fost adoptată de Camera Deputaţilor în şedinţa din 6 octombrie 1997, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constituţia României.
p. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR
ANDREI IOAN CHILIMAN

Această lege a fost adoptată de Senat în şedinţa din 7 octombrie 1997, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constituţia României.
PREŞEDINTELE SENATULUI
PETRE ROMAN

Bucureşti, 4 noiembrie 1997.

Nr. 171.

ANEXA Nr. 1
Modificări (1)

PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI NAŢIONAL - SECŢIUNEA a II-a APA
Definirea principalilor termeni utilizaţi

În sensul prezentei legi, se înţelege prin:

1. resurse de apă dulce - resursele alcătuite din apele de suprafaţă: râuri, lacuri cu apă dulce sau Fluviul Dunărea, precum şi apele subterane, exclusiv apele minerale geotermale şi apa plată;

2. apa pentru populaţie - apa dulce necesară vieţii şi ambianţei aşezărilor umane, care susţine funcţiuni şi utilizări variate şi multiple legate de nevoi gospodăreşti, creşterea animalelor, activităţi publice şi industriale ale locuitorilor şi altele;

3. apa potabilă - orice apă de suprafaţă sau subterană, care, natural sau după o tratare adecvată fizico-chimică sau/şi microbiologică, poate fi băută fără pericol pentru sănătate;

4. apa uzată menajeră - apa uzată provenită din satisfacerea nevoilor de apă gospodăreşti ale centrelor populate, precum şi a nevoilor de apă gospodăreşti, igienico-sanitare şi social-administrative ale diferitelor feluri de unităţi industriale;

5. apa pentru industrie - apa dulce brută sau tratată, utilizată de agenţii economici cu activitate industrială;

6. ape uzate industrial - ape uzate provenite din satisfacerea nevoilor de apă în procesele tehnologice ale unităţilor industriale şi din alte activităţi asemănătoare (construcţii, transporturi etc.);

7. apa pentru irigaţii - apa dulce necesară irigării culturilor agricole, asigurată în principal din sursele de apă de suprafaţă: râurile interioare şi Fluviul Dunărea;

8. apă de desecare - drenaj - apa în exces din amenajările de desecare - drenaj, evacuată în reţeaua hidrografică;

9. bazin hidrografic - entitate naturală care înglobează reţeaua hidrografică până la cumpăna apelor;

10. poluarea apelor - orice alterare fizică, chimică, biologică sau bacteriologică a apei, inclusiv depăşirea nivelului natural de radioactivitate, produsă direct sau indirect de activităţi umane, care o fac improprie folosirii în scopurile în care această folosire era posibilă înainte de a interveni alterarea;

11. vulnerabilitate - sensibilitatea unui sistem de ape subterane la impactul uman şi/sau natural;

12. aducţiune - ansamblul construcţiilor şi instalaţiilor care servesc la transportul apei sub presiune sau cu nivel liber, de la captare până la reţeaua de distribuţie;

13. utilizator de apă - orice persoană fizică sau juridică, care, în activităţile sale, foloseşte apa, luciul de apă sau valorifică fructul acesteia;

14. prelevare de debite - captarea apei din surse subterane sau de suprafaţă, în vederea asigurării activităţilor social-economice;

15. reţea de distribuţie - partea din lucrările sistemului de alimentare cu apă, alcătuită din conductele şi lucrările accesorii care servesc pentru transportul apei de la construcţiile principale de înmagazinare sau de creare a presiunii de serviciu până la branşamentele consumatorilor;

16. staţie de epurare - ansamblul construcţiilor şi instalaţiilor prin care se realizează reducerea gradului de impurificare a apelor uzate;

17. treaptă de epurare - unitate funcţională de epurare, independentă sau făcând parte dintr-un sistem de epurare în care se realizează un anumit grad de epurare;

18. epurare mecanică - separarea din apele uzate, pe cale mecanică, a materiilor plutitoare şi decantabile;

19. epurare chimică - epurarea apelor uzate cu mijloace chimice;

20. epurare biologică - descompunerea şi mineralizarea substanţelor organice din apele uzate prin activitatea microorganismelor;

21. staţie de tratare a apei - ansamblul construcţiilor şi instalaţiilor necesare pentru îmbunătăţirea calităţilor fizice, chimice sau bacteriologice ale apei brute pentru asigurarea unor folosinţe;

22. compensare-înmagazinare - ansamblul construcţiilor şi instalaţiilor pentru asigurarea distribuţiei raţionale a apei la orele de vârf, în caz de întreruperi la captare-tratare, precum şi în caz de incendiu;

23. alimentare cu apă în sistem zonal - serviciu public zonal de alimentare cu apă, care satisface utilizatorii din mai multe localităţi amplasate la distanţe mari faţă de sursă;

24. modernizare sistem de alimentare cu apă - optimizarea exploatării construcţiilor şi instalaţiilor de producere a apei, prin adoptarea unei concepţii noi şi a unor obiective cu randament ridicat;

25. modernizare sistem de canalizare - optimizarea exploatării reţelelor de canalizare şi a staţiei de epurare a apelor uzate, prin adoptarea unei concepţii noi şi a unor obiective cu randament ridicat;

26. priză de apă - punctul de preluare a apei din sursa naturală, prin mijloace mecanice sau gravitaţional;

27. reabilitare sisteme de irigaţii - aducerea la parametrii iniţiali a captărilor, staţiilor de pompare, canalelor magistrale, canalelor secundare şi a aripilor de udare;

28. reabilitare sisteme de desecare-drenaj - aducerea la parametrii iniţiali a canalelor secundare şi drenajelor, a canalelor principale de desecare şi a staţiilor de pompare pentru desecare;

29. reabilitare zone cu resurse de apă poluată de industrie - refacerea calităţilor naturale ale solului, straturilor subterane, precum şi a pânzelor de apă subterane, astfel ca să poată asigura dezvoltarea economico-socială a ţării;

30. calitatea cursurilor de apă - totalitatea condiţiilor pe care trebuie să le îndeplinească apele de suprafaţă, reflectate prin indicatori organoleptici, fizici, chimici, microbiologici şi prin radioactivitate, aşa cum prevede STAS 4706-88.

În funcţie de gradul de asigurare a acestor condiţii, cursurile de apă, în situaţie naturală sau amenajată, se clasifică, din punct de vedere al domeniului de utilizare, în trei categorii de calitate I, II şi III:

categoria I reprezintă cursurile de apă care pot fi utilizate în toate sectoarele de activitate;
categoria a II-a reprezintă cursurile de apă care pot fi utilizate în industrie, irigaţii şi în scopuri urbanistice şi de agrement;
categoria a III-a reprezintă cursurile de apă care pot fi utilizate la irigaţii, răcirea motoarelor, staţii de spălare şi în hidrocentrale.

În afara acestor categorii de calitate, există cursuri de apă degradate, care nu pot fi utilizate în nici un domeniu de activitate.

Anexele nr. 2 şi 6 din prezenta lege cuprind, grafic, încadrarea în categoriile de calitate prevăzute în STAS4706-88 a principalelor râuri din România, considerată ca o situaţie existentă la nivelul anului 1993.

ANEXA Nr. 2
Modificări (1)

PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI NAŢIONAL
SECŢIUNEA a II-a APA

RESURSELE DE APĂ DULCE

LEGENDA

RESURSE TOTALE UTILIZATE DE APĂ DULCE mil. m3/an

Nr. crt. Bazinul hidrografic Subterane De suprafaţă
I Tisa 50 250
II Someş 150 631
III Crisuri 350 395
IV Mureş 620 2.410
V Spaţiul Banat 410 609
VI Jiu 430 2.950
VII Olt 400 2.410
VIII Vedea 150 40
IX Argeş 600 1.672
X Ialomiţa 400 608
XI Siret 772 2.570
XII Prut 40 726
XIII Dunărea 1.129 20.075
XIV Litoral 201 1.617
TOTAL: 5.702 36.963

ANEXA Nr. 3

LUCRĂRI
prevăzute în Planul de amenajare a teritoriului
naţional - Secţiunea a II-a Apa
APA PENTRU POPULAŢIE

1.0. ADUCŢIUNI IMPORTANTE, CU DEBITE PESTE 0,1 mc/s, PENTRU
ÎMBUNĂTĂŢIREA ALIMENTĂRII CU APĂ POTABILĂ

1.1. PE TERMEN SCURT (1998-2005)

1. Denumirea aducţiunii

2. Denumirea prizei de apă

3. Lungimea aducţiunii - km

4. Debitul preconizat - mc/s

5. Localităţi importante alimentate cu apă

Judeţul Alba

Nr. poziţie 1

1. Dezvoltarea alimentării cu apă a localităţilor aferente sistemului zonal sursa Râul Sebeş

2. Săsciori (Râul Sebeş)

3. 40,5 km

4. 1,0 mc/s

5. Sebeş, Galda, Alba Iulia

Nr. poziţie 2

1. Câmpeni-Abrud

2. Acumularea Mihoieşti (Râul Arieş)

3. 22,0 km

4. 0,2 mc/s

5. Câmpeni, Abrud

TOTAL JUDEŢ:

Lungimea aducţiunii = 62,5 km

Debitul preconizat = 1,2 mc/s

se încarcă...