Consiliul Europei

Convenția europeană pentru protecția animalelor vertebrate utilizate în experimente și alte scopuri științifice, adoptată la Strasbourg la 18 martie 1986*)

Text publicat în M.Of. al României.

În vigoare de la 10.08.2006

Acest document poate avea modificări ulterioare. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Pagina 1 din 4

Cumpără forma actualizată

*) Traducere

PREAMBUL

Reamintind că scopul Consiliului Europei este de a realiza o mai bună unitate între membrii săi și că statele membre ale Consiliului Europei, care au semnat prezenta convenție, doresc să coopereze cu celelalte state în ceea ce privește protecția animalelor vii utilizate în experimente sau în alte scopuri științifice,

recunoscând că omul are obligația morală de a respecta toate animalele și de a lua în considerație capacitatea acestora de suferință și memoria lor,

acceptând în egală măsură că omul are nevoie, în căutările sale pentru dobândirea de cunoștințe în domeniul sănătății și siguranței, să folosească animale, în cazul în care acest lucru se face în condiții rezonabile, având ca rezultat o extindere a cunoștințelor sau orice alte beneficii pentru om ori animale, chiar în condițiile în care omul folosește aceste animale pentru hrană, îmbrăcăminte și ca animale de povară,

încercând să limiteze folosirea animalelor în scopuri experimentale sau în alte scopuri științifice, să caute înlocuirea acestor utilizări practice cu măsuri alternative și să încurajeze folosirea acestor măsuri alternative,

dorind să adopte prevederi comune în scopul de a proteja animalele folosite în astfel de proceduri care pot cauza durere, suferință, disconfort sau răniri de durată și de a asigura, în situația în care acestea sunt inevitabile, o reducere la minimum,

s-au convenit următoarele:

PARTEA I Principii generale

ARTICOLUL 1

1. Prezenta convenție se aplică în cazul oricăror animale folosite sau care se intenționează a fi folosite în orice procedură experimentală științifică, în situația în care acea procedură poate cauza durere, suferință, disconfort sau răniri de durată.

2. În textul prezentei convenții:

a) animal, dacă nu poate fi altfel calificat, reprezintă orice vertebrat viu, excluzând omul, inclusiv formele larvare sau formele reproducătoare care pot trăi liber, dar excluzând din această categorie alte forme fetale ori embrionare;

b) intenționat a fi folosit înseamnă crescut sau păstrat în scopul de a fi vândut, înstrăinat ori folosit în orice proceduri experimentale sau științifice;

c) procedură reprezintă orice folosire în scopuri experimentale sau științifice a unui animal, căruia îi poate cauza durere, suferință, disconfort sau răniri de durată, inclusiv orice desfășurare a unei acțiuni intenționate sau susceptibile să aibă ca rezultat nașterea unui animal în oricare asemenea condiții, dar excluzând cele mai puțin dureroase metode acceptate în practica modernă (acestea fiind metodele "umane") de omorâre sau de marcare a unui animal.

O procedură începe atunci când un animal este mai întâi pregătit pentru utilizarea lui și se încheie când nu se mai efectuează observații ulterioare (în scopul efectuării acelei proceduri); eliminarea durerii, suferinței, disconfortului sau rănirilor de durată prin folosirea cu succes a anesteziei ori analgeziei sau a altor metode care nu plasează animalul folosit în afara scopului acestei definiții;

d) persoană competentă înseamnă orice persoană care este considerată de o parte semnatară a convenției a fi competentă pe teritoriul său pentru a desfășura funcția descrisă în prezenta convenție;

e) autoritate responsabilă reprezintă, pe teritoriul unei părți, orice autoritate, organism sau persoană desemnată pentru scopurile prezentei convenții;

f) amplasament reprezintă orice facilitate mobilă sau fixă, orice clădire, grup de clădiri sau orice alte incinte, inclusiv locurile care nu sunt în întregime împrejmuite ori acoperite;

g) amplasament pentru reproducere reprezintă orice amplasament unde animalele sunt reproduse în scopul de a fi folosite în diferite proceduri;

h) amplasament de stocare reprezintă orice amplasament, altul decât cel de reproducere, în care animalele sunt ținute în scopul de a fi folosite în diverse proceduri;

i) amplasament de folosință reprezintă orice amplasament unde animalele sunt folosite în proceduri;

j) metodă umană de sacrificare reprezintă sacrificarea unui animal cu un minim de suferință fizică și mentală, corespunzătoare speciei.

ARTICOLUL 2

O procedură poate fi realizată în unul sau mai multe dintre următoarele scopuri:

a)

(i) evitarea sau prevenirea bolilor, îmbolnăvirilor ori altor anomalii sau a efectelor lor la om, animale vertebrate sau nevertebrate și plante, inclusiv producerea unor medicamente de calitate, eficiente și testate în condiții de siguranță, sau a altor substanțe ori produse;

(ii) diagnosticarea sau tratamentul bolilor, îmbolnăvirilor ori al altor anomalii sau al efectelor acestora la om, animale vertebrate și nevertebrate sau plante;

b) detectarea, evaluarea, reglarea sau modificarea condițiilor fiziologice la om, animale vertebrate și nevertebrate ori plante;

c) protecția mediului;

d) cercetarea științifică;

e) educația și instruirea;

f) anchetele medico-legale.

ARTICOLUL 3

Fiecare parte încearcă să urmeze toți pașii necesari pentru punerea în aplicare a prevederilor prezentei convenții și să se asigure de existența unui sistem efectiv de control și supraveghere, cât mai rapid cu putință și în toate situațiile, într-o perioadă de 5 ani de la data intrării în vigoare a acesteia.

ARTICOLUL 4

Nicio prevedere a prezentei convenții nu afectează libertatea părților de a adopta măsuri stricte de protecție a animalelor folosite în diverse proceduri sau măsuri de control și restricție a utilizării animalelor în diverse proceduri.

PARTEA a II-a Îngrijirea generală și acomodarea

ARTICOLUL 5

1. Oricărui animal care este folosit sau se intenționează a fi folosit într-o procedură trebuie să îi fie asigurate acomodarea la condițiile de mediu, cel puțin un grad minim de libertate și mișcare, hrană, apă și îngrijire, potrivite pentru sănătatea și bunăstarea sa. Orice restricție față de măsurile prin care un animal poate să își satisfacă propriile necesități fiziologice și de comportament trebuie să fie limitată cât mai rapid posibil. În implementarea acestor prevederi, atenția trebuie să fie îndreptată asupra ghidului care conține reguli pentru acomodarea și îngrijirea animalelor, descris în anexa A la convenție.

2. Condițiile de mediu în care fiecare animal este crescut, menținut sau folosit trebuie să fie verificate zilnic.

3. Bunăstarea și starea de sănătate a animalelor trebuie să fie observate îndeaproape și periodic pentru a preveni durerea sau suferința care poate fi evitată, disconfortul ori rănirea de durată.

4. Fiecare parte trebuie să stabilească toate măsurile pentru a se asigura că orice defect sau suferință descoperită este corectată cât mai curând posibil.

PARTEA a III-a Modul de desfășurare a procedurii

ARTICOLUL 6

1. O procedură nu trebuie să vizeze unul dintre scopurile prezentate în art. 2 dacă există o altă metodă științifică satisfăcătoare, care să fie rezonabilă și disponibilă a fi folosită și care nu necesită utilizarea animalului.

2. Fiecare parte trebuie să încurajeze cercetarea științifică în sensul dezvoltării metodelor care pot furniza aceleași informații ca și cele obținute prin proceduri.

ARTICOLUL 7

Când se execută o procedură trebuie să fie aleasă cu grijă specia, iar acolo unde este necesar trebuie să fie exemplificată autorității responsabile; trebuie să fie aleasă procedura astfel încât să fie selectată aceea care folosește un număr minim de animale, cauzându-le cât mai puțină durere, suferință, disconfort sau răniri de durată și care este cea mai în măsură să furnizeze rezultate satisfăcătoare.

ARTICOLUL 8

O procedură trebuie să se execute sub anestezie locală sau analgezie ori prin alte metode desemnate să elimine cât mai rapid posibil durerea, suferința, disconfortul sau rănirile de durată, în situațiile în care:

a) durerea cauzată prin procedură este mai mică decât efectele negative asupra animalelor pe care le-ar avea folosirea anesteziei ori analgeziei; sau

b) folosirea anesteziei sau analgeziei este incompatibilă cu scopul procedurii. În astfel de situații trebuie să fie luate măsuri legislative și/sau administrative pentru a se asigura că asemenea proceduri sunt absolut necesare.

ARTICOLUL 9

1. În cazul în care este planificat ca o procedură să aibă drept subiect un animal și în această situație va avea sau va putea avea loc un experiment în care animalul va suferi o durere severă, procedura trebuie să fie declarată în mod specific și justificată sau special autorizată de autoritatea responsabilă.

2. Măsurile legislative și/sau administrative potrivite trebuie să fie luate asigurându-se că procedura este absolut necesară. Aceste măsuri trebuie să includă:

- o autorizație specială a autorității responsabile; sau

- o declarație specială privind asemenea proceduri către autoritatea responsabilă și acțiuni juridice și administrative ale acestei autorități, dacă respectiva autoritate nu este satisfăcută, în măsura în care procedura are o importanță suficientă pentru atingerea unor nevoi esențiale ale omului sau ale animalului, cuprinzând soluția problemelor științifice.

ARTICOLUL 10

Animalul folosit în timpul procedurii trebuie să fie manipulat astfel încât să se respecte prevederile art. 5, cu excepția cazurilor în care aceste prevederi sunt incompatibile cu obiectivele procedurii.

ARTICOLUL 11

1. La sfârșitul procedurii trebuie să se decidă dacă animalul trebuie să fie menținut în viață sau omorât prin metode "umane". Un animal nu trebuie să fie păstrat în viață dacă nu poate reveni la starea normală de sănătate sau continuă să resimtă durere ori disconfort.

2. Decizia menționată la paragraful 1 trebuie să fie luată de o persoană competentă, în particular de un medic veterinar, sau de o altă persoană care, în acord cu prevederile art. 13, este responsabilă pentru sau îndeplinește procedura.

3. Când la sfârșitul unei proceduri:

a) un animal este menținut în viață, el trebuie să primească îngrijire corespunzătoare stării sale de sănătate, să fie pus sub observația unui medic veterinar sau a altei persoane competente și să fie păstrat în condiții corespunzătoare cerințelor prevăzute la art. 5. Se poate renunța la condițiile prevăzute în prezentul subparagraf dacă, în opinia unui medic veterinar, animalul nu suferă;

b) un animal nu este ținut în viață sau nu poate beneficia de prevederile art. 5 pentru buna sa stare de sănătate va fi omorât printr-o metodă "umană" cât mai rapid posibil.

4. Un animal care a fost folosit într-o procedură ce a avut drept consecință o durere sau suferință severă, fără a ține seama dacă anestezia sau analgezia a fost utilizată, trebuie să fie folosit într-o procedură viitoare doar dacă și-a revenit la o stare bună de sănătate și la o stare generală bună, în oricare dintre următoarele două situații:

a) procedura viitoare este una în care animalul este subiectul unei anestezii generale care se menține până când animalul este omorât; sau

b) procedura viitoare va implica doar intervenții minore.

ARTICOLUL 12

În ciuda prevederilor prezentei convenții, acolo unde este necesar pentru proceduri efectuate în scopuri legitime, autoritatea responsabilă poate permite ca animalul în cauză să fie eliberat, asigurându-se de faptul că s-au luat măsuri privind acordarea unei atenții maxime pentru siguranța și bunăstarea acestuia. Procedurile care implică eliberarea animalului nu vor fi permise decât în scopuri educaționale și de instruire.

PARTEA a IV-a Autorizarea

ARTICOLUL 13

O procedură utilizată pentru unul dintre scopurile menționate la art. 2 poate fi realizată de către o persoană autorizată sau poate să intre sub directa responsabilitate a unei persoane autorizate ori dacă are în vedere un experiment sau alt proiect științific care este autorizat în concordanță cu prevederile legislației naționale. Autorizația va fi acordată doar persoanelor considerate competente de către autoritatea responsabilă.

PARTEA a V-a Amplasamentele pentru reproducere și stocare

ARTICOLUL 14

Amplasamentele pentru reproducere și stocare trebuie să fie înregistrate cu acordul autorității responsabile, cu excepțiile prevăzute la art. 21 și 22. Aceste amplasamente înregistrate trebuie să se supună cerințelor de la art. 5.

ARTICOLUL 15

Înregistrările prevăzute la art. 14 trebuie să specifice persoana considerată competentă să administreze sau să planifice, pentru o îngrijire corespunzătoare a animalelor, speciile crescute ori menținute în amplasament.

ARTICOLUL 16

1. Înregistrările ce vor fi făcute la amplasamentele de reproducere vor specifica animalele corespunzătoare care se reproduc acolo, numărul și speciile unor astfel de animale care sunt expediate, datele când pleacă, precum și numele și adresa celui care primește aceste animale.

2. Înregistrările ce vor fi făcute la amplasamentele de menținere vor specifica numărul și speciile acelor animale care intră și pleacă, datele acestor transferuri, locul de unde au fost achiziționate animalele în cauză, precum și numele și adresa celui care primește aceste animale.

3. Autoritatea responsabilă prescrie înregistrările care vor fi făcute și vor fi puse la dispoziție de persoana însărcinată din cadrul amplasamentelor menționate la paragrafele 1 și 2. Aceste înregistrări vor fi păstrate minimum 3 ani de la data ultimei înregistrări.

ARTICOLUL 17

1. Fiecare câine și fiecare pisică dintr-un amplasament vor fi marcați individual și permanent, în cea mai puțin dureroasă manieră posibilă, înainte de a fi înțărcați (separați de mamă).

2. În cazul în care un câine sau o pisică nemarcată este adusă într-un amplasament pentru prima dată după ce a fost separată de mamă (înțărcată), aceasta va fi marcată cât mai rapid posibil.

3. În cazul în care un câine sau o pisică este transferată de la un amplasament la altul înainte de a fi înțărcată (separată de mamă) și nu este practic să fie marcată înainte, o înregistrare complet documentată, cu referire în special la mamă, va fi păstrată până când va fi marcată.

4. Particularitățile identității și originii fiecărui câine sau fiecărei pisici vor fi introduse în înregistrările amplasamentului.

PARTEA a VI-a Amplasamentele de folosință

ARTICOLUL 18

Amplasamentele de folosință vor fi înregistrate sau altfel aprobate de autoritatea responsabilă și vor satisface condițiile menționate la art. 5.

ARTICOLUL 19

Achizițiile vor fi făcute la amplasamentele de folosință pentru instalațiile și echipamentele potrivite speciilor de animale folosite și nivelului de performanță al procedurilor. Proiectarea, construcția și funcționarea unor astfel de instalații și echipamente se vor face astfel încât să se asigure faptul că procedurile sunt urmate cu cât mai mare exactitate, cu scopul de a obține rezultate efective cu un număr minim de animale și cu un grad minim de durere, suferință, disconfort și răniri de durată.

ARTICOLUL 20

În amplasamentele de folosință:

a) se va/vor identifica persoana sau persoanele care este/sunt responsabilă/responsabile administrativ cu îngrijirea animalelor și cu funcționarea echipamentelor;

b) se va asigura personal suficient instruit;

c) îngrijirea se va face cu consultarea, aportul și tratamentul unui medic veterinar;


Pentru a vedea documentul fără paginare, ai nevoie de un abonament Lege5!

;
se încarcă...